HOTĂRÂRE
cu privire la contestația nr. CEC-10Apr/3 din 21 octombrie 2020 a domnului Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de
Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”
La data de 21 octombrie 2020, domnul Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-10Apr/3, prin care solicită:
1. Examinarea prezentei contestații.
2. Emiterea unei hotărâri privind sancționarea concurentului electoral Igor Dodon pentru încălcarea art. 52 alin. (7) din Codul electoral (folosirea resurselor administrative în campania electorală).
În motivarea contestației, autorul acesteia menționează că la data 18 octombrie 2020, concurentul electoral Igor Dodon, a postat pe contul său de Facebook un mesaj public cu următorul conținut: „Cum poate fi mai frumos să înceapă o zi de duminică?” – cu Campania națională de înverzire a plaiului natal. Dis-de-dimineață, împreună cu primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, am participat la evenimentul de lansare a Campaniei de plantare a arborilor, pe teritoriul municipiului Chișinău. Salut această inițiativă foarte bună. Fiecare copac plantat astăzi, va face țara noastră mai verde, un mediu sănătos. Îndemn chișinăuienii să participe activ la campania de înverzire, pentru a avea un oraș mai curat și înfloritor. Noi mergem mai departe. Astăzi avem o agendă încărcată. Autonomia Găgăuzia și raionul Basarabeasca!”.
Astfel, în opinia contestatarului, concurentul electoral a folosit resurse administrative în campania electorală, inclusiv imaginea Primarului General al Municipiului Chișinău. Acest fapt rezultă și din postările video publicate pe pagina oficială de Facebook a Primăriei municipiului Chișinău, în care apare Primarul General și concurentul electoral Igor Dodon, precum și din mențiunea domnului Ion Ceban care pe pagina sa a menționat că la evenimentul respectiv a participat și Igor Dodon.
În contextul acestor argumente, contestatarul face trimitere la art. 52 alin. (7) din Codul electoral, potrivit căruia, candidații nu pot folosi mijloacele și bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali.
Codul bunelor practici în materie electorală, în acest sens, stabilește că egalitatea șanselor trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor politice și candidaților. Aceasta impune o atitudine neutră din partea autorităților de stat, în special în ceea ce privește: campania electorală, reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă, susținerea materială a partidelor politice și a campaniilor electorale de către stat.
Contestatarul mai menționează că, potrivit definiției date de Comisia de la Veneția, resursele administrative sunt resurse umane, financiare, materiale în natură și alte resurse imateriale de care dispun deopotrivă deținătorii unei funcții și funcționari publici implicați în procesele electorale, care derivă din controlul acestora asupra personalului, resurselor financiare și alocațiilor din sectorul public, din accesul la facilitățile publice, precum și resurse rezultate din faptul că aceștia se bucură de prestigiu sau constituie o prezență publică în urma alegerii lor într-o funcție electivă sau deținerii calității de funcționari publici, fapt care le-ar putea conferi un avantaj politic sau alte forme de suport.
De asemenea, autorul contestației invocă Decizia nr. 3r711/19 din 20 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care a stabilit că normele de drept care reglementează procedura de contestare a acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali urmează a fi interpretate în coroborare cu prevederile Codului administrativ, deoarece odată cu intrarea acestuia în vigoare, ulterior adoptării Codului electoral, acesta reprezintă legea specială care reglementează procedura de examinare a acțiunilor de contencios administrativ. Or, Codul electoral stabilește doar dreptul concurenților electorali de a-și apăra drepturile pe cale judecătorească în instanța de contencios administrativ, iar procedura exercitării acestui drept este reglementată de prevederile Codului administrativ.
Autorul contestației precizează că o acțiune înaintată direct în instanța de judecată urmează a fi calificată ca fiind o acțiune în constatare, conform art. 206 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, or, pentru a formula o acțiune în constatare, Codul administrativ impune reclamantului obligația de a înainta o cerere prealabilă. Astfel, potrivit art. 208 alin. (5) din Codul administrativ, o acțiune în constatare este admisibilă numai dacă reclamantul s-a adresat anterior la autoritatea publică competentă cu o cerere de constatare.
