HOTĂRÂRE
cu privire la sesizarea nr. CEC-7/15906 din 4 septembrie 2024 depusă de un grup de alegători și sesizarea nr. CEC-7/15918 din 5 septembrie 2024 depusă de domnul Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova
I. Aspecte introductive
Un grup de alegători, au depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/15906 din 4 septembrie 2024.
De asemenea, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (denumit abreviat PCRM), reprezentat de domnul Vladimir Voronin, președintele acestuia, a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/15918 din 5 septembrie 2024.
II. Argumentele și cerințele petiționarilor
Grupul de alegători punctează că, pe data de 24 august 2024, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 2738 „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”.
Aceștia menționează că, potrivit documentelor prezentate și actului administrativ adoptat, doamna Maia Sandu a fost înaintată de către Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (în continuare – PAS), decizia de desemnare fiind aprobată de Consiliul Politic Național al PAS, iar membrii grupului de inițiativă sunt deputați și membri activi ai PAS.
Autorii sesizării consideră că la examinarea și aprobarea hotărârii, Comisia nu a examinat statutul doamnei Maia Sandu în calitatea sa de candidat desemnat și cea de președinte în exercițiu. Petiționarii au enumerat un șir de argumente în susținerea opiniei privind încălcări ce se referă la utilizarea resurselor administrative.
Autorii contestă că CEC nu a analizat statutul doamnei Maia Sandu în calitate de candidat și președinte în exercițiu. Aceștia invocă utilizarea resurselor administrative, citând Liniile directoare ale Comisiei de la Veneția și Codul de bune practici în materie electorală, care cer neutralitatea autorităților publice și interzicerea utilizării fondurilor publice în scopuri de campanie. În plus, invocă hotărâri ale Curții Constituționale care subliniază obligația președintelui de a acționa în interesul tuturor cetățenilor, fără a promova interesele unui partid.
Petiționarii susțin că doamna Maia Sandu nu este doar un simplu cetățean sau candidat desemnat, ci președintele în exercițiu al Republicii Moldova, care nu a degrevat din funcție. În acest context, aceștia argumentează că doamna Sandu nu poate ignora prevederile legale și jurisprudența care o obligă să păstreze neutralitatea politică față de orice partid, în beneficiul întregii societăți.
Aceștia consideră că, prin faptul că doamna Maia Sandu, în calitatea sa de președinte în exercițiu, funcție care o obligă să fie apolitică și complet neutră, candidează din partea unui partid politic, se încalcă grav prevederile legale.
Autorii sesizării formulează două pretenții generale, și anume: folosirea ilegală a resurselor administrative și bugetare de către doamna Maia Sandu, și desemnarea ilegală a acesteia din partea unui partid politic în condițiile în care era obligată să candideze independent.
În sensul celor formulate în sesizare, petiționarii invocă art. 170 alin. (5) și (6) din Codul administrativ nr. 116/2018, care stabilește că autoritatea publică emitentă poate oricând, din oficiu, porni o procedură de anulare a unui act administrativ individual incontestabil, în condițiile art. 143-147 din același Cod. Mai fac trimitere și la prevederile art. 144 alin. (3) din Codul administrativ, potrivit căruia - dacă beneficiarul nu poate invoca încrederea conform alin. (2), actul administrativ individual se retrage, de regulă, cu efect pentru trecut.
Autorii invocă pct. 32 din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 1166/2023.
Având în vedere cele expuse în sesizare, și în temeiul art. 1, 38, 52 din Constituția Republicii Moldova, și art. 1, 18, 27, 70, 91, 102 din Codul electoral nr. 325/2022, precum și art. 3, 9, 18, 21, 23, 25, 36, 44, 69, 72, 144, 170 din Codul administrativ nr. 116/2018, autorii solicită:
1. Primirea spre examinare în fond a sesizării și dezbaterea acesteia în ședință publică a Comisiei;
2. Reluarea procedurii administrative de reexaminare a cererii de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu;
3. Constatarea încălcării legislației de către candidatul desemnat Maia Sandu prin afilierea politică inadmisibilă din calitatea sa de șef al statului;
4. Anularea hotărârii Comisiei nr. 2738 din 24 august 2024 „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”;
5. Respingerea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu.
Totodată, PCRM, autorului sesizării nr. CEC-7/15918 din 5 septembrie 2024, menționează că la data de 22 august 2024, doamna Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă. Ulterior, Comisia a adoptat hotărârea nr. 2738/2024 „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”.
