(INTERVIU) Andrei Volentir: Alegerile locale generale din acest an vor costa peste 98 milioane de lei

  • 07.02.2015
  • 2051
  • 0

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Andrei Volentir, secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), a vorbit despre cum decurg pregătirile pentru alegerile locale generale, cît va costa aproximativ acest scrutin, ce va fi diferit la aceste alegeri de precedentele, dar și ce sfaturi/recomandări are CEC pentru cei ce se vor înscrie în cursa electorală.

T.: Dle Volentir, pînă la alegerile locale generale a mai rămas mai puţin de jumătate de an. Cum decurg pregătirile?

A.V.: Încă la 9 decembrie 2011, CEC a aprobat Planul său strategic pentru anii 2012-2015, iar la început de an calendaristic, se aprobă cîte un plan de acțiuni pentru anul în curs, reieșind din obiectivele stabilite în Planul strategic. Chiar la următoarea ședință a Comisiei, preconizăm să aprobăm Planul de acțiuni pentru anul 2015. Specificul momentului constă în faptul că s-au suprapus două perioade: post-electorală, de după parlamentarele din noiembrie trecut, și pre-electorală pentru locale generale ce se vor desfășura în acest an. Pe de o parte, ne ocupăm de analiza post-electorală a alegerilor parlamentare, însușim lecțiile trecute, pe de alta, ne pregătim de cele locale.

T.: Ați discutat cînd ar putea avea loc acestea? Ce prevede legislația? 

A.V.: Desigur că am discutat despre momentul cînd ar putea surveni acest eveniment – pentru a planifica acțiunile pentru organizarea evenimentului este primordial să cunoaștem data la care va avea loc acesta. Legea nu ne oferă un răspuns univoc la această întrebare. Articolul 122 al Codului electoral stipulează că data alegerilor locale generale se stabilește de Parlament cu cel puțin 60 de zile înaintea acestora. Totodată, legea nu prevede termenul-limită în care urmează să aibă loc următoarele alegeri generale. În timp ce în cazul alegerilor parlamentare legiuitorul a prevăzut (art. 76 al Codului) că următoarele alegeri vor trebui organizate în termen de 3 luni de la expirarea mandatului componenței precedente a Parlamentului (ori de la dizolvarea acestuia), în cazul scrutinului local această marjă temporală lipsește.

Totuși, conform teoriei generale a dreptului, în situațiile de confuzie juridică se recurge la analogia dreptului ca soluție de depășire a acestora. În cazul dat, chiar dacă legea nu prevede în mod expres în ce interval de timp urmează a se desfășura următoarele alegeri locale, presupun că, prin analogie cu cele parlamentare, se va aplica intervalul de 3 luni de la data expirării mandatului actualilor aleși locali. Asta înseamnă că următoarele alegeri locale generale ar urma să se desfășoare la 5 septembrie. Pe de altă parte, trebuie de menționat că aceste alegeri nu pot avea loc pînă la 5 iunie, dată la care va expira mandatul de 4 ani ai celor care au fost aleși în cadrul precedentului scrutin. Această certitudine reiese din hotărîrea Curții Constituționale nr. 10 din 19 februarie 2002, care a statuat că stabilirea datei alegerilor locale generale înainte de a expira mandatul actualilor aleși locali înseamnă a întrerupe mandatul acestora înainte de termen, fapt care contravine unui șir de articole din Constituție. În concluzie, voi spune că următoarele alegeri locale generale ar trebui organizate în intervalul de timp între 7 iunie 2015 (prima duminică posibilă după împlinirea termenului de 4 ani de la ultimele alegeri) și 6 septembrie 2015 (prima duminică posibilă la expirarea celor 3 luni).

T.: Cît vor costa aproximativ alegerile locale generale din acest an? 

A.V.: Nu vă pot spune la această etapă cît vor costa ele efectiv, însă vă pot oferi niște cifre care reprezintă cheltuielile planificate pentru alegerile din acest an. De obicei, nu ajungem să cheltuim ceea ce am planificat. Cu alte cuvinte, realizăm economii la capitolul cheltuielilor bugetului de stat. Așadar, pentru alegerile locale generale din acest an am planificat un deviz de cheltuieli de 98,3 milioane lei, din care 69,3 milioane lei reprezintă cheltuielile pentru turul întîi de scrutin, iar celelalte 29 milioane lei – pentru turul doi.