Finalmente, contestatarul subliniază că o astfel de încălcare, descrisă în contestație, este stabilită la art. 481 alin. (5) din Codul contravențional, care stabilește că „utilizarea ilicită de resurse administrative (bunuri publice), inclusiv favorizarea sau consimțirea la utilizarea ilicită a resurselor administrative (bunuri publice), în campaniile electorale, dacă aceasta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 90 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu privarea de dreptul de a deține anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe un termen de până la un an.
În susținerea poziției sale, contestatarul a prezentat în calitate de probe capturi de ecran cu imagini și înscrisuri de la evenimentul comunicat în contestație de pe contul de Facebook și de pe canalul de Youtube (link: youtube.com/watch?v=mHtRhP3M2qk) al concurentului electoral Igor Dodon, precum și capturi de ecran cu imagini dintr-un video transmis în direct de la același eveniment de pe contul de Facebook al Primăriei municipiului Chișinău.
În speță, Comisia Electorală Centrală reține art. 87 din Codul administrativ, conform căruia autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special, autoritatea publică este în drept să solicite informații relevante de la toți participanții la procedura administrativă. Astfel, în vederea elucidării tuturor circumstanțelor aferente situației descrise, a fost solicitată prezentarea considerentelor proprii vizavi de obiectul contestației respective, fiind prezentate referințe de către domnul Nicolae Fomov, reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Igor Dodon, precum și de către Fiodor Gladii, reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău.
Domnul Nicolae Fomov, reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală pentru perioada campaniei electorale al concurentului electoral Igor Dodon, în referința depusă la Comisie la data de 22 octombrie 2020 și înregistrată sub nr. CEC-10Apr/3/R, comunică următoarele.
La data de 18 octombrie 2020, concurentul electoral Igor Dodon a participat în calitate de cetățean la campania națională „Prin sădirea de pădure salvăm Moldova” lansată de către Agenția „Moldsilva”. Campania respectivă a fost lansată în municipiul Chișinău, iar Primăria municipiului Chișinău figurează în calitate de partener al Agenției în realizarea acțiunilor propuse, despre aceasta fiind plasat pe pagina oficială a Agenției un mesaj cu următorul conținut: „În comun cu Primăria municipiului Chișinău, Agenția „Moldsilva” lansează proiectul în orașul Chișinău și suburbii, în cadrul căruia vor fi plantați 100 de mii de puieți de talie înaltă, având drept scop regenerarea și majorarea zonelor și spațiilor verzi. Agenția „Moldsilva” prin intermediul entităților silvice subordonate va crea condițiile necesare pentru toate autoritățile publice, precum și persoane fizice care doresc să se implice și să participe în cadrul companiei de plantare”.
Pe de altă parte, Primăria municipiului Chișinău, în calitate de partener al campaniei respective, a postat următorul mesaj: „Primăria municipiului Chișinău informează că sâmbătă, 17 octombrie, a.c., va fi dat startul campaniei de plantare a arborilor pe teritoriul capitalei: parcuri, zone verzi, curți de blocuri etc., astfel ca, în toamna curentă, în Chișinău să fie sădiți 100 mii de arbori. Primarul general, Ion Ceban, a făcut apel în acest sens către cetățeni să se alăture la acțiunile de înverzire lansată de autoritățile locale îndemnând, totodată, la implicare și sectorul asociativ, agenții economici, precum și reprezentanții partidelor politice”.
Astfel, autorul referinței menționează că prin ambele comunicate au fost invitați toți cetățenii să se implice și să participe în cadrul campaniei de plantare, indiferent de statut, funcții și activități, fiind asigurat accesul la eveniment pentru orice persoană care dorea să contribuie personal la plantarea puieților.
În acest context, autorul referinței remarcă că, indiferent dacă domnul Igor Dodon are statut de concurent electoral, acesta este cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de toate drepturile și libertățile constituționale, printre care se regăsesc voluntariatul și responsabilitatea civică.
