cu privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral  „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024

HOTĂRÂRE

cu privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral

 „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican constituțional

și alegerile pentru funcția de Președinte al Republici Moldova din 20 octombrie 2024

 

În zilele de 30 iulie și 2 august 2024, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse cererile și seturile de documente privind înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republici Moldova din 20 octombrie 2024.

 

Constatările Comisiei Electorale Centrale

I. Conform documentelor prezentate la data de 30 iulie 2024, Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE” (procesul-verbal nr. 7 din 30 iulie 2024 al ședinței Biroului Politic al Partidului Politic „RENAŞTERE”), Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei (procesul-verbal nr. 1 din 30 iulie 2024 al ședinței Biroului Permanent Central al Partidului Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei), Partidul Politic „ŞANSĂ” (procesul-verbal nr. 2 din 30 iulie 2024 al ședinței Biroului Politic al Partidului Politic „ŞANSĂ”) și Partidul Politic ,,VICTORIE” (procesul-verbal nr. 30/07 din 30 iulie 2024 al ședinței Biroului Central al Partidului Politic ,,VICTORIE”) au convenit la data de 30 iulie 2024 asupra formării Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024.

În baza proceselor-verbale menționate, președinții celor patru partide politice au semnat Acordul de constituire a Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru a participa în comun la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 cu denumirea integrală: Blocul electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” și denumirea prescurtată: „VICTORIE”.

În baza acordului de constituire, a fost format Biroul Executiv al blocului electoral din 8 membri, câte 2 membri din partea fiecărui partid politic care a constituit blocul, precum și instituită funcția de secretar executiv al blocului cu atribuții privind asigurarea activității curente a blocului, comunicarea internă, pregătirea ședințelor, împuternicit să semneze toate actele în numele blocului și să reprezinte blocul în relațiile cu organele statului, organele electorale, terții și alte persoane fizice și juridice.

În conformitate cu prevederile acordului de constituire, Biroul Executiv al blocului electoral a fost împuternicit:

1. să adopte modificări/completări la acord;
2. să adopte decizii privind strategia blocului;
3. să poată admite ori revoca în/din componența blocului noi membri;
4. să desemneze secretarul executiv al blocului;
5. să desemneze reprezentantul în organele electorale și trezorierul  (mandatarul financiar);
6. să decidă asupra modului de gestionare a contului bancar cu mențiunea „Fond electoral”;
7. să decidă asupra înregistrării în calitate de participant la referendumul republican constituțional;
8. să aprobe regulamente și instrucțiuni interne care sunt semnate de către secretarul executiv;
9. cu alte atribuții legate de activitatea politică și strategică a blocului.

Potrivit procesului-verbal nr. 1 din 30 iulie 2024 al ședinței Biroului Executiv al Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”, doamna Marina Tauber  a fost aleasă secretar executiv al blocului electoral și a fost împuternicită să prezinte organelor abilitate toate actele necesare pentru înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”, precum și să semneze în numele blocului și pentru acesta cereri, acte, demersuri etc.

Blocul electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” a prezentat Comisiei Electorale Centrale simbolul electoral care reprezintă cuvintele „VICTORIE” și „ПОБЕДА” scrise cu majuscule (font  Rodchenko Bold) și care semnifică denumirea blocului electoral, în limbile română și rusă. Cuvintele sunt amplasate orizontal și despărțite de cinci stele. Cuvântul „VICTORIE” este luat între figuri stilizate în formă de spicuri.

II. Conform documentelor prezentate la data de 2 august 2024, Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE” (procesul-verbal nr. 8 din 2 august 2024 al ședinței Biroului Politic al Partidului Politic „RENAŞTERE”), Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei (procesul-verbal nr. 2 din 2 august 2024 al ședinței Biroului Permanent Central al Partidului Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei), Partidul Politic „ŞANSĂ” (procesul-verbal nr. 3 din 2 august 2024 al ședinței Biroului Politic al Partidului Politic „ŞANSĂ”) și Partidul Politic ,,VICTORIE” (procesul-verbal nr. 01/08 din 2 august 2024 al ședinței Biroului Central al Partidului Politic ,,VICTORIE”) au convenit la data de 2 august 2024 asupra formării Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la alegerile pentru funcția de Președinte al Republici Moldova din 20 octombrie 2024.

În baza proceselor-verbale menționate, președinții celor patru partide politice au semnat Acordul de constituire a Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru a participa în comun la alegerile pentru funcția de Președinte al Republici Moldova din 20 octombrie 2024 cu denumirea integrală: Blocul electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” și denumirea prescurtată: „VICTORIE”.

În baza acordului de constituire, a fost format Biroul Executiv al blocului electoral din 8 membri, câte 2 membri din partea fiecărui partid politic care a constituit blocul, precum și instituită funcția de secretar executiv al blocului cu atribuții privind asigurarea activității curente a blocului, comunicarea internă, pregătirea ședințelor, împuternicit să semneze toate actele în numele blocului și să reprezinte blocul în relațiile cu organele statului, organele electorale, terții și alte persoane fizice și juridice.

În conformitate cu prevederile acordului de constituire, Biroul Executiv al blocului electoral a fost împuternicit:

1. să adopte modificări/completări la acord;
2. să adopte decizii privind strategia blocului;
3. să poată admite ori revoca în/din componența blocului noi membri;
4. să desemneze candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova sau să decidă privind susținerea unui candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova;
5. să decidă asupra procedurii de constituire a grupului de inițiativă;
6. să desemneze secretarul executiv al blocului;
7. să desemneze reprezentantul în organele electorale și trezorierul  (mandatarul financiar);
8. să decidă asupra modului de gestionare a contului bancar cu mențiunea „Fond electoral”;
9. să aprobe regulamente și instrucțiuni interne care sunt semnate de către secretarul executiv;
10. cu alte atribuții legate de activitatea politică și strategică a blocului.

