HOTĂRÂRE
cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă
pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ
I. Datele aferente procedurii administrative
1. Comisia Electorală Centrală a recepționat și înregistrat sub nr. CEC-7/18900 din 3 februarie 2025 cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă, în număr de 391 de membri, pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ, eliberarea legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de subscripție. Cererea este semnată de doamna Irina Vlah, președinta Biroului Executiv al grupului de inițiativă, și este însoțită de următoarele documente:
a) procesul-verbal din 2 februarie 2025 al ședinței adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului republican consultativ;
b) lista participanților la adunarea de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ, pe suport de hârtie și în format electronic, care cuprinde: numele, prenumele, sexul, data, luna, anul nașterii, IDNP, domiciliul/reședința temporară și semnătura participantului;
c) lista membrilor grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ care au participat la adunarea de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ, pe suport de hârtie și în format electronic, cu indicarea datelor de identitate ale acestora: nume, prenume, sexul, data, luna, anul nașterii, IDNP, domiciliul/reședința temporară a acestora, datele de contact (nr. de telefon și e-mail), calitatea deținută în cadrul grupului de inițiativă, data și semnătura membrului grupului, conținând și anexa cu lista membrilor grupului de inițiativă prin care își exprimă consimțământul de a participa la colectarea de semnături ale susținătorilor referendumului;
d) procesul-verbal din 2 februarie 2025 al adunării membrilor grupului de inițiativă pentru alegerea biroului executiv al acestuia, împreună cu lista membrilor grupului de inițiativă care au participat la respectiva adunare, pe suport de hârtie și în format electronic, cu indicarea datelor de identitate ale acestora: nume, prenume, sexul, data, luna, anul nașterii, IDNP, domiciliul/reședința temporară a acestora, datele de contact (nr. de telefon și e-mail), calitatea deținută în cadrul grupului de inițiativă, data și semnătura membrului grupului;
f) declarațiile membrilor grupului de inițiativă privind consimțământul de a participa la colectarea de semnături;
g) copiile de pe buletinele de identitate ale membrilor grupului de inițiativă;
h) textul întrebării propuse la referendumul republican consultativ;
i) dovada de comunicare autorității administrației publice locale despre organizarea adunării de constituire a grupului de inițiativă în care sunt indicate timpul, locul și scopul adunării;
j) cererea în formă scrisă a președintei biroului executiv al grupului de inițiativă privind confirmarea persoanei responsabile de finanțele grupului de inițiativă (trezorierul).
2. Potrivit art. 191 alin. (1) din Codul electoral, „Cu cel puțin 10 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să notifice în scris Comisia Electorală Centrală și autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea despre timpul, locul și scopul acesteia”. Notificarea despre organizarea adunării de inițiere a referendumului și de constituire a grupului de inițiativă a fost transmisă Comisiei Electorale Centrale, fiind înregistrată sub nr. CEC-7/18774 din 17 ianuarie 2025, precum și Primăriei municipiului Chișinău, înregistrată sub nr. 40 din 17 ianuarie 2025. Prin urmare, inițiatorii adunării cetățenilor au respectat termenul de 10 zile prescris de norma menționată.
3. În conformitate cu prevederile pct. 101 din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023, „termenul limită pentru prezentarea cererii privind înregistrarea grupului de inițiativă cu documentele aferente este de 30 de zile calendaristice din data desfășurării adunării de constituire a grupului de inițiativă”.
Cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă cu actele aferente a fost înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/18900 din 3 februarie 2025, deci a fost depusă în interiorul termenului limită.
4. Adunarea cetățenilor pentru inițierea referendumului republican consultativ a avut loc la data de 2 februarie 2025, ora 10:00, pe strada Zimbrului nr. 10 din municipiul Chișinău. Potrivit datelor din procesul-verbal al adunării, la aceasta au participat 399 de cetățeni. În lista participanților la adunarea de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ, numerotarea este greșită. Astfel, lista conține semnăturile a 398 de persoane prezente la adunarea cetățenilor.
5. În cadrul adunării au fost aprobate, cu votul unanim al participanților, următoarele chestiuni: alegerea președintelui și secretarului adunării, oportunitatea inițierii referendumului republican consultativ, întrebarea preconizată a fi supusă referendumului, constituirea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor și data desfășurării referendumului republican consultativ.