Anticipînd întrebarea dumneavoastră de ce aceste alegeri vor costa bugetul de stat mai mult decît cele parlamentare, voi remarca faptul că, întîi de toate, în cazul alegerilor locale generale avem de fapt, în aceeași zi, trei scrutine comasate: alegerile primarilor, alegerile consiliilor locale de nivelul întîi (sătești, orășenești) și alegerile consiliilor locale de nivelul doi (raionale, municipale).

Respectiv, alegătorul votează cu două sau trei buletine de vot, iar asta implică cheltuieli tipografice triple, față de alegerile parlamentare. În al doilea rînd, în cazul alegerilor locale, în șirul organelor electorale care administrează alegerile apare încă o verigă suplimentară – consiliile electorale de circumscripție de nivelul întîi. Deci, în cazul alegerilor locale, administrația electorală este compusă din 4 verigi de organe, în timp ce în cazul celor parlamentare – doar 3, iar de aici rezultă și cheltuielile mai sporite. Cu toate acestea, noi întotdeauna reușim să economisim o bună parte din mijloacele financiare alocate.

T.: Ce va fi diferit la aceste alegeri de precedentele?

A.V.: În principiu, nimic nou ieșit din comun nu se prevede pentru aceste alegeri, sub aspect procedural. Aș remarca doar faptul că, în premieră, locuitorii capitalei își vor alege primarii și consilierii de sector. De fapt, acest lucru nu este chiar o premieră absolută. Consiliile locale și primăriile de sector, au fost instituite încă în anul 2006, odată cu adoptarea Legii nr. 436 privind administrația publică locală. Dispozițiile finale și tranzitorii ale acestei legi stabileau că articolele ce se refereau la autoritățile publice locale ale celor 5 sectoare din capitală vor fi puse în aplicare din anul 2011, odată cu alegerile locale generale. Însă, în anul 2010, Parlamentul a modificat această prevedere din lege prin stabilirea unui nou termen de amînare – anul 2015, odată cu stabilirea datei noilor alegeri locale generale. Prin urmare, odată cu fixarea datei alegerilor, se va declanșa mecanismul de punere în aplicare a art.55-58 din Legea nr.436 referitoare la administrația sectoarelor mun. Chișinău. În acest fel, chișinăuienii vor trebui să aleagă încă cîte două autorități publice locale – un consiliu local de sector și un primar de sector. La modul practic, asta va însemna că alegătorii din urbea Chișinăului vor primi în ziua scrutinului încă două buletine de vot, pe lîngă cele două buletine cu care s-au obișnuit deja. De fapt, dacă vreți, în acest fel se va restabili echitatea între locuitorii din sectoarele capitalei și cei din suburbiile Chișinăului, care de mai mulți ani votează cu 4 buletine de vot: două – pentru alegerea consiliului local și a primarului din localitate, iar altele două – pentru alegerea consiliului municipal și, respectiv, a primarului general de Chișinău. Acum și eu, ca locuitor al sectorului Centru, voi vota la alegerile locale cu patru buletine de vot: cu două buletine voi alege autoritățile de sector – primarul și consiliul local, iar cu alte două – primarul general și consiliul municipal.

În același timp, trebuie făcută o precizare – toate acestea sînt valabile azi, pentru că legea în redacția actuală le prevede. Trebuie remarcat că recent a apărut o inițiativă de o nouă amînare a punerii în aplicare a normelor descrise mai sus din legea administrației publice locale. Acum 5 ani amînarea a fost făcută la insistența Partidului Liberal. Astăzi vedem că o nouă amînare este cerută deja de Partidul Liberal Democrat. Este semnificativ faptul că în ambele cazuri amînarea dată a apărut pe agenda Parlamentului în preajma alegerilor locale generale, ceea ce ne induce părerea că ea a fost și constituie un obiect al negocierilor politice. Este cel puțin concluzia mea personală, mai ales avînd în vedere conjunctura politică în care apare această nouă inițiativă – formarea noului guvern. Eu ca cetățean, ca locuitor al Chișinăului, nu pot decît să-mi exprim regretul pentru faptul că descentralizarea administrativă în capitală a devenit o monedă de schimb în negocierile politice.