Potrivit procesului-verbal nr. 1 din 2 august 2024 al ședinței Biroului Executiv al Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”, doamna Marina Tauber  a fost aleasă secretar executiv al blocului electoral și a fost împuternicită să prezinte organelor abilitate toate actele necesare pentru înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”, precum și să semneze în numele blocului și pentru acesta cereri, acte, demersuri etc.

Blocul electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” a prezentat Comisiei Electorale Centrale simbolul electoral care reprezintă cuvintele „VICTORIE” și „ПОБЕДА” scrise cu majuscule (font  Rodchenko Bold) și care semnifică denumirea blocului electoral, în limbile română și rusă. Cuvintele sunt amplasate orizontal și despărțite de cinci stele. Cuvântul „VICTORIE” este luat între figuri stilizate în formă de spicuri.

III. În temeiul art. 80 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, conform căruia „În cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv obligațiile care formează obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața aceleiași autorități publice, au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de drept, procedurile pot fi conexate, chiar dacă scopul lor este diferit”, Comisia Electorală Centrală în cadrul ședinței publice din 3 august 2024 a decis conexarea procedurilor de examinare a cererilor privind înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile pentru Președinte al Republicii Moldova într-o singură procedură administrativă, stabilind ca termen de examinare data de 7 august 2024.

IV. Prin demersul nr. CEC-8/5508 din 4 august 2024, Comisia a solicitat celor patru partide politice constituente ale blocului electoral, în copie demersul a fost trimis doamnei Marina Tauber, elucidarea unor aspecte care au intervenit la etapa examinării actelor prezentate în scopul emiterii actului administrativ solicitat, și anume:

1. Veridicitatea componenței organelor competente și asigurarea cvorumului.

Componența numerică a organului competent de a decide formarea blocurilor electorale este stabilită în statutul Partidului Politic ,,VICTORIE” (Biroul Central) și Partidului Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei (Biroul Permanent Central), ambele compuse din 7 membri conform art. 34 alin. (2) din statutele respectivelor partide.

Alte părți componente ale blocului nu au prezentat acte ce atestă componența numerică în vederea stabilirii cvorumului.

Nicio parte componentă a blocului nu a prezentat actul nominal de formare a organului competent, menit să ateste faptul că la ședințele în cauză au asistat persoane cu dreptul de vot în cadrul acestor organe.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, „Autoritățile publice şi instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul şi volumul cercetărilor şi nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor”.

Astfel, părțile componente urmau să prezinte Comisiei Electorale Centrale actele ce atestă stabilirea componenței numerice și celei nominale ale organelor competente de a decide formarea blocului electoral.

2. Aspecte incerte din acordul de constituire.

1) În pct. 4 al acordului se precizează că în denumire se utilizează anume fontul Rodchenko Bold, adică un element de individualizare în vederea utilizării (distribuirii) publice, fiind implicit un obiect al drepturilor de autor care urmează a fi procurat. Astfel, solicitanții urmau să prezinte actul ce atestă dreptul de utilizare/difuzare publică a obiectului în cauză, în vederea aprobării de către Comisie a dreptului conex individualizat.

2) La pct. 10 din acordul privind participarea la referendum republican constituțional se atestă referire la utilizarea creditelor. Astfel, nu este clară intenția părților, fie de a utiliza credite bancare sau cele fără dobândă. De menționat că, în conformitate cu art. 51 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, în cadrul referendumului nu se oferă credite fără dobândă, iar cele bancare nu sunt mijloace admisibile de finanțare a campaniei electorale în condițiile art. 54 din același act legislativ.

Prin urmare, solicitanții urmau să explice admisibilitatea acestor prevederi sau să rectifice acordul.

3) Tot la pct. 10 din acord se declară că finanțarea campaniei se va efectua în strictă conformitate cu prevederile normative. În acest sens nu este clar în ce măsură acest punct corespunde stării de fapt având în vedere comportamentul continuu vicios al Partidului Politic „ŞANSĂ”, care se exprimă prin ignorarea obligației de a prezenta Comisiei documente financiare, ceea ce a servit, în baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2240 din 14 februarie 2024, drept temei pentru sesizarea Ministerului Justiției în vederea întreprinderii acțiunilor în condițiile art. 21 alin. (2) și (3) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, adică de a iniția un proces judiciar de suspendare a activității partidului vizat, actualmente pendinte la Judecătoria Bălți, dosarul nr. 2c-120/2024, pronunțarea soluției fiind stabilită pentru data de 16 august 2024. O situație similară se atestă și în cazul Partidului Politic Partidul „RENAŞTERE” care în cadrul controlului efectuat de Comisie nu prezintă actele solicitate, dar nici nu dă curs invitației de  a se înfățișa la ședințele organului de control pentru oferirea explicațiilor de rigoare.

Astfel, solicitanții urmau să explice din care cauză norma stipulată în acord nu se respectă de cele două părți componente chiar la faza semnării/aprobării acestuia și dacă în opinia acestora un asemenea comportament este admisibil.

4) La pct. 11 din acord privind participarea la referendum se face referire la distribuirea alocațiilor din bugetul de stat, însă în conformitate cu art. 27 din Legea nr. 294/2007, voturile obținute în cadrul unui referendum nu constituie baza de calcul pentru alocații.