De asemenea, face trimitere și la art. 59 din Constituție, care instituie obligația de a proteja mediul înconjurător și spune că, deși Legea Supremă operează cu noțiunea de cetățean, dispoziția constituțională trebuie înțeleasă ca fiind adresată fiecărui om. În acest context, autorul referinței invocă prevederile art. 31 din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, care prevede că protecția mediului înconjurător constituie o obligațiune generală a locuitorilor Republicii, ei fiind datori să contribuie la amenajarea teritoriilor, să participe la plantarea de arbori și arbuști și a spațiilor verzi, să nu admită distrugerea acestora, să nu polueze teritoriul, unde activează sau locuiesc.
Câr privește argumentele contestatarului privind utilizarea resurselor administrative, autorul referinței face trimitere la standardele internaționale în domeniu, ori OSCE/ODIHR a definit că utilizarea abuzivă a resurselor statului este avantajul necuvenit obținut de anumite partide sau candidați prin utilizarea pozițiilor oficiale sau a conexiunilor cu instituțiile guvernamentale, în scopul influențării rezultatelor alegerilor. Astfel, în opinia autorului referinței, nu este clar cum și care sunt elementele care pot influența rezultatul campaniei electorale, de moment ce acțiunea rezidă în plantarea unor puieți/arbuști.
În ceea ce privește îndemnul concurentului electoral Igor Dodon, prin care a invitat toți locuitorii capitalei de a participa la campania de înverzire, autorul referinței observă că invitația publică nu este interzisă, iar datorită faptului că importanța și amploarea acestei campanii este una națională, iar domnul Igor Dodon în calitatea sa de Președinte al Republicii Moldova a făcut apel public către societate, exercițiul respectiv care nu constituie o abatere de la cadrul legal.
La final, autorul referinței subliniază că, deoarece campania de înverzire a fost lansată de Agenția „Moldsivla” în parteneriat cu Primăria municipiului Chișinău, la ea fiind îndemnați să se alăture toți cetățenii, la rândul său, domnul Igor Dodon a participat în calitate de cetățean și locuitor al capitalei, având o poziție civică activă față de subiectul abordat, fapt probat prin acțiuni similare anterioare.
Autorul referinței susține că domnul Igor Dodon în calitate de concurent electoral nu a făcut agitație electorală în cadrul campaniei respective, adică nu a întreprins acțiuni de a determina alegătorii să voteze pentru unul sau alt candidat. La fel, inițiatorii campaniei de înverzire nu au avut un comportament deosebit sau o favorizare în raport de concurentul electoral Igor Dodon.
În contextul celor expuse, autorul referinței consideră argumentele contestatarului drept subiective, lipsite de probatoriu, motiv pentru care solicită respingerea integrală a contestației ca fiind neîntemeiată.
În răspunsul la adresa Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/3117 din 22 octombrie 2020, reprezentantul Primarului General al Municipiului Chișinău (în continuare – reprezentantul primarului) a formulat o referință, înregistrată sub nr. CEC-7/10366, prin care comunică următoarele.
Cu referire la argumentele invocate în contestație, reprezentantul primarului menționează că inițierea campaniei „Marea curățenie” a fost anunțată de către Primarul General al Municipiului Chișinău încă la data de 26 septembrie 2020, informația fiind plasată pe pagina web oficială a Primăriei municipiului Chișinău. În anunțul publicat se arată că „municipalitatea va desfășura în săptămânile următoare acțiune de plantare a arborilor, amenajarea spațiilor verzi din oraș etc.”.
Astfel, având în vedere că această campanie a fost anunțată de Primăria municipiului Chișinău până a fi dat start campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial din data de 1 noiembrie 2020, reprezentantul primarului conchide că evenimentele inițiate de Primarul General al municipiului Chișinău nu pot fi interpretate ca utilizare a resurselor administrative în campania electorală, fapt care denotă lipsa temeiurilor pentru admiterea contestației.