În opinia PCRM, prin înregistrarea grupului de inițiativă, pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, doamna Maia Sandu, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova, subminează principiul egalității concurenților electorali, fiind unul esențial în procesul electoral. Acest principiu prevede că toți concurenții electorali, trebuie să beneficieze de condiții egale și echitabile de participare la procesul electoral.
În argumentarea poziției sale, autorul sesizării, menționează Decizia Curții Constituționale nr. 34 din 12 decembrie 20217, care interpretează statutul apolitic al președintelui țării. În această decizie, Curtea Constituțională a subliniat „că președintele Republicii Moldova, ales prin vot direct de către cetățeni, trebuie să mențină o atitudine neutră și apolitică, întrucât este reprezentantul întregii națiuni și nu al unui singur partid politic”. Totodată, Curtea a remarcat faptul că implicarea președintelui în activități partinice ar compromite principiul imparțialității funcției prezidențiale și ar putea genera suspiciuni privind utilizarea resurselor administrative în interes politic.
Mai mult ca atât, PCRM subliniază că președintele ales direct de cetățeni reprezintă întregul popor și nu poate favoriza un grup politic sau altul. Această obligație de neutralitate este esențială pentru menținerea încrederii cetățenilor în instituția prezidențială și pentru prevenirea unor posibile abuzuri de putere în favoarea unui anumit partid politic.
În drept, petiționarul invocă art. 21 din Declarația universală a drepturilor omului, art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Codul bunelor practici în materie electorală.
În concluzia celor formulate, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova solicită:
- Reexaminarea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
- Asigurarea desfășurării alegerilor în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali, în conformitate cu normele internaționale și legislația națională, inclusiv respectarea statutului apolitic al Președintelui Republicii Moldova.
III. Considerentele Comisiei Electorale Centrale
Examinând sesizările și materialele anexate, Comisia relevă următoarele aspecte de fapt și de drept.
Conform art. 44 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, „Pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură și de aceeași autoritate publică. Fiecare participant participă în cadrul procedurii administrative în mod independent față de ceilalți participanți”.
Potrivit art. 80 alin. (1) din același cod, „În cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv obligațiile care formează obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața aceleiași autorități publice, au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de drept, procedurile pot fi conexate, chiar dacă scopul lor este diferit”.
Astfel, pentru a asigura realizarea eficientă a procedurilor administrative, conform principiilor prevăzute la art. 28 și 29 din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia decide conexarea sesizărilor și examinarea lor într-o singură procedură administrativă.
În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, termenul general de depunere a contestațiilor în perioada electorală este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Prin urmare, cu privire la prezenta speță, termenul de depunere a contestațiilor nu este respectat.
Totodată, atragem atenția că potrivit pct. 5 din hotărârea Comisiei nr. 2738 din 24 august 2024, aceasta putea fi contestată fără respectarea procedurii prealabile la Curtea de Apel Chișinău în decurs de 3 zile, respectiv acest termen a expirat în ziua de 27 august 2024, în timp ce sesizările au fost depuse tardiv, în data de 4, și respectiv 5 septembrie.
Cu referire la necesitatea respectării termenelor, Comisia indică asupra Deciziei de inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 12/2020, conform căreia: „Curtea reține că examinarea admisibilității după criteriul instituit de articolul 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de articolul 6 § 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces. Curtea menționează că legislatorul nu a stabilit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite”.
