HOTĂRÂRE
cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru
desfășurarea referendumului republican consultativ
Prin notificarea înregistrată sub nr. CEC-7/13051 din 12 martie 2024, un grup de cetățeni, făcând trimitere la art. 191 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, a comunicat Comisiei Electorale Centrale că în ziua de 24 martie 2024 în incinta sălii de evenimente Madison Park de pe str. Ghioceilor, nr. 12, mun. Chișinău, va avea loc adunarea cetățenilor Republicii Moldova la care se va decide asupra oportunității inițierii unui referendum republican consultativ cu privire la necesitatea desfășurării alegerilor parlamentare anticipate, precum și asupra creării grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor inițierii referendumului.
-
Datele aferente procedurii administrative
1. La data de 26 martie 2024, domnul Renato Usatîi, ales Președinte al biroului executiv al grupului de inițiativă, a depus la Comisie cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican consultativ, înregistrată sub nr. CEC-7/13198. La cerere au fost anexate următoarele documente:
-
dovada de comunicare autorității administrației publice locale despre organizarea adunării de constituire a grupului de inițiativă în care sunt indicate timpul, locul și scopul adunării – 2 file;
-
lista participanților la adunare, pe suport de hârtie și în format electronic, care cuprinde: numele, prenumele, sexul, data, luna și anul nașterii, IDNP, domiciliul / reședința temporară și semnătura participantului – 31 file;
-
procesul-verbal al ședinței adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului republican consultativ – 19 file;
-
procesul-verbal al adunării membrilor grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului republican consultativ – 16 file;
-
întrebarea preconizată a fi supusă referendumului republican consultativ cu traducere în limba rusă – 1 filă;
-
cererea în formă scrisă a președintelui biroului executiv al grupului de inițiativă privind confirmarea persoanei responsabile de finanțele grupului de inițiativă (trezorierul) – 4 file;
-
lista membrilor grupului de inițiativă, pe suport de hârtie și în format electronic, care cuprinde: numele, prenumele, sexul, data, luna și anul nașterii, IDNP, domiciliul / reședința temporară, datele de contact (nr. de telefon și e-mail), calitatea deținută (conducător/membru), data la care semnează și semnătura membrului grupului, conținând și anexa cu lista membrilor grupului de inițiativă care își exprimă consimțământul de a participa la colectarea semnăturilor susținătorilor referendumului - 11 file;
-
copiile de pe buletinele de identitate ale membrilor grupului de inițiativă – 123 file.
2. Conform procesului-verbal al ședinței adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului republican consultativ, adunarea s-a desfășurat pe 24 martie 2024, ora 12:00, în incinta sălii de evenimente Madison Park din municipiul Chișinău și la aceasta au participat 369 de cetățeni.
3. În cadrul adunării, potrivit procesului-verbal, au fost aprobate, cu votul unanim al participanților, următoarele chestiuni: alegerea președintelui și secretarului adunării, oportunitatea inițierii referendumului republican consultativ, întrebarea preconizată a fi supusă referendumului şi constituirea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor.
Întrebarea preconizată a fi supusă referendumului republican consultativ este următoarea:
Doriți alegeri parlamentare anticipate?
Variantele posibile de răspuns sunt: DA sau NU.
4. În procesul-verbal al ședinței adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului republican consultativ se menționează că grupul de inițiativă a fost constituit din 123 de membri.
5. Conform procesului-verbal al ședinței adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului republican consultativ din 24 martie 2024, biroul executiv a fost ales din rândul celor 123 de membri ai grupului de inițiativă. Președinte al biroului executiv a fost ales Renato Usatîi, vicepreședinte Grițco Elena şi secretar Ojovan Lilia. Potrivit pct. 2 de pe ordinea de zi, președintele biroului executiv al grupului de inițiativă, cu votul unanim al membrilor, a fost delegat de a desemna persoana responsabilă de finanțele grupului de inițiativă. Astfel, conform cererii din 26 martie 2024 adresate Comisiei Electorale Centrale, înregistrată sub nr. CEC-7/13199, domnul Renato Usatîi solicită confirmarea doamnei Băleanu Natalia în calitate de trezorier al grupului de inițiativă. La cerere sunt anexate documentele ce atestă studiile economice / contabile ale acesteia, conform art. 55 alin. (3) din Codul electoral.