Mai mult, reprezentantul primarului arată că la data de 16 octombrie 2020, Primarul general al municipiului Chișinău a postat pe contul său de Facebook o secvență video în care invită toți cetățenii, indiferent de apartenență politică, să se alăture campaniei inițiate de Primăria municipiului Chișinău și să participe la sădirea pomilor.
Pentru motivele formulate în referința sa, reprezentantul primarului consideră contestația domnului Octavian Țîcu una neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă.
La examinarea prezentei contestații Comisia reține art. 71 alin. (1) din Codul electoral, conform căruia alegătorii și concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Totodată, potrivit art. 72 alin. (1) din același cod, acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii/identificarea inacțiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.
Astfel, Comisia reține că termenul legal de depunere a contestației a fost respectat, iar contestația corespunde cerințelor de formă și de fond.
Potrivit art. 92 alin. (1) din Codul administrativ, autoritatea publică decide conform convingerii sale libere dacă consideră o faptă drept existentă, luând în considerare întreaga procedură administrativă, inclusiv toate probele, iar art. 93 alin. (1) din același cod, prevede că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.
Astfel, având în vedere argumentele participanților la procedura administrativă, precum și probele prezentate, Comisia ajunge la concluzia netemeiniciei contestației înaintate din următoarele considerente.
Potrivit art. 52 alin. (7) din Codul electoral, candidații nu pot folosi mijloacele și bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât în bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali.
Din conținutul normei menționate rezultă că interdicția stabilită pentru un candidat la alegeri de a folosi resurse administrative se referă la perioada campaniei electorale, care în condițiile art. 1 din Codul electoral este definită ca „perioadă de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral”, ori un element de bază care condiționează campania electorală este agitația electorală.
Astfel, raportând cele expuse la caz, constatăm că autorul contestației nu a prezentat Comisiei nici o probă care să demonstreze efectuarea de către concurentul electoral Igor Dodon sau de către Primarul General al municipiului Chișinău a unor acțiuni de agitație electorală și nici mesajele postate pe rețelele de socializare, la care fac trimitere participanții la procedura administrativă, nu conțin îndemnul de a vota un concurent electoral sau altul și nici alte aspecte care ar determina alegătorii să voteze pentru concurentul electoral ale cărui acțiuni se contestă.
În aceeași ordine de idei, reținem că autorul contestației nu prezintă nici un argument plauzibil si nici o altă probă pertinentă care să demonstreze favorizarea concurentului electoral Igor Dodon în raport cu alți concurenți electorali de a participa la evenimentul public, relatat în contestație, organizat de Primăria municipiului Chișinău, ori conform argumentelor prezentate se atestă faptul că anunțul cu privire desfășurarea evenimentului a fost adus la cunoștință publică încă la data de 26 septembrie 2020, ora 13:17, fiind plasat pe pagina web oficială www.chișinău.md, iar din conținutul comunicatului de presă rezultă că la evenimentul respectiv au fost invitați să participe toți doritorii, în condiții egale, fără a fi formulate condiții speciale pentru participanți.
Prin urmare, în lipsa unor probe care să demonstreze obținerea de către concurentul electoral Igor Dodon a unor favoruri politice sau altor avantaje administrative prin participarea la evenimentul comunicat în contestație, nu poate fi constatată utilizarea abuzivă a resurselor administrative în sensul art. 52 alin. (7) din Codul electoral.
Având în vedere cele expuse și în temeiul art. 18 alin. (2) și (4), art. 26, art. 73 alin. (2) și pct. 26 lit. b) din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353/2010, cu modificările ulterioare, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10Apr/3 din 21 octombrie 2020, depusă de domnul Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”.
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și poate fi contestată în decurs de 3 zile calendaristice de la data adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).
Președintele
Comisiei Electorale Centrale Dorin CIMIL
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale Maxim LEBEDINSCHI
Chişinău, 25 octombrie 2020
Nr. 4427