T.: În alegerile parlamentare a fost folosit în premieră Registrul electronic al alegătorilor, dar au apărut probleme tehnice.  Îl veți folosi și la alegerile locale? Cum veți proceda ca situația să nu se mai repete?

A.V.: A nu se confunda Registrul de stat al alegătorilor cu înregistrarea electronică a faptului participării la vot. Registrul de stat al alegătorilor (RSA) este definit de Codul electoral ca fiind un sistem informațional unic integrat de evidență a alegătorilor din Republica Moldova, realizat în baza Registrului de stat al populației. Funcția principală a RSA este generarea listelor electorale. Pînă de curînd, listele electorale de bază se întocmeau de către primăriile din țară. Conform art.38¹ al Codului electoral, care a fost pus în aplicare din 2014, Comisia Electorală Centrală a devenit responsabilă de formarea listelor electorale, în baza datelor RSA. Acum, listele electorale se tipăresc în mod centralizat și se transmit, cu 22 de zile înainte de scrutin, autorităților publice locale, care, la rîndul lor, le transmit birourilor electorale ale secțiilor de votare. Acestea sînt afișate la sediul secțiilor de votare pentru a fi verificate de cetățeni. Totodată, legea ne-a obligat să asigurăm cetățenilor accesibilitatea datelor și a informațiilor din RSA, spre verificare, pe pagina web a Comisiei. Evident, cu asigurarea protecţiei datelor personale ale alegătorilor, fiecare alegător avînd acces doar la informația personală. Aceste acțiuni au fost îndeplinite întocmai. Și din acest punct de vedere, Registrul de stat al alegătorilor și-a îndeplinit funcția cu brio.

Ceea ce a fost în ziua votării, a ţinut de implementarea unei noi funcții a Sistemului informațional automatizat de stat (SIAS) „Alegeri” și anume, funcția „Evidența votării” din cadrul blocului de funcții „Votarea”. Trebuie amintit cu această ocazie că încă în anul 2008 Parlamentul a adoptat Legea nr.101 cu privire la concepția SIAS „Alegeri”. Acest sistem este foarte complex și cuprinde mai multe blocuri de funcții, unul dintre care este „Votarea”. Pas cu pas, Comisia Electorală Centrală implementează această lege. Unul din obiective urmărite de lege este oferirea, cu timpul, a posibilității fiecărui cetățean să voteze oriunde își dorește, la orice secție de votare. În acest scop, SIAS „Alegeri” trebuie să îndeplinească funcția „evidența votării” în modul corespunzător. Această funcție este necesară pentru a asigura evitarea multiplei votări. Treptat, vom renunța la listele electorale pe suport de hîrtie și vom avea doar înregistrarea electronică a faptului participării la votare. Noi nu ne-am propus să revoluționăm în această materie. Repet: pas cu pas, vom dezvolta funcția descrisă mai sus. Pînă atunci, însă, vom utiliza listele electorale pe suport de hîrtie pentru a duce evidența votării și, în paralel, a înregistrării electronice a participării la votare.

Da, în recentele alegeri, sistemul nu a funcționat corespunzător. Sîntem în căutarea cauzelor care au stat la baza disfuncționalității sistemului. Imediat după alegeri a fost creat un grup de lucru interdepartamental care a efectuat o primă analiză a cauzelor. Avem primele concluzii. Totuși, pentru a avea o concluzie finală, vom efectua în curînd un stress-test al sistemului. Partenerii noștri de dezvoltare (PNUD Moldova) finalizează acum procedura de achiziție a unui astfel de serviciu ce va fi prestat de o companie specializată selectată prin concurs public. În curînd, vom avea un tablou clar asupra a ceea ce s-a întîmplat în ziua votării cu SIAS „Alegeri”. Imediat după ce vom avea concluziile finale, vom remedia cauzele ce au stat la baza disfuncționalităților depistate.