6. În conformitate cu art. 192 alin. (2) din Codul electoral, în termen de 15 zile de la depunerea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă, Comisia Electorală Centrală se pronunță asupra admisibilității acesteia și, în funcție de faptul dacă actele depuse corespund sau nu cadrului legal, adoptă o hotărâre cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra.
-
Criterii de admisibilitate
7. Potrivit art. 21 alin. (2) din Codul administrativ, „Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate”.
Codul de bune practici în materie de referendum în capitolul III stipulează că „preeminența dreptului de a recurge la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu, cu deosebire a regulilor procedurale. În mod special, un referendum nu poate fi organizat dacă nu este prevăzut de Constituţie sau de o lege conformă Constituției, de exemplu dacă textul supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului.”
Astfel, Comisia Electorală Centrală notează că, potrivit articolului 183 alin. (4) din Codul electoral, propunerea privind desfășurarea referendumului trebuie să includă:
-
problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzându-se interpretarea lor ambiguă,
-
scopul desfășurării referendumului,
-
data preconizată pentru desfășurarea acestuia.
Conform procesului-verbal al adunării, au fost aprobate, cu votul unanim al participanților, următoarele chestiuni: alegerea președintelui și secretarului adunării, oportunitatea inițierii referendumului republican consultativ, întrebarea preconizată a fi supusă referendumului şi constituirea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor.
Întrebarea preconizată a fi supusă referendumului republican consultativ este următoarea:
Doriți alegeri parlamentare anticipate?
Variantele posibile de răspuns sunt: DA sau NU.
Prin urmare, Comisia constată că problema supusă referendumului este formulată în actele prezentate de către inițiatori și sub aspect formal în ce privește enunțarea întrebării inițiatorii au respectat rigorile legale. Totuși, Comisia urmează să analizeze dacă inițiatorii au respectat alte obligații legale, adică nu doar exprimarea întrebării ce urmează a fi supusă referendumului, ci și cât de clar este redactată pentru a evita interpretarea ambiguă în sensul scopului declarat de inițiatorii referendumului.
În acest sens, relevante speței sunt constatările Curții Constituționale pe care le găsim în avizul nr. 1/2014 din 22 septembrie 2014 asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican. Potrivit acestuia, „Curtea trebuie să asigure respectarea principiilor privind consultarea loială a cetăţenilor cu drept de vot, principii care presupun crearea tuturor condiţiilor pentru ca electorii să cunoască problemele supuse referendumului, consecinţele juridice ale opţiunilor, precum şi efectele pe care le produce rezultatul referendumului asupra intereselor generale ale comunităţii”.
Mai mult, în același aviz, Curtea a menționat care este esența unui referendum consultativ: „Sunt supuse referendumului consultativ problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărâri definitive”.
Prin urmare, formularea textelor supuse referendumului trebuie să asigure o liberă formare a voinţei electoratului și să permită înţelegerea clară a textului propus spre examinare celor chemaţi să participe la referendum, dar şi a consecinţelor votului lor. La fel, potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, se recomandă ca problema supusă votului trebuie să fie clară, iar alegătorii să fie informați cu privire la efectele referendumului.
Comisia notează că scopul și efectele desfășurării referendumului consultativ nu sunt indicate în mod clar și nu au fost aprobate expres de către inițiatori, constituind un viciu procedural. Totuși, scopul poate fi dedus din intervențiile participanților, incluse în procesul-verbal, dar și din întrebarea propusă consultării populare. Prin urmare, din conținutul alocuțiunilor incluse în documentele prezentate de inițiatori, rezultă că scopul final al referendumului este provocarea și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Potrivit art. 1 al Codului electoral, noțiunea de alegeri anticipate semnifică „alegeri organizate în cazul dizolvării Parlamentului sau al încetării înainte de termen a mandatului Președintelui Republicii Moldova”.
