HOTĂRÂRE
pentru aprobarea avizului asupra Amendamentelor CJ 04 nr. 27 și CJ 04 nr. 28
din 17 martie 2025, CJ 04 nr. 26 din 17 martie 2025 și CJ 04 nr. 42 din 25 martie 2025 la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă
a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia),
inițiativa legislativă nr. 381 din 17 decembrie 2024
Prin adresa nr. 25-158-3036 din 19 martie 2025, înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-7/19373 din aceeași dată, Cancelaria de Stat a solicitat avizarea Amendamentelor CJ 04 nr. 27 și CJ 04 nr. 28 din 17 martie 2025 la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și conexe acestuia), inițiativa legislativă nr. 381 din 17 decembrie 2024. Totodată, prin demersul nr. CJ 04 nr. 26 din 17 martie 2025, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/19348 din 18 martie 2025, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova a solicitat examinarea și avizarea amendamentului nr. 02/03-29 din 17 martie 2025.
Ulterior, prin demersul nr. CJ 04 nr. 42 din 25 martie 2025, înregistrat la Comisie sub nr. 7/19435 din aceeași dată, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova a solicitat examinarea și avizarea amendamentului nr. I.GH nr. 05/03-34 din 25 martie 2025.
În temeiul art. 25 lit. d) și 32 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Se aprobă avizul asupra Amendamentelor CJ 04 nr. 27 și CJ 04 nr. 28 din 17 martie 2025, CJ 04 nr. 26 din 17 martie 2025 și CJ 04 nr. 42 din 25 martie 2025 la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia), inițiativa legislativă nr. 381 din 17 decembrie 2024, conform anexei.
2. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale se transmite Ministerului Justiției, Cancelariei de Stat și Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, conform solicitării.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale.
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chişinău, 26 martie 2025
Nr. 3455
Anexă
la hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3455 din 26 martie 2025
Aviz
asupra Amendamentelor CJ 04 nr. 27 și CJ 04 nr. 28 din 17 martie 2025, CJ 04 nr. 26
din 17 martie 2025 și CJ 04 nr. 42 din 25 martie 2025 la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia), inițiativa legislativă
nr. 381 din 17 decembrie 2024
Comisia Electorală Centrală își reiterează opinia exprimată în cadrul hotărârii nr. 3291/2024 „Pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia), inițiativa legislativă nr. 381 din 17 decembrie 2024” și își reafirmă susținerea pentru orice demers care vizează îmbunătățirea legislației în domeniul electoral, în scopul combaterii corupției electorale și consolidării integrității proceselor electorale. În acest sens, Comisia consideră că inițiativa legislativă propusă este una binevenită și contribuie la întărirea principiilor fundamentale ale democrației, asigurând un cadru legislativ mai eficient pentru prevenirea și sancționarea corupției în perioada electorală.
Amendamentul CJ 04 nr. 27 din 17 martie 2025:
Cu referire la Art. V din proiectul de lege (Legea nr. 294/2007 privind partidele politice)
La pct. 4, cu referire la modificarea propusă pentru art. 7 alin. (4), Comisia Electorală Centrală consideră că textul „sau la Agenția Servicii Publice” urmează a fi substituit prin textul „și la Agenția Servicii Publice”, întrucât această modificare este necesară pentru asigurarea unei evidențe clare a persoanelor care pierd calitatea de membru de partid. Totodată, o asemenea soluție normativă garantează că pierderea calității de membru nu va produce efecte înainte de înregistrarea oficială a modificărilor de către Agenția Servicii Publice, consolidând astfel caracterul unitar și previzibil al procesului.
La pct. 5, cu referire la alin. (3) al articolului nou, 71, propunem după textul „organele executive centrale” a se introduce textul „ale partidelor politice”, pentru claritate.
La pct. 6, cu referire la modificările art. 8 din lege, Comisia își reiterează opinia expusă în hotărârea nr. 3291/2024.
