HOTĂRÂRE
cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-7/7076 din 22 septembrie 2023
a doamnei Marina Tauber
I. Circumstanțele cauzei
1. La data de 20 septembrie 2023, doamna Marina Tauber a depus la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 (în continuare – CECEM Bălți nr. 2) o cerere prin care solicită eliberarea listelor de subscripție pentru a colecta semnături în susținerea sa în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Bălți.
2. Conform răspunsului din 21 septembrie 2023 al CECEM Bălți nr. 2, solicitantei i-a fost refuzată eliberarea listelor de subscripție pe motiv că dânsa, la data pronunțării Hotărârii Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023 prin care a fost declarat neconstituțional Partidul Politic „Șor”, deținea mandatul de deputat în Parlament din partea acestei formațiuni politice și cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, care stabilește că „nu pot fi alese persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale”.
3. Nefiind de acord cu soluția dată de CECEM Bălți nr. 2, contestatarul a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere prealabilă, înregistrată sub nr. CEC-7/7076 din 22 septembrie 2023, prin care solicită:
1) anularea răspunsului din 21 septembrie 2023 al CECEM Bălți nr. 2;
2) emiterea unei hotărâri privind obligarea CECEM Bălți nr. 2 la admiterea cererii de eliberare doamnei Marina Tauber a listelor de subscripție pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaturii sale la funcția de primar al municipiului Bălți în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023;
3) eliberarea doamnei Marina Tauber a numărului necesar de liste de subscripție și legitimației corespunzătoare conform prevederilor legale.
II. Punctul de vedere al contestatarului
4. În motivarea cererii se invocă două aspecte care, în opinia solicitantului, ar fi plauzibile pentru admiterea acesteia:
1) Refuzul a fost dat de către președinta CECEM Bălți nr. 2 prin scrisoare de răspuns, deși trebuia să fie adoptată o hotărâre a organului electoral colegial. De asemenea, CECEM Bălți nr. 2 eronat a indicat termenul de atac de 30 de zile, care ar trebui să fie de 3 zile în condițiile art. 95 alin. (1) din Codul electoral.
2) Restricțiile stabilite de art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral au fost introduse prin Legea nr. 220 din 31 iulie 2023, adică după pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023, ceea ce înseamnă că solicitantului nu îi pot fi aplicabile în baza principiului neretroactivității legii. Adică la momentul declarării Partidului Politic „Șor” ca neconstituțional o astfel de restricție nu era prevăzută de cadrul legal și, respectiv, nu îi poate fi aplicată în viitor pentru un fapt juridic stabilit în trecut.
III. Punctul de vedere al CECEM Bălți nr.2
5. În susținerea punctului său de vedere, CECEM Bălți nr. 2 invocă art. 1 din Codul electoral, conform căruia listele de subscripție conțin semnături ale alegătorilor care susțin un candidat desemnat, ori candidat desemnat este inclusiv persoana care își înaintează propria candidatură în vederea înregistrării sale în calitate de concurent electoral.
Aceste condiții reprezintă o exigență a dreptului constituțional de a fi ales, ori persoana care în temeiul legii este lipsită de acest drept, pe cale de consecință, nu poate pretinde la calitatea de concurent electoral în sensul legislației electorale. Având în vedere că la data depunerii cererii persoana vizată avea interdicția de a fi aleasă într-o funcție publică electivă, aceasta nici nu poate avea calitatea de „candidat în alegeri”. Respectiv, prin eliberarea listelor de subscripție acestei persoane, alegătorii vor fi induși în eroare în ceea ce privește exercitarea drepturilor electorale.
6. Drept consecință, prin răspunsul dat persoanei vizate, acesteia i s-a comunicat despre faptul că cererea sa înregistrată sub nr. 10 din 20 septembrie 2023 la ora 14:55 se respinge, fiindu-i refuzată eliberarea listelor de subscripție pentru colectarea semnăturilor în legătură cu faptul că intenționează să candideze la funcția de primar al municipiului Bălți, în condițiile în care doar persoanele cu dreptul de a alege și de a fi alese pot solicita liste de subscripție. Ba mai mult, listele de subscripție sunt de evidență strictă și nu pot fi eliberate oricărui solicitant, există o procedură strict stabilită de legislația electorală în vigoare, pentru încălcarea căreia răspundere poartă președintele organului electoral.