Solicitanții urmau să-și prezinte poziția asupra acestei contradicții, inclusiv sub aspectul admisibilității de acceptare de către Comisie a unui asemenea acord, sau să rectifice acordul.

5) La pct. 5 din acord este stabilit că Biroul Executiv al blocului electoral desemnează secretarul executiv al blocului electoral, totodată la pct. 6 alin. (4) sunt înscrise datele de contact ale secretarului executiv, printre care adresa de e-mail: tauber@bloculvictorie.org, precum și numerele de telefon care aparțin doamnei Marina Tauber.

Astfel, conform normelor statutare ale blocului, după aprobarea acordului în baza prevederilor acestora, biroul executiv urma să desemneze secretarul, însă de fapt acest lucru s-a produs prin actul de constituire a blocului, prin urmare procedura de desemnare se prezumă a fi mimată, or datele acestei persoane deja au fost introduse în statut (acord) până la procedura de desemnare.

Corespunzător, solicitanții urmau să prezinte opinia argumentată privind nerespectarea procedurii de desemnare a candidaturii la funcția de secretar.

3. Termenele și modul de formare a blocului electoral.

Sub acest aspect, este necesară clarificarea circumstanțelor, mediatizate pe larg, de formare a Blocului electoral „VICTORIE” pe data de 21 aprilie 2024 în orașul Moscova din Federația  Rusă cu participarea acelorași partide și suplimentar a domnului Ilan Șor în calitate de reprezentant al Partidului Politic „Șor” declarat neconstituțional, fiind de asemenea semnatar al așa-numitului acord, prin care s-a ales Marina Tauber în calitate de secretar executiv, iar Ilan Șor ca președinte al blocului.

Astfel, solicitanții urmau să clarifice:

1) Care este data creării blocului electoral, iar dacă aceasta nu corespunde cu data de 21 aprilie curent, atunci ce entitate a fost formată pe data de 21 aprilie 2024 în orașul Moscova și ce statut are „blocul” format pe acea dată în raport cu blocul electoral a cărui înregistrare de către Comisia Electorală Centrală se solicită.

2) Din materialele media rezultă că Ilan Șor a semnat constituirea „blocului” în calitate de președinte al Partidului Politic „Șor”, declarat neconstituțional.

Potrivit art. 70 alin. (4) și 73 alin. (3) din Codul electoral, utilizarea simbolurilor electorale sau efectuarea agitației electorale cu elemente ce conțin referire la partidele declarate neconstituționale este interzisă.

Prin urmare, cum explică solicitanții utilizarea imaginii partidului declarat neconstituțional, mai ales prin alegerea președintelui partidului neconstituțional în calitate de președinte al unui „bloc” cu aceeași denumire constituit de aceleași părți, în raport cu prohibiția vizată supra.

3) Cine este conducătorul de facto al blocului electoral propus spre înregistrare, ținând cont că pe data de 21 aprilie 2024 în această calitate a fost ales Ilan Șor.

4) Ținând cont de faptul că pe data de 21 aprilie 2024 Marina Tauber a fost aleasă în calitate de secretar executiv, această circumstanță explică introducerea datelor personale ale acesteia în acordul prezentat Comisiei, de altfel care ar fi explicația rațională sub aspect de legătură cauzală?

5) Care este temeiul juridic de utilizare a denumirii identice de către blocul propus spre înregistrare și celei utilizate de „bloc” format pe data de 21 aprilie 2024.

4. Denumirea blocului.

Solicitanții au depus două cereri distincte cu proceduri interne distincte de constituire a două blocuri electorale în aceeași componență și cu aceeași denumire, însă pentru două tipuri de scrutine – referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale, ambele fiind stabilite pentru data de 20 octombrie curent.

Potrivit pct. 9 din Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1131/2023, „Denumirea blocului electoral nu poate fi identică cu denumirea altor concurenți electorali sau cu denumirea partidelor (inclusiv declarate neconstituționale), blocurilor electorale deja înregistrate, iar în cazul desfășurării simultane a referendumului cu un alt scrutin – în asociere cu problema supusă referendumului. Nu se admite identitatea sau similitudinea elementelor de identificare ale concurenților electorali”.

Astfel, solicitanții urmau să explice în ce măsură utilizarea aceleiași denumiri pentru două blocuri electorale se încadrează în prevederea normativă citată supra. În cazul în care consideră că urmează a fi înregistrat un singur bloc electoral pentru ambele tipuri de scrutine, ei ar fi trebuit să explice în ce măsură este admisibilă o asemenea poziție în situația în care părțile constituente nu au decis astfel, ci au preferat să inițieze proceduri separate.

Suplimentar, solicitanții urmau să prezinte opinia cu referire la norma citată supra, potrivit căreia denumirea blocului electoral nu poate fi identică cu denumirea partidelor deja înregistrate, având în vedere că denumirea blocului propus spre înregistrare este aceeași cu denumirea Partidului Politic ,,VICTORIE”.    

5. Capacitatea juridică.

După cum rezultă din informațiile publice, secretarul executiv al blocului electoral, doamna Marina Tauber, este inclusă în lista de sancțiuni ale Statelor Unite al Americii și Uniunii Europene, ceea ce implică obligațiile instituțiilor bancare, inclusiv prin prisma Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai mult, persoana vizată este inclusă în lista măsurilor restrictive, aprobate prin Decizia nr. 7 din 1 august 2024 a Consiliului interinstituțional de supervizare, prin care s-a interzis punerea fondurilor și a resurselor economice în beneficiul acesteia.