Întrebarea preconizată a fi supusă referendumului republican consultativ este următoarea:
„Sunteți de acord ca Republica Moldova să obțină recunoașterea internațională a neutralității sale pentru a primi garanții de neimplicare în conflicte armate și de neaderare la alianțe militare?
Согласны ли вы с тем, чтобы Республика Молдова добилась признания своего нейтралитета на международном уровне для получения гарантий невовлечения в вооруженные конфликты и невступления в военные блоки?”, fără a indica opțiunea de răspuns la aceasta.
6. Potrivit datelor din procesul-verbal al adunării membrilor grupului de inițiativă pentru alegerea biroului executiv, la ședință au participat 395 membri.
În lista membrilor grupului de inițiativă anexată la procesul-verbal al ședinței adunării de constituire a grupului de inițiativă numerotarea este greșită. Astfel, lista conține semnăturile a 396 de persoane prezente la adunarea cetățenilor.
Membrii grupului de inițiativă au ales din rândul lor biroul executiv la ședința din 2 februarie 2025. Președinte al biroului executiv a fost aleasă Vlah Irina, vicepreședinte Tanasoglo Olesea şi secretar Purice Victoria.
7. Potrivit pct. 2 de pe ordinea de zi, președintele biroului executiv al grupului de inițiativă, cu votul unanim al membrilor, a fost delegat de a desemna persoana responsabilă de finanțele grupului de inițiativă. Astfel, conform cererii din 3 februarie 2025, doamna Goncear Liudmila a fost desemnată în calitate de trezorier al grupului de inițiativă.
8. În lumina pct. 97 și 100 din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023, documentele depuse au fost contrasemnate conform prevederilor respective.
9. În procesul de verificare a listelor, s-a constatat că listele prezentate în format electronic nu corespund cu cele prezentate pe suport de hârtie. Necorespunderea constă în faptul că pe listele întocmite pe hârtie au fost adăugate persoane, iar în listele prezentate electronic acestea lipsesc. Fiind depistată această necorespundere, în listele prezentate în format electronic au fost introduse persoanele adăugate pe listele de hârtie.
10. Examinând lista participanților la adunarea cetățenilor, au fost depistate următoarele erori:
1) date personale eronate:
a) numele/prenumele/incorect: în 56 de cazuri;
b) IDNP-ul incorect: în 6 cazuri;
c) data/luna/anul nașterii incorect: 14 cazuri;
2) participanții au semnat de 2 ori în listă:
a) persoana de la poziția nr. 345 de pe pagina 25 se regăsește și la poziția nr. 369 de pe pagina 27;
b) persoana de la poziția nr. 390 de pe pagina 29 se regăsește și la poziția nr. 397 de pe aceeași pagină.
Notă: În cazul a 4 persoane de pe lista participanților la adunarea cetățenilor au fost identificate mai multe tipuri de erori: numele/prenumele/incorect și semnătura înscrisă de 2 ori pe listă.
Totodată, s-a constatat că doamna Vlah Irina, aleasă în calitate de președinte al biroului executiv, în lista participanților la adunare are indicat anul nașterii greșit.
Astfel, s-au identificat erori pe lista participanților la adunare în cazul a 74 de persoane din cele 398 care și-au înscris semnătura pe listă. Deci, se constată că 324 de persoane îndeplinesc cerințele pentru validarea semnăturii.
11. Examinând lista membrilor grupului de inițiativă, au fost depistate următoarele erori:
1) date personale eronate:
a) numele/prenumele/incorect: în 56 de cazuri;
b) IDNP-ul incorect: în 7 cazuri;
c) data/luna/anul nașterii incorect: 13 cazuri;
2) membrii au semnat de 2 ori pe listă:
a) persoanele de la pozițiile nr. 119, 120, 121, 122, 123 de pe pagina 10 se regăsesc și la pozițiile nr. 124, 125, 126, 127, 128 de pe pagina 11;
b) persoana de la poziția nr. 196 de pe pagina 17 se regăsește și la poziția nr. 205 de pe pagina 18;
c) persoana de la poziția nr. 345 de pe pagina 28 se regăsește și la poziția nr. 367 de pe pagina 30;
3) membri ai grupului de inițiativă care nu se regăsesc pe lista participanților la adunare:
a) 2 cazuri – poziția nr. 196 de pe pagina 17 și poziția 395 de pe pagina 33.