7. În privința argumentului formulat în cererea prealabilă conform căruia a fost aplicată greșit legislația electorală în vigoare, CECEM Bălți nr. 2 precizează că atât Codul electoral, cât și alte regulamente/instrucțiuni aferente nu stipulează în mod expres acțiunile/procedura/actele necesare din partea consiliului electoral și/sau a președintelui consiliului electoral în cazul în care o persoană fizică ce intenționează să candideze independent la funcții elective solicită eliberarea listelor de subscripție are restricții și, de fapt, nu deține drepturi electorale prin prisma art. 16 alin. (2) din Codul electoral.
8. Referitor la argumentul contestatarului, precum că i s-a dat un răspuns unilateral cu încălcarea procedurii electorale, CECEM Bălți nr. 2 reține faptul că, în lipsa unei proceduri, nicidecum nu putea fi convocată ședința cu o astfel de ordine de zi. Motiv pentru care, în lipsa normelor în legislația electorală, s-a procedat prin prisma Codului administrativ.
În concluzie, președinta CECEM Bălți nr. 2 consideră că cererea înaintată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
IV. Considerentele Comisiei Electorale Centrale
9. Analizând circumstanțele speței în raport cu situația de fapt și de drept, Comisia formulează următoarele concluzii privind admisibilitatea solicitărilor înaintate.
10. În conformitate cu art. 101 alin. (3) din Codul electoral:
În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale ierarhic inferioare, organul electoral ierarhic superior are dreptul:
a) să declare inadmisibilă contestația;
b) să respingă contestația și să mențină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic inferior;
c) să admită contestația și să modifice sau, după caz, să anuleze parțial ori integral hotărârea organului electoral ierarhic inferior, adoptând o nouă hotărâre.
În același timp, potrivit art. 65 alin. (4) lit. b) și alin. (5) din Codul electoral și pct. 76 din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea şi verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1166/2023 (în continuare regulament), la alegerile locale, listele de subscripție se eliberează de consiliul electoral respectiv.
11. Deci, pornind de la prevederile menționate supra, emiterea unei hotărâri în obligare a CECEM Bălți nr. 2 nu se încadrează în aria discreționară de examinare a legalității actelor adoptate de organele electorale, or legiuitorul a stabilit expres competența organului electoral superior de a emite acte în locul organului inferior, în cazul în care se atestă temeinicia cererii înaintate.
În aceeași ordine de idei, solicitarea adresată Comisiei de a fi eliberate liste de subscripție, de asemenea, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, deoarece la alegerile locale listele se eliberează de către consiliile electorale, Comisia neavând competența de a efectua această procedură.
Prin urmare, în prezenta speță Comisia se va axa numai pe solicitarea de a fi anulat actul administrativ din 21 septembrie 2023 al CECEM Bălți nr. 2, întrucât o eventuală admitere a acestei solicitări va duce la obligativitatea finalizării procedurii administrative inițiate de contestatar față de CECEM Bălți nr. 2 în corespundere cu constatările organului ierarhic superior.
12. Așadar, contestatarul consideră că refuzul de a elibera liste de subscripție trebuia să fie formulat printr-o hotărâre a consiliului electoral și în răspuns este eronat indicat termenul de atac de 30 de zile, ceea ce înseamnă ca răspunsul contravine legii.
Prin prisma pretenției formulate urmează de reținut următoarele aspecte:
1) În conformitate cu art. 65 alin. (4) lit. b) din Codul electoral și pct. 73 din regulamentul vizat supra, consiliul electoral are obligația de a emite actul de înregistrare numai în cazul în care candidatul independent intenționează să colecteze semnăturile prin intermediul unui grup de inițiativă. În prezenta speță, contestatarul nu a solicitat înregistrarea grupului de inițiativă, ci eliberarea listelor de subscripție. Deci, solicitarea de a-i fi eliberate liste de subscripție fără înregistrarea grupului de inițiativă cade sub incidența pct. 76 din regulamentul vizat, conform căruia: „În cazul în care candidatul a decis să colecteze singur semnăturile, el va depune o cerere la consiliul electoral de circumscripție pentru a-i fi eliberate liste de subscripție, anexând următoarele documente:
a) cererea în formă scrisă, conform modelului prezentat în anexa nr. 5;
b) copia de pe buletinul de identitate al candidatului desemnat”.
Subsecvent, potrivit pct. 79 din regulament, „Dacă actele prezentate corespund cerințelor prevăzute la pct. 76, consiliul electoral de circumscripție, în termen de cel mult 24 de ore de la data depunerii cererii, eliberează, în baza actului de transmitere-recepționare conform modelului prezentat în anexa nr. 21, legitimația candidatului în alegeri, precum și formularele listelor de subscripție într-un număr suficient pentru a colecta semnăturile susținătorilor”.