Respectiv, Comisia susține prezentarea avizului de către Ministerul Justiției, având în vedere atribuțiile sale. Avizul ar garanta că noile entități politice nu sunt doar teoretic viabile, dar și conforme cu normele de securitate națională, protecția drepturilor fundamentale, combaterea finanțării ilegale și prevenirea implicării în activități extremiste sau ilegale.
Totodată, Comisia propune excluderea din proiectul de lege a art. 8 alin. (21) lit. a) și c) fiind păstrată obligativitatea prezentării avizului de către Ministerul Justiției. Este de menționat că propunerea de excludere a lit. c) se regăsește și în Amendamentul CJ 04 nr. 27 din 17.03.2025 (OS nr. 3 din 16 februarie 2025).
În acest sens, alin. (22) se va exclude, iar conținutul art. 21 propunem să fie expus în următoarea redacție:
„Articolul 21. În vederea emiterii unei decizii cu privire la înregistrarea partidului politic, Agenția Servicii Publice consultă setul complet de documente prevăzut la alin. (1) cu Ministerul Justiției, care va prezenta un aviz privind conformitatea statutului partidului cu prevederile legale. Totodată, Ministerul Justiției va verifica dacă actele constitutive ale partidului politic respectă cadrul normativ, excluzând orice dispoziții care contravin prezentei legi sau altor acte normative.”.
Subsecvent, Comisia consideră inoportună excluderea modificării ce se referă la art. 8 alin. (3) din proiectul de lege, subliniind necesitatea menținerii rolului Agenției Servicii Publice în procesul de înregistrare a partidelor politice. În acest sens, este esențial ca procedura de înregistrare să includă atât expertiza Ministerului Justiției, prin avizul său favorabil, cât și controlul exercitat de Agenția Servicii Publice asupra documentației depuse. Avizul Ministerului Justiției reprezintă o garanție suplimentară a respectării cerințelor legale, evaluând conformitatea statutului și a actelor constitutive ale partidului cu legislația.
În baza acestui aviz, Agenția Servicii Publice trebuie să asigure respectarea integrală a cadrului normativ aplicabil, exercitând un control efectiv asupra cererilor de înregistrare și prevenind eventualele tentative de fraudă, înregistrările abuzive sau utilizarea partidelor în scopuri contrare principiilor democratice. Prin urmare, implicarea ambelor instituții rămâne esențială pentru asigurarea unui mecanism riguros, previzibil și transparent, consolidând încrederea publică în legalitatea și corectitudinea acestui proces.
Respectiv, Comisia propune ca alin.(3) să aibă următorul cuprins:
„(3) Agenția Servicii Publice, în termen de 15 zile de la data recepționării avizului Ministerului Justiției prevăzut la alin. (21), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii acestuia cerințelor prevăzute de lege, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului.” .
Cu referire la propunerile de la pct. 8 din amendament, Comisia Electorală Centrală susține atribuirea competenței de examinare a cauzelor Curții de Apel Centru, în locul Judecătoriei Chișinău, așa cum este propus în proiect. Această soluție se justifică prin faptul că instanța de apel dispune de competența necesară pentru a examina astfel de cauze într-un termen mai restrâns și mai eficient, asigurând o soluționare rapidă și clară a litigiilor ce vizează activitatea partidelor politice.
Totodată, considerăm că orice limitare a activității partidelor politice trebuie să urmeze o procedură accelerată, evitând prelungirea excesivă a procesului prin trecerea prin instanțele de fond și apel până la Curtea Supremă de Justiție. Respectiv, atribuirea competenței Curții de Apel Centru va contribui la eficientizarea acestui mecanism, permițând adoptarea unor măsuri în termene mai scurte, fără a afecta echilibrul necesar între respectarea drepturilor partidelor și necesitatea aplicării legii cu celeritate.