Notă: În cazul a 5 persoane de pe lista membrilor grupului de inițiativă au fost identificate mai multe tipuri de erori: numele/prenumele/incorect și semnătura înscrisă de 2 ori pe listă.
Astfel, s-au identificat erori pe lista participanților la adunare în cazul a 80 de persoane din cele 396 care și-au înscris semnătura pe listă. Deci, se constată că 316 de membri ai grupului de inițiativă îndeplinesc cerințele pentru validarea semnăturii.
12. Examinând lista membrilor grupului de inițiativă participanți la adunarea unde a fost ales biroul executiv al acesteia, au fost depistate următoarele erori:
1) date personale eronate:
a) numele/prenumele/incorect: în 56 de cazuri;
b) IDNP-ul incorect/lipsă: în 7 cazuri;
2) membrii au semnat de 2 ori în listă:
- persoanele de la pozițiile nr. 123, 124, 125, 126, 127, 128 de pe pagina 11 se regăsesc și la pozițiile nr. 129, 130, 131, 132, 133, 134 de pe pagina 12.
Totodată, s-a constatat că persoanele de la pozițiile sus-menționate nu se regăsesc în lista membrilor grupului de inițiativă.
Comisia menționează că, deși, potrivit pct. 99 lit. h) din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023, declarația de consimțământ este parte componentă a listei membrilor grupului de inițiativă (anexa nr. 18 la regulament) și prin semnătura înscrisă în tabel membrul grupului își exprimă consimțământul de a participa la colectarea semnăturilor, fără a atașa declarațiile fiecărui membru al grupului, totuși acestea au fost prezentate.
13. Verificând declarațiile membrilor grupului de inițiativă, se constată următoarele erori/necorespunderi:
1) date personale eronate: numele/prenumele/incorect - în 5 cazuri;
2) date incomplete - în 44 de cazuri;
3) buletine de identitate expirate - 1 caz;
4) data indicată în declarație nu corespunde cu data desfășurării adunării membrilor grupului de inițiativă - în 22 de cazuri;
5) declarația nu este semnată - în 2 cazuri;
6) lipsește copia buletinului de identitate - în 4 cazuri;
7) lipsește declarația - 1 caz.
Astfel, erori/necorespunderi se constată în cazul a 79 de declarații ale membrilor grupului de inițiativă din cele 395 prezentate.
Se mai constată că au fost prezentate 5 declarații de consimțământ și anexate copiile buletinelor de identitate, însă aceste persoane nu se regăsesc în lista membrilor grupului de inițiativă.
II. Punctele de vedere ale Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Externe
Pentru elucidarea tuturor circumstanțelor necesare examinării cererii de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ și în vederea analizei multiaspectuale, Comisia Electorală Centrală, prin demersurile nr. CEC-8/7054 și 8/7055 din 5 februarie 2025, a solicitat opinia Ministerului Justiției și, respectiv, a Ministerului Afacerilor Externe, având în vedere rolul acestora în gestionarea relațiilor externe și cel de analiză a situațiilor și problemelor din domeniile lor de activitate și de elaborare a politicilor publice.
Respectiv, prin răspunsul înregistrat sub nr. CEC-7/18999 din 14 februarie 2025, Ministerul Justiției a precizat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este deja consacrat prin articolul 11 din Constituție și că recunoașterea internațională a neutralității este un proces distinct, dependent de contextul geopolitic.
De asemenea, Ministerul Justiției opinează că formularea întrebării trebuie să fie clară, neutră și să nu sugereze un răspuns, iar problemele supuse referendumului nu trebuie să fie contradictorii sau să combine aspecte diferite. Ministerul a conchis că întrebarea propusă încalcă principiul „referendumului monotematic”, statuat în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017 a Curții Constituționale „Privind controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 105-VIII din 28 martie 2017 privind desfășurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes național (referendumul republican consultativ)”, combinând trei aspecte distincte: recunoașterea internațională a neutralității, garanțiile de neimplicare în conflicte și neaderarea la alianțe militare.
