Prima zi de joi din luna februarie – Ziua Internaţională a Alegerilor

  • 01.02.2012
  • 1108
  • 0

Anul acesta Republica Moldova, alături de alte ţări democratice, marchează la 2 februarie Ziua internaţională a alegerilor.
Iniţiativa de a institui o Zi mondială a alegerilor a fost lansată la Conferinţa Globală a Oficialilor Electorali desfăşurată în perioada 14 – 17 septembrie 2005 în Ungaria. Reprezentanţii organelor electorale din lume au desemnat prima zi de joi din luna februarie ca Zi Internaţională a Alegerilor datorită faptului că majoritatea acordurilor internaţionale în domeniu au fost semnate în această perioadă a anului.


Obiectivele Zilei internaţionale a alegerilor sunt:
-         consolidarea încrederii în ireversibilitatea procesului democratic;
-         reiterarea importanţei alegerilor ca prim criteriu al democraţiei;
-         informarea populaţiei despre principalele realizări şi provocări legate de sistemele electorale folosite;
-         atragerea atenţiei Parlamentului, Guvernului, politicienilor asupra rolului major pe care îl au în promovarea culturii democratice şi ridicarea ratei de participare la alegeri;
-         informarea persoanelor care votează pentru prima dată şi a tinerilor alegători despre valorile democratice.

În această zi, în lumea întreagă se desfăşoară seminare, mese rotunde la care se discută despre importanţa alegerilor democratice, se trec în revistă principalele momente din istoria alegerilor şi a democraţiei, se abordează provocările legate de organizarea unor alegeri credibile şi transparente.

Principiile alegerilor democratice sunt incluse în tratate internaţionale, constituţii şi legi naţionale.  Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Naţiunile Unite în 1948, proclamă dreptul la vot ca drept fundamental al omului. Instituirea votului general, egal, direct şi secret trebuie considerat de către politicieni, funcţionari publici şi electorat un pas important pe calea democratizării societăţii. Dreptul cetăţenilor de a alege şi a fi ales este un drept exclusiv politic stipulat, de regulă, în constituţiile ţărilor lumii. Prin intermediul alegerilor se efectuează controlul puterii de stat şi se asigură că parlamentul şi guvernul servesc interesele societăţii în ansamblu şi a fiecărui individ în parte.  

În cadrul procesului electoral, partidele politice promovează alternative de dezvoltare proprii în domeniul social, politic şi economic. Cetăţenii pot susţine sau respinge un candidat sau un partid prin acordarea, respectiv, neacordarea votului lor. Partidele politice, care au pierdut alegerile, trebuie să aibă posibilitatea de a veni cu noi argumente în faţa publicului în vederea obţinerii unei susţineri mai mari la alegerile ce urmează.
Desfăşurarea liberă şi transparentă a alegerilor, prevenirea fraudelor şi asigurarea implementării prevederilor legale sunt atribuţii de bază ale organelor electorale. Valori politice şi sociale democratice pot fi realizate doar dacă legitimitatea alegerilor este indiscutabilă. Pentru aceasta, organele electorale trebuie să fie mai presus de toate imparţiale în desfăşurarea activităţii lor.
Educarea electoratului în special a persoanelor care votează pentru prima dată este o responsabilitate a organelor electorale, a societăţii civile şi a mass-media. Se consideră că fără de o presă liberă, este inutil să vorbim despre alegeri libere.


Transformarea puterii politice în locuri eligibile ocupate de reprezentanţii diferitor formaţiuni politice, pe de o parte, şi transformarea votului popular în reprezentare la nivelul parlamentelor sau a altor instituţii alese, pe de altă parte, se realizează prin intermediul sistemului electoral. În lume sunt răspîndite 3 tipuri de sisteme electorale, şi anume: sistemul majoritar, sistemul proporţional reprezentativ şi sistemul mixt.

În Republica Moldova funcţionează sistemul electoral reprezentativ proporţional. Acest sistem este aplicat în 75 de ţări, inclusiv 21 de ţări europene şi 38 de democraţii stabile. El prevede că mandatele se împart candidaţilor proporţional cu voturile obţinute în alegeri, astfel încât există un raport direct proporţional între mandatele obţinute de fiecare partid politic în parte şi voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide. În comparaţie cu sistemul majoritar, reprezentarea proporţională permite reprezentarea la nivelul organelor centrale şi locale atât a majorităţii cât şi pe cea a minorităţii. Sistemul proporţional reprezentativ asigură realizarea justiţiei electorale şi stimulează multipartidismul.

Conform Constituţiei Republicii Moldova:
Art. 2, alin (1) „Suveranitatea  naţională aparţine poporului Republicii  Moldova, care  o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative,  în formele stabilite de Constituţie";
Art. 5, alin (1) „Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul".


 Legea supremă a ţării, consacră, în capitolul II dedicat Drepturilor şi libertăţilor fundamentale, „Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales" (art. 38). Potrivit acestuia:
(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se  exprimă  prin  alegeri  libere, care au loc  în  mod  periodic  prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Cetăţenii  Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani,  împliniţi  pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie  făcînd  cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de  a  fi aleşi le este garantat cetăţenilor  Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.
 

În vederea realizării politicii electorale, organizării şi desfăşurării alegerilor, în Republica Moldova a fost constituită şi funcţionează Comisia Electorală Centrală. Acest organ de stat este format, potrivit art. 16 alin (2) din Codul electoral, adoptat la 21 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, „din 9 membri: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sînt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei”. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice.

Prima condiţie a democraţiei este, aşadar, implicarea activă şi responsabilă a cetăţenilor în constituirea instituţiilor puterii centrale şi locale, precum şi controlul asupra activităţii acestora. În acest sens, alegerile sunt considerate o formă a suveranităţii, iar prevederi legale clare şi efective în domeniu sunt semne determinante ale unui stat de drept.