În același timp, cu privire la alin. (33) cu care se propune a completa articolul, textul „neprezentarea lor nu duce la amânarea ședinței de judecată” considerăm că urmează a fi exclus, pentru a fi în corespundere cu prevederile art. 205 alin. (5) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, care prevede că neprezentarea în şedinţă de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanţa poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia. Or, părților în proces trebuie să le fie asigurat dreptul la înfăptuirea justiției în condiții echitabile, iar excluderea dreptului de a solicita o amânare justificată ar putea afecta principiul accesului efectiv la justiție și dreptul la apărare. În plus, normele de procedură trebuie să fie aplicate uniform, evitând interpretări contradictorii și posibile restrângeri nejustificate ale drepturilor procesuale.
Cu privire la propunerea de modificare a alin. (4), și anume că hotărârea instanței de judecată este definitivă și executorie, însă poate fi atacată în termen de 10 zile, cu recurs, iar recursul se examinează de Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile, deci în privința termenelor de contestare a acesteia, Comisia Electorală Centrală susține această propunere, considerând-o oportună pentru asigurarea stabilității și previzibilității actului de justiție în materia contenciosului electoral.
Instituirea caracterului definitiv și executoriu al hotărârii contribuie la eficientizarea procedurilor judiciare, evitând tergiversarea soluționării cauzelor și asigurând aplicarea rapidă a deciziilor instanțelor. De asemenea, clarificarea termenelor de contestare este esențială pentru garantarea unui cadru legal previzibil, care să ofere părților implicate certitudine juridică și să prevină eventualele abuzuri procesuale.
La pct. 9 din amendament, ce se referă la propunerea de modificare a art. 22 alin. (2), Comisia consideră că includerea unor subiecți precum Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate și Agenția Servicii Publice în categoria celor care au dreptul de a sesiza Ministerul Justiției pentru înaintarea unei acțiuni privind dizolvarea unui partid politic este benefică.
Această extindere a listei subiecților îndreptățiți să inițieze procedura asigură un mecanism de control mai eficient asupra activității partidelor politice, având în vedere competențele specifice ale acestor instituții. Procuratura Generală are atribuții în supravegherea respectării legalității, Serviciul de Informații și Securitate dispune de expertiza necesară în domeniul securității naționale, iar Agenția Servicii Publice gestionează aspectele legate de înregistrarea și evidența juridică a partidelor.
Astfel, implicarea acestor instituții va contribui la identificarea în timp util a eventualelor încălcări ale legislației de către partidele politice, consolidând transparența și legalitatea în viața politică. Totodată, această modificare va asigura o reacție promptă și fundamentată juridic în situațiile în care se impune dizolvarea unui partid politic, prevenind riscurile ce ar putea afecta ordinea constituțională și statul de drept.
Cu privire la propunerea de completare a alin. (2) al art. 22 cu o nouă literă, g), considerăm că textul lit. g) urmează să fie substituit cu textul lit. f), pentru a respecta ordinea alfabetică a dispozițiilor legale și a menține coerența structurală a normei.
La pct. 10 din amendament, cu privire la alin. (2) al art. 221 cu care se propune a fi completată legea: „(2) Radierea din oficiu a partidului politic se efectuează prin decizia Agenției Servicii Publice, la cererea Comisiei Electorale Centrale sau altor părți interesate”, Comisia consideră imperativă includerea exhaustivă și clară a subiecților îndreptățiți să inițieze cererea privind radierea din oficiu a unui partid politic, astfel încât textul normativ să fie lipsit de orice ambiguitate și să nu permită interpretări extensibile sau echivoce. Formularea propusă de autori, care include sintagma „sau altor părți interesate”, poate genera incertitudini în aplicare, în care orice persoană care se consideră afectată, inclusiv un alegător, ar putea revendica dreptul de a iniția o astfel de procedură.
La pct. 13 din amendament, cu privire la modificarea Codului electoral nr. 325/2022, și anume a art. 54 alin. (5) lit. d) prin substituirea textului „ultimii trei ani” cu textul „ultimele 12 luni” sunt de relevat următoarele.