Astfel, solicitanții urmau să prezinte explicații în ce măsură, în opinia lor, persoana în cauză este capabilă să reprezinte blocul în relațiile cu terții, inclusiv sub aspectul deschiderii contului cu mențiunea „Fond electoral” la banca comercială și să efectueze operațiuni financiare de ordin electoral.

6. Corectări neconfirmate.

Procesele-verbale aprobate de către organele competente ale celor patru partide politice constituente ale blocului electoral conțin în rubrica pentru semnatari rectificări efectuate cu pixul, prin urmare cum se explică acest fapt și de ce rectificările nu sunt confirmate în modul corespunzător. De asemenea, nu este clar cine sunt persoanele invitate care figurează în procesele-verbale în cauză.

 

Termenul de prezentare a răspunsului la întrebările formulate supra a fost stabilit pentru data de 6 august 2024, ora 16:00.

 

V. Argumentele solicitanților

La data de 6 august 2024, ora 15:45, solicitanții au depus răspunsul, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/15027 din aceeași dată.

Astfel, cele patru partide politice constituente ale blocului electoral și doamna Marina Tauber în răspuns au prezentat următoarea informație pe puncte conform întrebărilor formulate.

1. Cu referire la componența organelor competente de a decide formarea blocurilor electorale.

Solicitanții afirmă că la depunerea cererii cu privire la înregistrarea blocului electoral s-au respectat condițiile prevăzute de art. 64 din Codul electoral nr. 325/2022 și regulile prevăzute de Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobată prin hotărârea Comisiei nr. 1131/2023.

Mai argumentează că, potrivit art. 64 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, partidele politice pot conveni asupra formării unui bloc electoral, consemnând decizia de participare la constituirea acestuia, aprobată în conformitate cu statutele (regulamentele) lor, într-un proces-verbal. Mai invocă solicitanții că alin. (4) al aceluiași articol prevede că blocurile electorale se formează în baza acordului de constituire, aprobat de către partidele politice înregistrate în modul prevăzut de lege până la stabilirea datei alegerilor şi care au decis să participe la constituirea unui bloc electoral.

De asemenea, arată că pct. 4 din instrucțiunea menționată supra prevede că, pentru a fi înregistrat de Comisia Electorală Centrală, blocul electoral prezintă următoarele documente: 1) cererea de înregistrare a blocului electoral semnată de către persoana/organul cu drept de reprezentare (conform anexei nr. 1); 2) procesele-verbale ale partidelor politice în care este consemnată decizia acestora de a participa la constituirea blocului electoral (conform anexei nr. 2); 3) acordul de constituire a blocului electoral, semnat de părțile constituente ale acestuia; 4) simbolul electoral în varianta electronică și pe hârtie; 5) documentele statutare ale partidelor ce au constituit blocul electoral.

În acest sens, solicitanții consideră că prevederea citată reglementează exhaustiv actele care urmează a fi prezentate organului de înregistrare, menționând că au prezentat actele respective. Susțin că membrii blocului și membrii organelor de conducere ale acestora au semnat pe propria răspundere aceste acte oficiale și răspund juridic, inclusiv penal, pentru orice fals în acte publice potrivit art. 332 din Codul penal nr. 985/2002. Aceștia invocă faptul că toate partidele componente ale blocului sunt înregistrate oficial la Agenția Servicii Publice și toate actele, procesele-verbale și lista membrilor organelor de conducere au fost depuse la momentul înregistrării și obiecții nu au fost înaintate.

Solicitanții consideră că cererea Comisiei de a furniza documentele care ar demonstra componența numerică și nominală a organelor interne de conducere constituie un abuz și o depășire a atribuțiilor de serviciu.

Respectiv, la această cerere solicitanții au răspuns Comisiei că  toate organele de conducere ale partidelor competente să decidă formarea blocurilor electorale sunt în strictă corespundere cu prevederile legale, toate actele necesare sunt păstrate în secretariatele partidelor, toate cerințele privind cvorumul și alte condiții au fost respectate. Mai opinează că solicitarea Comisiei de a prezenta aceste acte depășește atribuțiile legale și cerințele prevăzute de lege la înregistrarea blocului electoral și, atâta timp cât nu există probe incontestabile că actele prezentate nu sunt autentice ori sunt întocmite cu încălcarea legii, această solicitare este ilegală și neîntemeiată.

2. Cu privire la acord.

1) Solicitanții susțin cu privire la utilizarea fontului Rodchenko pentru simbolul blocului, despre care se menționează în pct. 4 al acordului, că este gratuit și cu acces liber de a fi descărcat de pe rețeaua internet, acest element nu poate fi protejat de drepturile de autor și nu necesită de a fi procurat. Consideră că solicitarea Comisiei este neîntemeiată.

2) Cu referire la pct. 10 din acord, susțin că prevederile cu referire la credite au fost introduse în textul acordului pentru a respecta prevederile art. 64 alin. (5) lit. g) din Codul electoral nr. 325/2022 care obligă introducerea unor astfel de prevederi în acord. Mai susțin că, în cazul în care, potrivit altor reglementări legale sau regulamente ale Comisiei, asemenea formă de finanțare nu este permisă, atunci blocul electoral va respecta legea. Aceștia consideră că prezența unor astfel de elemente în textul acordului nu contravin legii, nu pot influența valabilitatea acestuia și nu poate constitui temei de refuz al înregistrării.

În opinia solicitanților, întrebarea cu referire la pct. 10 din acord nu are relevanță pentru procedura de înregistrare și cerințele legale prevăzute la art. 64 din Codul electoral nr. 325/2022 și Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale. Susțin că alte litigii existente între componentele blocului și Comisia Electorală Centrală sunt de competența instanțelor de judecată și eventual a Curții Europene a Drepturilor Omului.