În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) din Constituție, sunt reglementate doar două situații exprese de dizolvare a Parlamentului: în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. La fel, Constituția stipulează exact care este unica autoritate publică care poate să dizolve Parlamentul, și anume Preşedintele Republicii Moldova.
Respectiv, un referendum popular nu este o soluție constituțională pentru dizolvarea Parlamentului și nici nu poate servi drept argument juridic pentru a forța Președintele să dizolve Parlamentul.
În acest context, este relevantă constatarea Curții Constituționale formulată în paragraful 44 din Hotărârea privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) şi 69 alin. (2) din Constituţie (Sesizarea nr. 8b/2012) din 19 iunie 2012. Potrivit acesteia, Curtea a reţinut următoarele: „În logica reprezentării libere, mandatul parlamentarului este irevocabil: alegătorii nu pot să-l facă să înceteze prematur şi practica demisiilor în alb este interzisă. Alegătorii nu pot, prin urmare, să-şi exprime nemulţumirea faţă de modul în care un ales şi-a îndeplinit misiunea decât prin refuzul acordării voturilor lor atunci când acesta solicită realegerea”.
Complementar, este de menționat Decizia Curții Constituționale nr. 7 din 18 ianuarie 2021, în care se subliniază condițiile de intervenire a circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului: „17. Punctul 2 din dispozitivul Hotărârii Curții Constituționale nr. 31 din 10 noiembrie 1997 a fost că „dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova înainte de expirarea termenului de patru ani este posibilă numai în condițiile prevăzute la articolul 85 din Constituția Republicii Moldova”. Hotărârea în discuție pune în aplicare regula In claris non fit interpretatio (textele clare nu trebuie interpretate) (a se vedea, pentru aplicarea aceleiași reguli, DCC nr. 34 din 19 aprilie 2018, § 24; DCC nr. 14 din 10 februarie 2020, § 16; DCC nr. 60 din 9 iunie 2020, § 31), pentru că articolul 85 din Constituție prevede două cazuri clare de dizolvare a Parlamentului: imposibilitatea formării Guvernului și blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni”.
Comisia consideră în concluzie că organizarea referendumului consultativ cu întrebarea propusă de grupul de inițiativă este contrară Constituției și nu poate fi autorizată.
În acest sens, Comisia constată că inițiatorii referendumului intenționează să consulte opinia cetățenilor Republicii Moldova, fără a specifica exact care sunt consecințele votului lor. Este clar că un referendum consultativ nu poate genera efecte juridice. Totuși, un referendum republican consultativ nu este doar un sondaj de opinie și alegătorii urmează a fi informați, eventual de la etapa de colectare a semnăturilor, care vor fi consecințele referendumului. Altfel, alegătorii pot fi manipulați și implicați într-un proces fără o finalitate juridică și fără consecințe, deoarece nu este clar care este autoritatea publică căreia vor fi prezentate rezultatele referendumului și care ar trebui să fie acea hotărâre definitivă care ar urma să fie adoptată de entitatea responsabilă ca urmare a desfășurării referendumului.
Cu referire la data preconizată pentru desfășurarea referendumului, acest aspect nu este indicat sub nicio formă și nici nu poate fi dedus din documentele prezentate. Prin urmare, este un alt viciu procedural al inițiatorilor care nu permite Comisiei Electorale Centrale să examineze aspectul de eventual termen acordat pentru colectarea semnăturilor având în vedere art. 192 alin. (2) din Codul electoral, dar și în contextul art. 85 alin. (4) din Constituție, care statuează că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.”
Acest viciu nu oferă nici Parlamentului și Ministerului Finanțelor previzibilitate privind eventuala planificare a resurselor financiare necesare organizării referendumului.