Această combinare ar putea afecta libertatea de vot a alegătorilor și claritatea procesului. Principiul „referendumului monotematic” presupune că întrebarea supusă referendumului trebuie să vizeze un singur subiect clar definit, astfel încât alegătorii să poată exprima o opinie precisă și informată, or, problemele care nu sunt corelate după conținut și natură nu pot fi supuse referendumului ca un singur subiect, deoarece acest lucru ar altera voința reală a poporului.
La rândul său, prin răspunsul înregistrat sub nr. CEC-7/18985 din 12 februarie 2025, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat despre faptul că Republica Moldova nu este semnatar al Convenției de la Haga privind drepturile și îndatoririle puterilor și persoanelor neutre în caz de război terestru (Convenția a V-a din 1907) și al Convenției de la Haga privind drepturile și îndatoririle puterilor neutre în caz de război maritim (Convenția a XIII-a din 1907). În acest context, MAE a propus examinarea oportunității aderării statului la aceste tratate internaționale, subliniind că acestea ar putea contribui la clarificarea și consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova.
Totodată, MAE a analizat formularea întrebării privind organizarea unui referendum cu scopul de a obține recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova. Ministerul a subliniat că, deși statutul de neutralitate este consacrat în Constituție, acesta nu este recunoscut printr-un acord internațional și nu există o protecție juridică garantată la nivel internațional.
MAE a semnalat, de asemenea, contradicția dintre întrebările propuse pentru referendum, care includ atât cerința recunoașterii internaționale a neutralității, cât și angajamentul de a nu participa în conflicte armate, notând că aceste obiective nu sunt corelate și pot genera ambiguități în politica externă a statului.
În plus, Ministerul a subliniat că neutralitatea nu oferă o protecție absolută în cazul unui conflict armat și nu împiedică Republica Moldova să participe la acțiuni de menținere a păcii sub egida Organizației Națiunilor Unite. Prin urmare, s-a recomandat o analiză detaliată a implicațiilor unei eventuale recunoașteri internaționale a neutralității, având în vedere impactul acesteia asupra relațiilor externe ale statului.
În final, MAE a atras atenția asupra riscurilor pe care un astfel de referendum le-ar putea genera, inclusiv limitarea capacității de apărare a țării și posibile efecte asupra relațiilor internaționale ale Republicii Moldova.
III. Considerentele Comisiei Electorale Centrale
Examinând documentele prezentate, Comisia Electorală Centrală constată că, potrivit art. 21 alin. (2) din Codul administrativ, „Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate”.
Astfel, Comisia Electorală Centrală reține că, potrivit articolului 183 alin. (4) din Codul electoral, propunerea privind desfășurarea referendumului trebuie să includă:
-
problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzându-se interpretarea lor ambiguă,
-
scopul desfășurării referendumului,
-
data preconizată pentru desfășurarea acestuia.
Conform procesului-verbal al adunării, au fost aprobate, cu votul unanim al participanților, următoarele chestiuni: alegerea președintelui și secretarului adunării, oportunitatea inițierii referendumului republican consultativ, întrebarea preconizată a fi supusă referendumului şi constituirea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor.
Întrebarea preconizată a fi supusă referendumului republican consultativ este următoarea:
„Sunteți de acord ca Republica Moldova să obțină recunoașterea internațională a neutralității sale pentru a primi garanții de neimplicare în conflicte armate și de neaderare la alianțe militare?”, fără a indica opțiunea de răspuns la aceasta.
Comisia notează că scopul și efectele desfășurării referendumului consultativ nu sunt indicate în mod clar și nu au fost aprobate expres de către inițiatori, constituind un viciu procedural.
Prin urmare, Comisia constată că sub aspect formal problema supusă referendumului este formulată fără a fi respectate rigorile legale. Totuși, Comisia urmează să analizeze dacă inițiatorii au respectat alte obligații legale, adică nu doar exprimarea întrebării ce urmează a fi supusă referendumului, ci și cât de clar este redactată pentru a evita interpretarea ambiguă în sensul scopului declarat de inițiatorii referendumului.