4) Cu referire la pct. 11 din acord, solicitanții susțin că prevederea ce vizează alocațiile din bugetul de stat a fost introdusă pentru a respecta art. 64 alin. (5) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 2 sbpct. 7) din Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, care obligă introducerea unor asemenea prevederi în acord. Mai susțin că, în cazul în care, potrivit altor reglementări legale sau regulamente ale Comisiei, asemenea formă de finanțare nu este permisă, atunci blocul electoral va respecta legea. Consideră că prezența unor astfel de elemente în textul acordului nu contravin legii, nu poate influența valabilitatea acestuia și nu poate constitui temei de refuz al înregistrării.

5) Cu referire la pct. 5 din acord, solicitanții argumentează că prevederile ce țin de datele de contact sunt obligatoriu de a fi indicate potrivit art. 64 alin. (5) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 3 subpct. 3 din Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale. Susțin că, imediat după constituirea blocului, aprobarea acordului și delegarea membrilor în biroul executiv, s-a desfășurat ședința biroului executiv la care a fost desemnat și secretarul executiv. Datele ce țin de adresă și telefonul din textul acordului sunt date de ordin tehnic care au fost completate imediat după desemnarea oficială a secretarului executiv. Solicitanții susțin că totul s-a efectuat conform procedurilor legale, iar concluzia Comisiei privind mimarea sau nerespectarea procedurii este neîntemeiată și bazată pe presupuneri lipsite de probe.

3. Cu privire la termenul de formare a blocului.

Solicitanții opinează că procedura juridică de creare și înregistrare a blocului electoral pentru scrutinele din 20 octombrie 2024 nu are nimic în comun cu alte activități politice ale partidelor care nu se referă la perioada electorală în curs. Susțin că toate informațiile  cu privire la partidele participante ale blocului, componența organului de conducere au fost prezentate Comisiei. Mai arată că alte presupuneri, alegații, coincidențe nu au nicio legătură cu procedura administrativă inițiată, iar încercările Comisiei de a pune în discuție activitatea politică a partidelor în afara perioadei electorale ar reprezenta un abuz și o depășire a atribuțiilor sale.

Consideră că întrebările formulate de Comisie cu referire la acest aspect sunt irelevante și nu se încadrează în prevederile legale cu referire la înregistrarea blocurilor electorale.

4. Cu privire la denumirea blocului.

Solicitanții argumentează că pe data de 20 octombrie 2024 vor avea loc două procese electorale distincte: alegerile prezidențiale și referendumul republican. Susțin că aceste scrutine sunt reglementate separat de Codul electoral nr. 325/2022 și cu reguli diferite privind participarea, înregistrarea etc. Comasarea acestor două proceduri administrative este una ilegală și neîntemeiată, nu pot fi comasate două procese care au scop diferit și diferite reglementări. În opinia acestora, Codul electoral nr. 325/2022 nu prevede posibilitatea de participare în comun la două scrutine diferite, cu aceiași participanți sau concurenți etc. Faptul că ambele scrutine vor avea loc în aceeași zi nu înseamnă că pot fi comasate două procese.

Consideră că pentru fiecare proces electoral distinct urmează a fi înregistrați participanți separați.

Susțin că părțile blocului electoral au depus cereri separate și acte separate pentru două scrutine separate și care urmează a fi examinate separat.

În acest sens, solicitanții consideră irelevantă întrebarea Comisiei cu privire la identitatea denumirii blocului electoral, deoarece această denumire va fi utilizată nu în cadrul aceluiași scrutin, dar în cadrul unor scrutine separate. Opinează că nu există nicio normă juridică care ar interzice folosirea aceleiași denumiri în procese electorale diferite.

Cu referire la faptul corespunderii denumirii blocului cu prevederile legale în condițiile existenței partidului cu denumirea „VICTORIE”, solicitanții menționează că aceste denumiri nu sunt identice. Susțin că Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale prevede expres prohibiția existenței denumirilor identice și au citat definiția din Dicționarul explicativ al limbii române pentru cuvântul „identic” care înseamnă „ corespunde întru totul cu ceva, la fel”. Solicitanții opinează că similitudinea trebuie să fie de 100%. Susțin că în cazul lor denumirea blocului electoral este „VICTORIE - ПОБЕДА”, similitudinea fiind de 50%.

Mai invocă faptul că în Republica Moldova ar fi zeci de partide cu astfel de similitudini chiar mai mari și care corespund  cerințelor legale, aducând drept exemplu Partidul Social Democrat-Partidul Social Democrat European, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat etc. În acest sens, consideră obiecția cu referire la denumire drept neîntemeiată.

5. Cu privire la doamna Marina Tauber.

Solicitații argumentează că, potrivit art. 64 din Codul electoral nr. 325/2022 și Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, secretarul executiv nu este supus verificării sau înregistrării de către Comisie. Susțin că această informație a fost prezentată cu scopul de a informa despre datele de contact și persoana de legătură cu blocul electoral.

Mai susțin că doamna Marina Tauber este cetățean al Republicii Moldova cu drepturi civile și electorale depline, aducând drept argument hotărârile Curții Constituționale nr. 16/2023 și nr. 9/2024.

Consideră că mențiunile Comisiei privind sancțiunile internaționale sau alte restricții nu au relevanță pentru procedura legală de înregistrare a blocului electoral.

Cu referire la viitoarele condiții privind finanțarea campaniei electorale, solicitanții opinează că aceste subiecte nu țin de prezenta procedură administrativă. Mai susțin că toate procedurile ulterioare se vor desfășura în strictă corespundere cu prevederile legale și cu notificarea autorităților competente.