În continuare, Codul electoral în art.185 alin.(3) menționează că este obligatorie organizarea și desfășurarea referendumului republican doar în cazul privind aprobarea legilor constituționale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și a celor privind neutralitatea permanentă a statului, inclusiv în cazul referendumului privind demiterea Președintelui Republicii Moldova.
Astfel, doar în aceste situații expres indicate în lege organizarea și desfășurarea unui referendum republican sunt obligatorii, în alte cazuri organizarea referendumului poate fi condiționată de anumite proceduri și reguli specifice.
La art. 186 din Codul electoral legiuitorul a prevăzut expres problemele ce nu pot fi supuse referendumului republican, acestea fiind:
a) privind impozitul și bugetul;
b) privind amnistierea și grațierea;
c) privind măsurile extraordinare sau de urgență pentru asigurarea ordinii publice, sănătății și securității populației;
d) privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcții, care țin de competența Parlamentului, a Președintelui Republicii Moldova și a Guvernului;
e) ce țin de competența instanțelor de judecată și a procuraturii.
Chiar dacă ipotetic Comisia va interpreta referendumul consultativ drept o măsură care ar permite Președintelui Republicii Moldova să dizolve Parlamentul, în alte situații decât cele expres prevăzute de Constituție, o astfel de soluție extraordinară ar fi contrară prevederilor art. 186 lit. c) din Codul electoral. Mai mult ca atât, propunerea inițiatorilor referendumului este contrară și art. 186 lit. d) din Codul electoral, deoarece demiterea colectivă a deputaților din funcțiile deținute (dizolvarea Parlamentului) este competența exclusivă a Președintelui Republicii Moldova. Adică alegerile anticipate survin numai ca rezultat al dizolvării Parlamentului, care se efectuează de către Președintele țării, iar demiterea persoanelor atribuită în sfera de competență a Președintelui nu poate fi subiect al problemei supuse unui referendum republican.
Deci, problema supusă referendumului, și anume alegerile parlamentare anticipate, în esență înseamnă încetarea înainte de termen in corpore a mandatelor de deputat în Parlament, care este admisibilă conform cadrului legal numai prin dizolvarea acestuia și numai în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Alte metode de dizolvare a parlamentului, ca un singur temei de declanșare a alegerilor anticipate, atentează la principiul constituțional privind interdicția mandatului imperativ al deputatului, ceea ce implicit atestă caracterul inadmisibil al acestora într-un stat de drept în care garanțiile funcționale sunt efective, și nu declarative.
Inadmisibilitatea efectuării alegerilor anticipate decât în corespundere cu legea duce în mod subsecvent la inadmisibilitatea inițierii unui referendum în problema alegerilor parlamentare anticipate, care este în contradicție cu normele legale și cele constituționale.
Având în vedere prevederile art. 68, 69 și 85 din Constituția Republicii Moldova, dar și faptul că propunerea grupului de inițiativă contravine art. 186 lit. c) și d) din Codul electoral, cererea de înregistrare a grupului de inițiativă înregistrată sub nr. CEC-7/13198 din 26 martie 2024 urmează a fi respinsă. Subsecvent, pentru motivul neînregistrării grupului de inițiativă urmează a fi respinsă și cererea de confirmare a persoanei responsabile de finanțele grupului de inițiativă (trezorierul).
În temeiul art. 68 alin. (2) și 85 alin. (1) din Constituție, art. 32 alin. (1), 110 alin. (1) și (3), 186 lit. c) și d) și 192 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 21 alin. (2), 164 și 165 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia Electorală Centrală hotărăște:
1. Se respinge cererea nr. CEC-7/13198 din 26 martie 2024 a domnului Renato Usatîi privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican consultativ.
2. Se respinge cererea nr. CEC-7/13199 din 26 martie 2024 a domnului Renato Usatîi privind confirmarea doamnei Natalia Băleanu în calitate de persoană responsabilă de finanțele grupului de inițiativă (trezorier).
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală (adresă: Republica Moldova, MD-2012, mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119, e-mail: info@cec.md).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 9 aprilie 2024
Nr. 2438