Vreau să vă asigur că, pînă la alegerile locale generale din acest an, problema dată va fi remediată. Cu toate acestea, nu vom renunța la evidența votării în paralel – tradițional, pe baza listelor electorale tipărite, cu aplicarea ștampilei speciale de control în fișele de însoțire a buletinului de identitate ale cetățenilor, dar și în mod electronic, așa cum am început implementarea acestei modalități la ultimele alegeri parlamentare.

T.: La alegerile parlamentare au fost utilizate urne de vot și cabine noi. Tot acestea vor fi folosite și la locale? Ce alte noutăți vor mai fi?

A.V.: Desigur. Aceste echipamente sînt de multiplă folosință, ele au fost transmise în gestiunea autorităților publice locale care au obligația legală să le păstreze în bune condiții pentru cel puțin următoarele 3-4 scrutine naționale. Chiar zilele trecute au fost transmise în teritoriu ultimele echipamente din stocurile Comisiei. Avînd în vedere faptul că la alegerile locale necesitatea de cabine de vot și, mai ales, a urnelor de vot este sporită (pornind de la numărul mai mare de buletine de vot cu care vor vota alegătorii), am decis să suplinim rezervele primăriilor.

Toată lumea a atras atenția la noile echipamente de logistică electorală, dar puțină lume a observat că în recentele alegeri Comisia a acordat o atenție deosebită alegătorilor cu nevoi speciale. Este vorba de alegătorii cu dizabilități locomotorii. În scrutinul parlamentar, în premieră, cu titlu de proiect-pilot, CEC a înzestrat 20 de secții de votare din țară cu rampe speciale de acces pentru persoanele în scaune cu rotile. Prin acest gest, am vrut să dăm exemplu autorităților publice locale că problema dată trebuie și poate fi soluționată, pe de o parte, iar pe de altă parte, am vrut să încurajăm alegătorii din această categorie să participe personal la votare. Acum, căutăm modalități pentru extinderea acestui proiect la alegerile locale generale.

O altă noutate a scrutinului trecut a fost dotarea mai multor secții de votare din țară cu plicuri-șablon pe care alegătorii cu dizabilități de vedere le foloseau la votare. În parteneriat cu organizațiile reprezentative ale persoanelor din această categorie de cetățeni, am implementat cu succes acest proiect la scară națională. Pentru alegerile parlamentare a fost mai simplu de realizat această soluție, întrucît buletinul de vot a fost uniform în întreaga țară. Ne gîndim cum să continuăm această practică la viitoarele alegeri, avînd în vedere faptul că în acest scrutin buletinele de vot au dimensiuni diferite, de la o circumscripție electorală la alta.

T.: Ce sfaturi/recomandări are CEC pentru cei care se vor înscrie în cursa electorală? 

A.V.: Avînd în vedere că legea electorală nu îi favorizează pe potențialii candidați independenți prin faptul că aceștia trebuie să colecteze semnături în susținerea candidaturii, iar listele de subscripție li se eliberează doar după constituirea legală a consiliilor electorale de circumscripție, le recomand persoanelor date să se îngrijească din timp de identificarea susținătorilor și de convingerea acestora să le susțină candidatura, iar la momentul primirii formularelor de liste de subscripție să rămînă doar să le completeze. Tuturor viitorilor concurenți electorali, dar în mod special partidelor politice, le recomand să se abțină de la începerea acțiunilor de agitație electorală înainte de anunțarea datei alegerilor. Or, în caz contrar, aceștia riscă să fie acuzați de fals-start, ceea ce se repercutează asupra integrității și corectitudinii procesului electoral.

Totodată, fac apel la acei care dețin în prezent mandate de ales local ori alte funcții publice de răspundere și intenționează să participe în viitorul scrutin să se abțină de la folosirea mijloacelor și bunurilor publice pe care le gestionează în virtutea funcțiilor pe care le ocupă (așa-numitele resurse administrative) în interes electoral.

Și, nu în ultimul rînd, fac apel către toți actorii interesați să manifeste onestitate, echilibru, transparență, corectitudine și echitate – cu toții să contribuim la organizarea și desfășurarea unor alegeri libere și corecte!

Sursa: www.tribuna.md