logo

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova

cu privire la unele aspecte ce țin de transportul organizat al alegătorilor la secțiile de votare în ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020


https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-unele-aspecte-ce-tin-de-transportul-organizat-2751_97994.html

H O T Ă R Â R E cu privire la unele aspecte ce țin de transportul organizat al alegătorilor la secțiile de votare în ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020   La data de 16  octombrie 2020, doamna Olesea Stamate, reprezentantul cu drept de vot consultativ al concurentului electoral Maia Sandu în Comisia Electorală Centrală, a depus o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/10213, privind transportul organizat al  alegătorilor din regiunea transnistreană

H O T Ă R Â R E
cu privire la unele aspecte ce țin de transportul organizat al alegătorilor
la secțiile de votare în ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020
 
La data de 16  octombrie 2020, doamna Olesea Stamate, reprezentantul cu drept de vot consultativ al concurentului electoral Maia Sandu în Comisia Electorală Centrală, a depus o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/10213, privind transportul organizat al  alegătorilor din regiunea transnistreană la secțiile de votare. Autoarea sesizării a propus și a prezentat un proiect de hotărâre în acest sens.
Conform pct. 28 lit. d) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea nr. 137/2006, cu modificările ulterioare, și pct. 7 din Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin hotărârea nr. 383/2006, cu modificările ulterioare, reprezentanții cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali sunt în drept să înainteze propuneri privind chestiunile incluse pe ordinea de zi, inclusiv să înainteze propuneri la ordinea de zi a ședinței Comisiei.
Analizând în ansamblu problema în cauză, urmărind scopul de a combate fenomenul transportului organizat al alegătorilor la secțiile de votare, fără a manifesta un tratament discriminatoriu față de o anumită categorie de alegători și având în vedere că:
i) În cadrul alegerilor prezidențiale desfășurate în anul 2016 și celor parlamentare din 2019, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată în legătură cu transportul organizat la secțiile de votare însoțit de coruperea alegătorilor pe parcursul zilei alegerilor, aceste fapte fiind sesizate și de unele misiuni de observare a alegerilor, precum și de unii concurenți electorali;
ii) Potrivit Hotărârii nr. 34/2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova și Hotărârii nr. 4/2019 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare și la validarea mandatelor deputaților aleși, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a reținut că „transportul organizat al alegătorilor nu reprezintă, în sine, o încălcare electorală, cu excepția cazului în care se probează faptul că au fost exercitate presiuni necuvenite pentru a influența opțiunea alegătorilor.”;
iii) În acelaşi timp, conform aprecierii date de Curtea Constituțională, „corupţia electorală, în care liderii politici folosesc beneficiile obţinute abuziv pentru a influenţa alegerile, este o formă a corupţiei politice. Coruperea alegătorilor constituie oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite drepturile electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor […], iar coruperea alegătorilor trebuie privită ca o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere şi democratice, inclusiv a procesului echitabil şi transparent al alegerilor. Asemenea încălcări creează precondiţii pentru a pune la îndoială legalitatea şi legitimitatea alegerilor. De asemenea, aceste încălcări pot influenţa considerabil asupra rezultatelor alegerilor.” ;
iv) Conform art. 41 alin. (5) din Codul electoral, concurenţilor electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere;
v) Potrivit art.181/1 alin.(1) din Codul penal, prin corupere a alegătorilor se înțeleg faptele ce țin de oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale ori în cadrul referendumului, care, în cazul persoanei fizice se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 850 de unități convenționale sau cu închisoare de la un an la 5 ani, iar în cazul persoanei juridice - cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice;
vi) Pentru motivul că una dintre libertăţile fundamentale ale omului o constituie dreptul la libera circulaţie, garantat de articolul 27 din Legea Supremă. Prin urmare, fiecărui cetăţean al Republicii Moldova îi este garantat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară,  de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară;
vii) Potrivit Hotărârii nr. 7 din 5 aprilie 2011 adoptată în dosarul nr. 35a/2010, Curtea Constituțională a reţinut că, „în virtutea prevederilor coroborate ale articolului 19 şi articolului 27 din Constituţie, tuturor cetăţenilor, cetăţenilor străini, apatrizilor, refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară le este garantat dreptul la libera circulaţie în interiorul statului şi dreptul de a ieşi din ţară.
Dreptul persoanei la libera circulaţie, protejat de prevederile articolului 27 din Constituţie, nu face parte din categoria drepturilor absolute al căror exerciţiu nu poate fi limitat.”;
viii) Având la bază aceleaşi raţiuni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că articolul 2 din Protocolul nr.4 la Convenţia Europeană îi garantează oricărei persoane dreptul la libera circulaţie într-un anumit teritoriu şi dreptul de a părăsi acest teritoriu, fapt care implică şi dreptul de a călători într-o ţară la alegerea sa, în care i s-ar permite intrarea (a se vedea cauzele: Khlyustov v. Rusia, 11 iulie 2013, § 64; Baumann v. Franţa, 22 mai 2001, § 61; De Tommaso v. Italia, 27 februarie 2017, § 104);
ix) La fel, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene, orice măsură privind limitarea dreptului la libera circulaţie trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească unul dintre scopurile legitime, să asigure un echilibru adecvat între interesul public şi drepturile individuale şi să fie necesară într-o societate democratică (a se vedea cauzele: Riener v. Bulgaria, 23 mai 2006, §109; Ignatov v. Bulgaria, 2 iulie 2009, § 32; Gochev v. Bulgaria, 26 noiembrie 2009, § 44; Khlyustov v. Federaţia Rusă, 11 iulie 2013, § 65);
x) În acelaşi timp, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că o limitare a libertăţii de mişcare, [...] nu reprezintă în sine probleme din perspectiva articolului 2 din Protocolul nr.4, atât timp cât această măsură rămâne proporţională cu scopul legitim urmărit, mai ales în privinţa duratei sale (cauza: Petre v. România, 27 iunie 2006, § 47);
xi) Pe motiv că modificarea legii contravenționale în materie de transport al alegătorilor la secția de votare, conform propunerilor aprobate prin hotărârea Comisiei nr. 3949/2020 și înaintate organului legislativ, nu a fost operată, iar hotărârea protocolară susținută în ședința Comisiei din 7 octombrie 2020 și Circulara nr. CEC-8/3014 au un caracter de recomandare și de asigurare a suportului în vederea identificării și sancționării abaterilor;
xii) În contextul celor arătate supra, Comisia observă că, potrivit actualelor reglementări, examinarea sesizărilor /contestațiilor privind coruperea alegătorilor, prin oferirea serviciilor gratuite de transport organizat la secțiile de votare, se efectuează în ordine generală;
xiii) Acest fapt face practic imposibilă aplicarea sancţiunilor în timp util şi reprezintă o potențială gravă încălcare a principiilor alegerilor libere şi democratice, iar, drept consecinţă, pot influenţa considerabil legitimitatea și rezultatele alegerilor;
xiv) Subsecvent, în contextul unor potențiale ameninţări la adresa valorilor fundamentale constituţionale, printre care și dreptul la alegeri libere și corecte, Comisia Electorală Centrală concluzionează că instituțiile statului responsabile de procesul electoral sunt obligate să ia toate măsurile necesare care ar permite ca Republica Moldova să se apere eficient împotriva acestor ameninţări;
xv) Astfel, Comisia consideră că cetățenii Republicii Moldova pot și trebuie să voteze la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în condițiile în care votul acestora este unul liber exprimat după cum prevede Constituția Republicii Moldova și Codul electoral și nu este influențat. Pe de altă parte, ținând cont de cazurile sesizate în 2016 și 2019, Comisia nu poate admite ca și în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 alegătorii să fie transportați organizat la secțiile de votare, fie de către concurenții electorali, fie de părți terțe, și concomitent sau nu să le fie acordate beneficii/mijloace financiare în schimbul votului pentru un concurent electoral sau altul, or acest lucru periclitează principiile generale ale unor alegeri libere și corecte, fiind de natură să afecteze rezultatele alegerilor și să denatureze voința populară;
xvi)  Pentru motivele arătate și
având în vedere că art. 22 alin. (1) lit. q) din Codul electoral dispune că, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, una dintre atribuțiile generale ale Comisiei Electorale Centrale este de a analiza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor,
ținând cont de faptul că normele art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral prevăd că în perioada electorală Comisia are atribuţia de a emite hotărâri referitoare [...] la procedurile electorale și la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor,
conducându-se de prevederile articolului 18 alin. (4) din Codul electoral, care stabilesc că hotărârile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt acte administrative cu caracter individual sau normativ, executorii pentru organele electorale inferioare, pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pentru persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii,
în temeiul art. 18 alin.(2), art. 22 alin. (1) lit. g) din Codul electoral nr. 1381/1997, pct. 1 din hotărârea nr. 4124/2020 „Cu privire la  responsabilitățile suplimentare ale unor autorități ale administrației publice centrale, ale autorităților administrației publice locale, precum și ale unor instituții, ce țin de asigurarea desfășurării în bune condiții a alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020”, Comisia Electorală Centrală   h o t ă r ă ș t e:
 