În partea ce ține de validitatea în sens formal a textelor supuse referendumului, Comisia și Ministerul Justiției atestă că atât Codul bunelor practici privind referendumurile constituționale la nivel național (CDL-INF (2001)10 din 6-7 iulie 2001), cât şi Codul bunelor practici în materie de referendum CDL-AD(2007)008 prevăd că problema care face obiect al referendumului trebuie să respecte: „- unitatea de formă: aceeași întrebare nu trebuie să combine o propunere de amendament, redactată în termeni specifici, cu o propunere formulată generic sau cu o chestiune de principiu; - unitatea de conținut: exceptând revizuirea totală a unui text (Constituție, lege), trebuie să existe un raport intrinsec între diferitele părţi ale fiecărei chestiuni supuse la vot, astfel încât să se garanteze libertatea de vot a alegătorului, care nu trebuie chemat să accepte sau să respingă în bloc dispoziții fără legătură între ele; revizuirea simultană a mai multor capitole dintr-un text este echivalentă cu o revizuire totală. [...]”.
În sensul celor arătate supra și în contextul analizei reglementărilor privind neutralitatea, este relevant de remarcat cadrul juridic național, în special prevederile articolului 11 din Constituția Republicii Moldova, care, în calitate de lege supremă a statului, consacră principiul neutralității și stabilește obligația de a nu admite dislocarea de trupe străine pe teritoriul național. Această normă fundamentală subliniază caracterul imperativ al neutralității în ordinea constituțională a Republicii Moldova.
În acest sens, amintim Hotărârea Curții Constituționale nr. 14 din 02.05.2017 „Privind interpretarea articolului 11 din Constituție”, respectiv apreciind elementele esențiale/definitorii ale neutralității, printre care:
„157. Potrivit MAEIE, în practica internațională există diferite forme de neutralitate a statelor, specificul fiecăreia fiind determinat de contextul istoric și interese politice. Recunoașterea la nivel internațional a neutralității nu este o cerință obligatorie, ci o opțiune politică, care este promovată de către un stat în cazul în care corespunde intereselor acestuia.
159. Neutralitatea este un concept complex în dreptul internațional și în politică, care înseamnă, în esență, că un astfel de stat nu participă la războaie între alte state.
162. Dreptul neutralității nu impune condiții suplimentare care să limiteze politica externă a statului neutru și nici nu definește poziția pe timp de pace a unui stat neutru permanent. În special, practica și doctrina tradițională nu au împiedicat statele neutre să colaboreze cu autoritățile militare străine pentru a pregăti măsuri comune de apărare. În mod similar, un stat care s-a proclamat permanent neutru nu are obligația de a-și extinde neutralitatea asupra domeniului politic, ideologic sau economic (a se vedea „White Paper on Neutrality”, Anexă la Raportul privind politica externă a Elveției pentru anii ’90 din 29 noiembrie 1993).
178. Din redacția articolului 11 din Constituție pot fi deduse două caracteristici distinctive ale instrumentului neutralității permanente a Republicii Moldova. În primul rând, neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova se angajează să rămână neutră în orice conflict din prezent și viitor, indiferent de identitatea beligeranților și de locul și momentul declanșării acestuia. În al doilea rând, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Aceasta însă nu împiedică Republica Moldova să se folosească de toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a se apăra în mod militar împotriva oricărui agresor și pentru a preveni orice act incompatibil cu neutralitatea sa, pe care beligeranții îl pot comite pe teritoriul său.
179. Republica Moldova a înscris în Constituția sa statutul de neutralitate, fără a fi cerut însă confirmarea lui în cadrul ONU. De fapt, nici un stat nu a recunoscut neutralitatea Republicii Moldova și nu există garanții internaționale ale acestui statut (așa cum există în cazul Austriei). Ocupația militară a unei părți a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum și lipsa recunoașterii și a garanțiilor internaționale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate.
184. Dreptul neutralității nu impune condiții suplimentare care să limiteze politica externă a statului neutru și nici nu definește poziția pe timp de pace a unui stat neutru permanent. Singurul principiu neschimbător inerent neutralității este neparticiparea unui stat în conflictele armate între alte state.”
Totodată, este de menționat că grupul de inițiativă a formulat o întrebare care conține trei dimensiuni ce se exclud reciproc: recunoașterea internațională a neutralității, garantarea neimplicării în conflicte armate și neaderarea la alianțe militare, ceea ce contravine prevederilor art. 185 din Codul electoral nr. 325/2022, care interzic întrebările contradictorii într-un referendum, fapt susținut și de Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe.