Referitor la respectarea termenelor în procedurile electorale, Comisia subliniază că aceste termene sunt esențiale pentru ordonarea corectă a operațiunilor și pentru protejarea securității juridice. Drepturile pot fi exercitate doar în cadrul stabilit de lege, iar expirarea termenelor face imposibilă revendicarea acestora. Termenele procedurale servesc și ca prevenție împotriva abuzului de drepturi. Participanții trebuie să acționeze cu bună-credință, respectând termenele legale, deoarece nerespectarea acestora duce la pierderea dreptului de a sesiza autoritățile competente. Prin urmare, este crucial ca participanții să fie responsabili și să utilizeze drepturile și obligațiile procedurale în mod activ și corect.
Suplimentar, menționăm că în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a contesta un act administrativ, este necesar să se demonstreze că acest act a vătămat un drept sau o libertate stabilită prin lege. În acest context, conform art. 17 din Codul administrativ nr. 116/2018 „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”. În sensul contestării unui act administrativ, cum este hotărârea Comisiei nr. 2738 din 24 august 2024 „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”, petiționarii trebuie să demonstreze că acest act administrativ a încălcat un drept sau o libertate stabilită prin lege, aducând astfel o vătămare directă și reală a acestora.
În cazul de față, nu există niciun element care să indice faptul că prin hotărârea respectivă a fost vătămat un drept concret al petiționarilor. Hotărârea a reglementat înregistrarea grupului de inițiativă, o procedură administrativă care nu aduce atingere directă drepturilor sau libertăților persoanelor terțe.
Comisia reține art. 94 alin. (1) din Codul electoral, conform căruia, în calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în domeniul electoral.
Prin urmare, în temeiul art. 17 și art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ coroborat cu art. 94 alin. (1) din Codul electoral, PCRM, nu se încadrează în lista subiecților care sunt în drept de a depune contestații, implicit nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ coroborat cu art. 94 alin. (1) din Codul electoral. În plus, având în vedere că partidul menționat nu participă la scrutinul prezidențial, acesta nu poate revendica încălcarea drepturilor sale.
De asemenea, alegătorii care au depus contestația nu au justificat exhaustiv drepturile pe care le consideră încălcate sau motivele pentru revendicarea acestora. Mai mult, art. 17 din Codul administrativ nr. 116/2018 nu prevede un cadru de contestare generală pentru orice act administrativ, ci doar pentru acele acte care afectează concret drepturile și libertățile individuale.
Totodată, Comisia verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea contestației. În această ordine de idei, menționăm art. 93 alin. (2) lit. a), c), e) din Codul electoral care prevăd condițiile de inadmisibilitate a contestației, în special, când: a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri în acest sens; a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod; contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6).
Cu referire la solicitările de reexaminare a hotărârii Comisiei nr. 2738 din 24 august 2024 „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”, este de menționat că acestea nu se încadrează în condițiile art. 170 alin. (1) și (2) din Codul administrativ nr. 116/2018, care prevede că la cererea persoanei afectate, autoritatea publică trebuie să decidă în privința anulării unui act administrativ individual incontestabil dacă situația de fapt sau de drept care stă la baza actului administrativ s-a modificat ulterior în favoarea persoanei afectate, dacă există probe noi care ar fi dus la o decizie mai avantajoasă pentru persoana afectată sau dacă există alte temeiuri de reluare conform art. 449 lit. a), c), e) și e1) din Codul de procedură civilă. Cererea se admite numai dacă persoana afectată, în afara culpei grave, nu era în stare să revendice, în special prin cale de atac, temeiul pentru reluare în procedura anterioară.
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18, 32, 91 alin. (1) lit. a) și alin. (5) , 93 alin.(1), (2) lit. a), c), e) 95 alin. (1) 100 alin. (1) și 101 alin. (2) lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022, precum și în conformitate cu art. 10 alin. (1) și 78 alin. (1), 170 alin. (1) și (2) din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de către un grup de alegători, înregistrată sub nr. CEC-7/15906 din 4 septembrie 2024 și sesizarea depusă de domnul Vladimir Voronin, președintele Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, înregistrată sub nr. CEC-7/15918 din 5 septembrie 2024.
2. Hotărârea se remite spre informare participanților la procedura administrativă.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 de zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresă: str. Teilor, nr. 4, municipiul Chișinău).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 7 septembrie 2024
Nr. 2832