1. În scopul evitării transportului alegătorilor la secțiile de votare de către concurenții electorali sau alte persoane terțe, în ziua alegerilor Președintelui Republicii Moldova,  în perioada de timp rezervată votării, și anume între orele 07.00 şi 21.00,  se permite deplasarea pe teritoriul țării doar a autovehiculelor a căror capacitate de transportare nu este mai mare de 8 persoane și a transportului rutier de persoane prin curse regulate care funcționează potrivit legislației Republicii Moldova.
2. Între orele 07.00 şi 21.00 a zilei votării, se interzice:
a) organizarea, de către concurentul electoral sau de către alte persoane în interesul concurentului electoral, a transportului alegătorilor la secția de votare;
b) a efectua transportul alegătorilor la secția de votare cu scopul de a-i determina să voteze pentru unul din candidați;
c) a efectua transportul alegătorilor la secția de votare cu autobuze/autocare sau a efectua transportul alegătorilor la secția de votare de către operatorul de transport rutier în regim taxi, conform unor înţelegeri cu terţe persoane, altele decât călătorul/alegătorul, cu excepția cazurilor alegătorilor cu dizabilități.
3. Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerul Afacerilor Interne va identifica existența sau nu a situațiilor arătate la pct. 1 și 2 și va întreprinde măsuri de întrerupere a acestora, raportând după fiecare caz Comisiei Electorale Centrale, iar în termen de 24 ore după ziua alegerilor va prezenta un raport detaliat despre acțiunile și măsurile întreprinse.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei și Infrastructurii.
5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
 
Președintele
Comisiei Electorale Centrale                                                                                       Dorin CIMIL
 
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale                                                                           Maxim LEBEDINSCHI
 
Chișinău, 20 octombrie 2020
Nr. 4390