6. Cu privire la corectări.

Solicitanții susțin că în unele acte au existat câteva erori tehnice/mecanice ce țin de numerotare, din acest motiv s-au făcut unele corectări care nu pot influența conținutul autentic al documentului.

Ce ține de persoanele invitate, în cazul Partidului Politic „ȘANSĂ” persoana invitată a fost Marina Tauber, iar în cazul Partidului „VICTORIE” ar fi fost vorba de personal tehnic.

Cu referire la remarca Comisiei referitoare la aplicarea art. 78 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018, solicitanții consideră că această normă legală nu poate fi aplicată acestui proces administrativ. Susțin că art. 64 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022 prevede expres că, în termen de 5 zile de la data primirii actelor, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind înregistrarea sau refuzul de a înregistra blocul electoral.

Arată că toate actele necesare și prevăzute imperativ de lege, și anume art. 64 din Codul electoral nr. 325/2022 și Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, au fost prezentate. Consideră că solicitarea de a prezenta acte care nu sunt prevăzute de lege și care nu au legătură cu acest proces administrativ ar reprezenta un abuz și o depășire a atribuțiilor de serviciu.

În opinia solicitanților, Comisia este obligată să emită un act administrativ motivat cu privire la înregistrare sau refuz.

De asemenea, solicitanții au adus drept argument art. 18 din Codul electoral nr. 325/2022 cu privire la misiunea Comisiei Electorale Centrale. Misiunea acesteia, conform articolului menționat, este crearea condiţiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetăţenii Republicii Moldova a dreptului constituţional de a alege şi de a fi aleşi în cadrul unor alegeri libere şi corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislaţiei cu privire la finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Susțin că, potrivit art. 19 din același cod, Comisia este obligată să se conducă de principiul imparţialităţii şi neutralităţii politice.

Mai argumentează că, potrivit art. 16 alin. (2) din Codul administrativ nr. 116/2018, exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare.

Susțin că, potrivit art. 21 din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică trebuie să acționeze în conformitate cu legea, iar exercitarea atribuțiilor sale nu poate fi contrară scopului pentru care au fost reglementate. Autoritatea publică nu poate dispune limitarea exercitării drepturilor și libertăților persoanelor decât în cazurile expres stabilite de lege.

Mai invocă în argumentare art. 22 alin. (2), 23 alin. (1), 24 alin. (1) și 25 din Codul administrativ nr. 116/2018.

 

Drept concluzie, solicitanții consideră că toate prevederile legale și actele necesare pentru înregistrarea blocurilor au fost îndeplinite integral. Refuzul neîntemeiat de a accepta argumentele acestora și refuzul de înregistrare îl vor cataloga drept hărțuire, presiune ilegală și violarea principiilor statului de drept. Susțin că sunt deschiși pentru orice clarificări tehnice sau prezentarea actelor suplimentare cu scop de precizare dacă aceste solicitări vor fi de bună credință și nu vor constitui un abuz din partea autorității publice.

 

 

VI. Considerentele Comisiei Electorale Centrale

Examinând actele prezentate de solicitanți prin prisma înlăturării carențelor menționate în adresa nr. CEC-8/5508 din 4 august 2024, Comisia reține că subiecții procedurii administrative nu au reacționat în modul corespunzător la aspectele semnalate, ci au negat însăși existența carențelor fără a se folosi de posibilitatea ajustării acestora, oferită prin operațiunea administrativă de clarificare.

Astfel, Comisia notează că, potrivit pct. 9 din Instrucțiune privind particularitățile constituirii și  înregistrării blocurilor electorale, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1131/2023, „Denumirea blocului electoral nu poate fi identică cu denumirea altor concurenți electorali sau cu denumirea partidelor (inclusiv declarate neconstituționale), blocurilor electorale deja înregistrate, iar în cazul desfășurării simultane a referendumului cu un alt scrutin – în asociere cu problema supusă referendumului. Nu se admite identitatea sau similitudinea elementelor de identificare ale concurenților electorali”.

De remarcat că instrucțiunea în cauză este un act normativ, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (2023, nr. 287-290, 3 august 2023) și este obligatoriu pentru toți subiecții, inclusiv pentru Comisie.

Astfel, norma în cauză raportată la circumstanțele speței instituie două interdicții aferente denumirii blocului electoral:

1) denumirea identică cu un partid politic;

2) denumirea identică cu un alt bloc electoral.

 

1) Deci, în accepțiunea solicitanților, denumirea „Victoria – Победа” numai în proporție de 50% este identică, în opinia acestora prohibiția fiind aplicabilă numai în caz de 100%.

Este de menționat că termenul „Victorie” în sensul utilizat reprezintă echivalentul cuvântului  „Победа” din limba rusă, adică în traducere acestea sunt cuvinte cu sens identic, ceea ce implicit denotă lipsa de susținere a faptului că ar fi cuvinte diferite.

Mai mult, chiar în statutul Partidului Politic „VICTORIE” este scris că denumirea acestuia în limba rusă este „ПОБЕДА”.

În acest sens, în corespundere cu poziția formulată de solicitanți se atestă că aceasta este lipsită de o apreciere obiectivă și se bazează pe o situație de conjunctură actuală, or ar fi mai puțin probabil că unul dintre solicitanți, cum ar fi Partidul Politic „VICTORIE”, ar fi de acord cu înregistrarea unui alt partid politic „Victorie – Победа” sau toți solicitanții, în cazul admiterii cererii, ar fi de acord cu înregistrarea unui alt bloc electoral având în denumire  cuvântul „Victorie” tradus într-o altă limbă decât rusa.