Or, art. 185 din Codul electoral nr. 325/2022 prevede expres problemele supuse referendumului republican, acestea fiind: revizuirea Constituţiei; aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului; demiterea Preşedintelui Republicii Moldova; aprobarea legilor de importanţă deosebită pentru societate şi stat; alte probleme importante ale societăţii şi ale statului. Textul întrebării la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguităţi, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul. Nu se admite formularea unor întrebări care se exclud reciproc.
Comisia notează că întrebarea este ambiguă și poate induce în eroare alegătorii, deoarece nu este clar în ce mod ar trebui obținută această recunoaștere internațională și de la ce entități anume. În plus, neutralitatea, așa cum este prevăzută de Constituție, nu este un concept care depinde de validarea statelor terțe, ci reprezintă un principiu de drept intern care guvernează politica externă a Republicii Moldova.
În consecință, având în vedere că întrebarea propusă excedă cadrul constituțional și legal aplicabil referendumurilor, precum și competențele statului în raport cu partenerii internaționali, aceasta nu întrunește condițiile de claritate, conformitate juridică și aplicabilitate necesare pentru a fi supusă votului cetățenilor.
În al doilea rând, formularea întrebării introduce un aspect condițional, întrucât asociază recunoașterea internațională a neutralității cu obținerea unor „garanții de neimplicare în conflicte armate și de neaderare la alianțe militare”, aspect care depășește sfera atribuțiilor unui referendum național. Republica Moldova nu poate impune, printr-o consultare populară, angajamente internaționale altor state sau structuri internaționale, iar asemenea garanții sunt subiect de negociere diplomatică și tratate internaționale, nu de voință exprimată prin referendum.
În plus, orice inițiativă de acest tip trebuie să facă distincție între obligațiile statului în timp de pace și în timp de război, conform interpretărilor Curții Constituționale. Articolul 43 din Carta ONU impune tuturor statelor membre să sprijine Consiliul de Securitate în menținerea păcii și securității internaționale, ceea ce face imposibil ca statul neutru să refuze participarea în acțiuni internaționale sub mandatul ONU.
Astfel, Republica Moldova, în calitate de stat neutru, participă deja la misiuni de pacificare sub egida ONU, iar Legea nr. 219/2015 reglementează angajamentele asumate în acest sens. Totodată, modelul statelor neutre europene, precum Austria și Irlanda, arată o implicare activă în politica de securitate și apărare internațională.
Întrucât inițierea unui referendum reprezintă procesul administrativ aferent organizării unei forme directe de realizare a democrației, totodată aparținând domeniului electoral la fel ca și alegerile, hotărârea Comisiei emisă în cadrul procedurii în cauză urmează a fi examinată în prima instanță de către Curtea de Apel Centru, implicit cu aplicarea termenelor de rigoare prevăzute de Capitolul XIII din Codul electoral, care instituie competența respectivă.
Având în vedere dispozițiile art. 11 din Constituția Republicii Moldova, dar și faptul că propunerea grupului de inițiativă contravine art. 185 din Codul electoral, cererea de înregistrare a grupului de inițiativă înregistrată sub nr. CEC-7/18900 din 3 februarie 2025 urmează a fi respinsă. Subsecvent, pentru motivul neînregistrării grupului de inițiativă urmează a fi respinsă și cererea de confirmare a persoanei responsabile de finanțele grupului de inițiativă (trezorierul).
În temeiul art. 11 din Constituție, art. 32 alin. (1), 185 și 192 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 21 alin. (2), din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia Electorală Centrală hotărăște:
1. Se respinge cererea nr. CEC-7/18900 din 3 februarie 2025 privind înregistrarea grupului de inițiativă, pentru susținerea desfășurării referendumului republican consultativ, eliberarea legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de subscripție.
2. Se respinge cererea nr. CEC-7/18941 din 7 februarie 2025 privind confirmarea doamnei Liudmila Goncear în calitate de persoană responsabilă de finanțele grupului de inițiativă (trezorier).
3. Hotărârea se remite spre informare participanților la procedura administrativă.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile de la data adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru (adresă: str. Teilor, nr. 4, municipiul Chișinău).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chişinău, 18 februarie 2025
Nr. 3391