Prin anunțul din 14 martie curent, Comisia a inițiat consultarea publică a proiectului de hotărâre „Cu privire la înaintarea propunerilor de modificare a Codului electoral nr. 325/2022”, oferind termen pentru prezentarea recomandărilor/propunerilor până la data de 28 martie curent.
Respectiv, în anexa la proiectul de hotărâre, la pct. 9.2, Comisia a propus ca art. 54 alin. (5) lit. d) să aibă următorul cuprins: „d) persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice au beneficiat de ajutoare de stat în sensul Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat, sau care la data efectuării donației au restanțe la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondul asigurărilor medicale obligatorii mai mari de un salariu mediu lunar pe economie;”.
Comisia consideră că menținerea termenului de „ultimii trei ani” în cuprinsul art. 54 alin. (5) lit. d) din Codul electoral nr. 325/2022 reprezintă o soluție justă și echilibrată, asigurând un control eficient asupra legalității și transparenței finanțării politice. De asemenea, termenul de trei ani este justificat prin raportare la principiile de stabilitate și previzibilitate legislativă. Restrângerea perioadei de referință la doar 12 luni ar putea crea premisele unor interpretări restrictive și ar limita capacitatea autorităților de a identifica și preveni eventualele practici de influențare a finanțării partidelor politice prin intermediul unor contracte publice sau facilități financiare acordate de stat.
Amendamentul I.GH nr. 05/03-34 din 25 martie 2025:
Cu referire la propunerile de modificare a Codului electoral nr. 325/2022 incluse în Amendamentul I.GH nr. 05/03-34 din 25 martie 2025, menționăm că, prin hotărârea Comisiei nr. 3291/2024 „Pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia), inițiativa legislativă nr. 381 din 17 decembrie 2024”, Comisia a formulat o listă de propuneri, care se regăsesc în textul amendamentului. Respectiv, Comisia își susține opinia formulată prin hotărârea menționată supra.
Totodată, la pct. IX subpct. 1, cu privire la modificarea art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral nr. 325/2022, prin substituirea sintagmei „cu funcție de răspundere” cu sintagma „funcții publice”, Comisia consideră necesar a se introduce în Nota de fundamentare a proiectului clarificări privind necesitatea substituirii textului. În formula actuală, acesta are o abordare mai cuprinzătoare pentru cazurile de aplicare a sancțiunilor sub formă de privarea dreptului de a ocupa o anumită funcție, interdicție stabilită prin hotărârea instanței de judecată sau actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate.
De asemenea, la art. 16 alin. (2), ar fi oportună completarea lit. d) după textul „prin hotărâre judecătorească definitivă” cu textul „sau alt act rămas definitiv”, respectiv norma va avea următorul cuprins: „d) persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii publice prin hotărâre judecătorească definitivă sau alt act rămas definitiv. Organele electorale sunt informate despre existenţa interdicţiei de către Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională de Integritate şi/sau de către Ministerul Afacerilor Interne;”.
Includerea sintagmei „sau alt act rămas definitiv” este esențială pentru a acoperi situațiile în care interdicția de a ocupa funcții publice ce derivă nu doar dintr-o hotărâre judecătorească definitivă, ci și din alte acte cu caracter definitiv, emise de autorități competente și care nu au fost contestate sau au fost epuizate căile de atac. Această precizare va preveni lacunele normative și va asigura o aplicare uniformă a interdicțiilor.
La pct. X din Amendament, ce vizează modificarea art. 26 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, prin completarea cu alin. (41), care prevede posibilitatea de suspendare a operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal până la emiterea unei decizii finale pe caz, Comisia consideră oportună includerea unei astfel de reglementări, or, în anumite situații când prelucrarea datelor cu caracter personal ar putea genera riscuri la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale unui număr considerabil de subiecți de date, Centrul Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal va putea interveni prin emiterea unei decizii de suspendare care va putea fi contestată în instanța de judecată.