În acest sens este relevantă practica administrativă ce derivă din contencios, și anume decizia[1] Ministerului Justiției nr. 1 din 25 ianuarie 2016 de anulare  a deciziei Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 173 din 23 iunie 2014 privind înregistrarea Partidului Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” şi a simbolicii Partidului Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova”.

De menționat că decizia ministerului a fost emisă în vederea executării Hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, din 24 aprilie 2015 în pricina civilă de chemare în judecată înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova către Ministerul Justiţiei, intervenienţi accesorii Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” şi Comisia Electorală Centrală privind anularea actului administrativ, precum şi a Încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, din 27 noiembrie 2015 privind explicarea hotărârii judecătorești.

Așadar, Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” a fost radiat inclusiv  pe motivul similitudinii denumirii acestuia cu un alt partid.

Astfel, reglementarea privind interdicția utilizării denumirii identice urmează a fi tratată în mod sistematic și logico-gramatical, de altfel asigurarea drepturilor electorale ar fi una iluzorie în cazul în care s-ar admite înregistrarea unei denumiri și simbolului electoral asemănător în proporție de 99%, însă nefiind identic la 100%, după cum invocă participanții la procedura administrativă.

Raționamentul în cauză se deduce și din contencios constituțional. Astfel, la pct. 101 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 29/2014 se menționează: „Curtea atrage atenţia Comisiei Electorale Centrale asupra importanţei evitării situaţiilor care ar putea crea confuzii în percepţia publicului neinițiat între elementele de identificare ale concurenților electorali, nu numai prin identitate, dar şi prin similitudine”.

În aceeași ordine de idei, prin hotărârile incontestabile ale Comisiei Electorale Centrale nr. 1462/2013 și 1476/2023 nu s-a dat curs înregistrării unui simbol electoral al Partidului Politic „NOI” deoarece era similar cu denumirea prescurtată a Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”, soluția fiind dată în baza dezacordului formulat de ultimul.

 

În concluzie, poziția solicitanților este lipsită de fundamentare normativ-deductivă și în contradicție cu practica administrativă și cea de contencios constituțional, fapt pentru care nu poate fi reținută.

 

2) Cu privire la susținerile solicitanților, conform cărora alegerile prezidențiale și referendumul constituțional sunt procese complet distincte, este de reținut că, potrivit art. 184 alin. (2) din Codul electoral, „Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale.”.

Deci, reglementarea citată este formulată în așa mod încât să nu contrapună două procese electorale într-o manieră diferită, organizată de diferite organe electorale inferioare Comisiei, care se formează în termenele corespunzătoare, acestea fiind paralele.

Comisia atrage atenția că nu se neagă dreptul subiecților electorali de a forma două blocuri electorale distincte în cazul alegerilor prezidențiale și referendumului republican  în diferite variații ale părților componente, însă în acest caz, după cum s-a menționat mai sus, denumirea urmează a fi de asemenea una distinctă. Într-o altă ordine de idei, în cazul în care s-ar fi admis poziția solicitanților, în mod subsecvent ar fi admisibilă înregistrarea unui bloc cu aceeași denumire în alt tip de scrutin, însă cu alte părți constituente, inclusiv adversarii lor politici, ceea ce ar induce în eroare electoratul și ar vicia opțiunea liberă a acestora, contrar exigențelor formulate inclusiv de Curtea Constituțională.

De asemenea, sunt relevante prevederile art. 56 alin. (7) din Codul electoral: „În cazul în care în aceeași zi sunt organizate mai multe tipuri de alegeri, concurenții electorali deschid conturi separate pentru fiecare tip de alegeri”.

Deci, norma reliefează caracterul paralel al scrutinelor organizate în aceeași zi și nicidecum distinct după cum consideră solicitații, inclusiv sub aspectul identității subiecților pentru ambele tipuri de scrutine, adică același subiect deschide conturi bancare distincte. Respectiv, sunt distincte obligațiile procedurale, subiecții fiind identici în proceduri paralele.

În acest context, Comisia a remarcat carențele respective, or nu poate fi îngrădit dreptul de asociere al partidelor conform propriilor preferințe, inclusiv de a participa în front comun la ambele tipuri de scrutine într-un bloc electoral, după cum a și fost intenția reală a solicitanților, însă în acest caz intenția urmează a fi realizată în mod uniform, și nu distinct.

Prin urmare, Comisia constată că obiecția în cauză, venită să ofere solicitanților posibilitatea de a ajusta procedurile la cadrul normativ conex a fost ignorată în totalitate, fapt care excedă dreptul discreționar al Comisiei la o altă soluție decât refuzul înregistrării.

În situația în care solicitanții nu au înlăturat carența fundamentală, aprecierea poziției cu privire la alte obiecții, care de asemenea au fost fie total, fie parțial ignorate, devine inutilă.

Totodată, în vederea asigurării eficiente a realizării drepturilor electorale de asociere în bloc, inclusiv prin prisma aducerii poziției subiecților procedurii administrative în aria admisibilității, Comisia, cu titlu informativ de previzibilitate, atrage atenția solicitanților asupra celor mai jos formulate:

1) Președintele blocului (persoana responsabilă) trebuie să aibă capacitatea de a asigura realizarea drepturilor și obligațiilor concurentului electoral și nu poate fi privit distinct de bloc, în caz contrar drepturile electorale pentru realizarea cărora acest bloc este creat devin iluzorii.

Astfel, imediat ce persoana a fost introdusă în listele restrictive, sunt aplicabile restricțiile stabilite de Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, care în mod implicit lipsesc persoana respectivă să gestioneze liber fondurile financiare aflate sub jurisdicția autorităților naționale. Prin urmare, admiterea unei persoane cu drepturi limitate este contrară atât scopului legal urmărit de asigurare a corectitudinii finanțării campaniei electorale, cât și prevederilor pct. 10 din acord, care stabilește obligația respectării prevederilor de finanțare a campaniei electorale, inclusiv prin deschiderea contului bancar în acest sens.

2) Înregistrarea unui bloc electoral presupune examinarea admisibilității tuturor documentelor prezentate, inclusiv sub aspectul respectării drepturilor conexe, or, referirea în acord la un obiect concret al dreptului intelectual, după cum este fontul Rodchenko Bold, urmează a fi bazată pe temeiul juridic de utilizare exclusivă a acestuia în propria artă plastică, după cum este simbolul electoral. În acest sens, poziția solicitanților conform căreia acest font poate fi descărcat liber din rețeaua internet, fapt care în opinia acestora admite utilizarea lui liberă și necondiționată, atestă semne de nihilism juridic inadmisibil în domeniul dreptului vizat.

3) Lista documentelor necesare prevăzute de reglementările aferente nu poate fi privită ca una exhaustivă, în funcție de situația reală, pentru a nu admite emiterea unui act administrativ lovit de nulitate din cauza nulității procedurilor interne ale partidelor. În vederea asigurării legalității efectuării procedurii administrative și emiterii unui act legal, pot fi necesare acte suplimentare, ce atestă drepturile corespunzătoare. Prin urmare, solicitarea organului electoral de a prezenta actele actuale de care partidul ex officio urmează să dispună și din care izvorăște dreptul personal al organului competent al partidului urmează a fi executată fără substituirea acestora cu declarații, or organul electoral este obligat, mai ales în situația în care se atestă dubii rezonabile, să verifice starea de fapt a circumstanțelor expuse de solicitanți, astfel încât să fie asigurată legalitatea și conformitatea întregului proces electoral și subsecvent încrederea în rezultatele acestuia, adică legitimitatea puterii obținute în urma alegerilor.

Astfel, se atestă că solicitanții au ignorat solicitarea Comisiei de a prezenta acte interne care stabilesc componența numerică și nominală a  organelor executive centrale competente de a decide alinierea la blocurile electorale, fiind prezentată numai declarația în acest sens.

Comisia notează că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e⁵) din Legea nr. 133/2016, „Subiecţii declarării averii și a intereselor personale sunt președinții și vicepreședinții partidelor politice, membrii organelor executive centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, care nu dețin alte funcții vizate de prezentul articol”.

Deci, pe portalul public al declarațiilor Autorității Naționale de Integritate lipsesc declarațiile depuse de persoanele care figurau în actele prezentate, cu excepția unor persoane care fac parte din Partidul Politic „VICTORIE” și Partid Politic Partidul „RENAŞTERE”. Respectiv, fie aceste persoane nu dețin actualmente funcții în organele centrale ale partidelor, după cum invocă solicitanții, fie au omis să execute propria obligație de a declara averea și interesele personale, fapt care în mod implicit necesită intervenția organului de resort, și în legătură cu acest fapt Comisia urmează să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate.

4) Prevederile neconforme din actul de constituire urmează a fi excluse, înregistrarea unui bloc electoral presupune acceptarea actelor prezentate, în special a acordului. În acest sens, Comisia atrage atenția că, în conformitate cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative”. Astfel, admiterea unei neconformități legale este în contradicție cu liniile directorii de legalitate în activitatea administrativă, fapt pentru care obiecțiile de această natură urmează a fi înlăturate, și nicidecum ignorate.

5) Normele din acord nu pot fi privite ca fiind declarative, ele sunt imperative mai întâi de toate pentru părțile constituente. Astfel, acceptarea unei norme expuse în acord privind respectarea prevederilor aferente finanțării campaniei electorale, în situația în care două părți constituente actualmente în manieră continuă, fapt stabilit prin acte administrative emise de Comisie în acest sens, nu respectă disciplina financiară și în mod intenționat ignoră obligația alinierii comportamentului la cadrul legal pertinent, denotă caracterul nul al normei date în situația în care părțile ignoră propriile reguli chiar la faza constituirii.

6)  Transferul de imagine al unui partid politic declarat neconstituțional prin efectuarea unor acțiuni comune de utilizare a denumirii partidului, precum și declarațiile publice de alegere a președintelui acestui partid în funcția de președinte al blocului, nu poate fi acceptat de autoritățile de resort, de altfel ar fi ignorate prohibițiile legale de utilizare a denumirii, precum și efectele executorii ale actelor contenciosului constituțional. Respectiv, carențele semnalate în mod corespunzător urmează a fi înlăturate, și nicidecum ignorate de către solicitanți.

   

Pentru motivele expuse și în temeiul art. 26 alin. (1) lit. k), 32 și 64 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și pct. 8 și 9 din Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și  înregistrării blocurilor electorale, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1131/2023, Comisia Electorală Centrală hotărăște:

 

1. Se refuză înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” conform solicitărilor înregistrate sub nr. CEC-7/14874 din 30 iulie 2024 și nr. CEC-7/14951 din 2 august 2024.
2. Se sesizează Autoritatea Națională de Integritate în vederea verificării celor constatate în partea descriptivă a prezentei hotărâri, cu remiterea copiilor de pe procesele-verbale ale actelor organelor centrale ale participanților la procedura administrativă.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).

 

Președinta

Comisiei Electorale Centrale                                                                  Angelica CARAMAN

 

Chişinău, 7 august 2024

Nr. 2687