Astfel, nici eliberarea listelor de subscripție, nici refuzul, în cazul în care se intenționează colectarea personală a semnăturilor, nu este condiționată de emiterea unei hotărâri de către organul electoral, fiind stabilită procedura simplificată în acest sens, comparativ cu înregistrarea grupului de inițiativă, în cazul în care se solicită.
În conformitate cu art. 119 alin. (2) din Codul administrativ, „Forma actului administrativ individual este aleasă de autoritatea publică care emite actul administrativ în baza dreptului discreționar corespunzător obligațiilor sale”.
Astfel, Comisia constată că CECEM Bălți nr. 2, reprezentat de președinta Svetlana Colesnic, a ales forma discreționară admisibilă de finalizare a procedurii administrative la cererea contestatarului, fapt care demonstrează netemeinicia pretenției înaintate sub acest aspect.
2) În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, „în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile”.
Deci, în actul administrativ contestat se face referire la 30 de zile ca termen pentru înaintarea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală.
Potrivit art. 165 alin. (2) din Codul administrativ, „Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau este indicată incorect, cererea prealabilă poate fi depusă în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ ori a respingerii petiției”.
Deci, informația eronată referitoare la termenul de atac, în condițiile prevederilor legale, nu duce la nulitatea actului, ci la extinderea termenului de prescripție, care în contencios electoral se aplică în modul corespunzător, stabilit de Codul electoral.
Astfel, pretenția contestatarului, mai ales prin prisma faptului că acesta s-a încadrat în termenele legale, contestația fiind admisă spre examinare în fond, este irelevantă și nu produce efectul nulității actului administrativ contestat.
De menționat că, potrivit art. 141 alin. (1) din Codul administrativ, „Un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare”.
Deci, în concluzie, obiecțiile față de forma actului administrativ și termenul de atac nu sunt întemeiate, astfel încât să ateste elemente ale viciului deosebit de grav și implicit să ducă la nulitatea acestuia.
13. În ceea ce privește aplicabilitatea principiului neretroactivității normelor de drept, urmează de reținut conceptul acestui principiu, precum și circumstanțele de drept în care acesta este aplicabil.
Deci, potrivit pct. 28 din Decizia Curții Constituționale nr. 96/2016, „O lege este retroactivă, când atinge sau modifică situaţii trecute, definitiv stabilite, sau acte care şi-au epuizat toate efectele în trecut”.
Examinând constituționalitatea unor modificări fiscale prin prisma retroactivității acestora, în Decizia nr. 142/2019 Curtea Constituțională la pct. 18 a statuat: „În acest sens, se consideră că legile fiscale nu au un caracter retroactiv dacă reglementează cu referire la aceeași perioadă fiscală. Se consideră că o lege manifestă un efect retroactiv atunci când este aplicabilă unor tranzacţii/cazuri care au fost încheiate înainte de promulgarea legii noi. În această situaţie, legea nouă alterează efectele juridice produse înainte de existenţa sa. Din contră, nu se manifestă un caracter retroactiv în situaţia în care legea nouă se aplică tranzacţiilor/activităţilor economice/cazurilor care au început în trecut, dar care încă nu s-au încheiat (a se vedea, e.g., hotărârile Curţii Constituţionale Federale a Germaniei din 31 mai 1960, BVerfGE 11, la p. 139 (146); din 19 iulie 1967, BVerfGE 22, la p. 241 (248); din 20 iunie 1978, BVerfGE 48, la p. 403 (415)).
De asemenea, Curtea Constituțională în Decizia nr. 147/2022 menționează: „Articolul 22 din Constituţie garantează principiul neretroactivităţii legii penale. Curtea reţine că legea contestată nu are un caracter penal. Mai mult, chiar dacă ar fi garantat principiul neretroactivităţii tuturor legilor, acesta nu ar fi fost aplicabil. O lege retroactivează atunci când afectează sau modifică situaţii trecute, definitiv stabilite, sau acte care şi-au epuizat toate efectele în trecut. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că o lege manifestă un efect retroactiv doar atunci când este aplicabilă unor cazuri care au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii noi. Pe de altă parte, legea nouă nu are un caracter retroactiv în situaţia în care este aplicabilă cazurilor care au început în trecut, dar care încă nu s-au încheiat”.
14. Deci, din constatările și considerentele Curții Constituționale rezultă că principiul neretroactivității în mod obișnuit este garantat numai în privința legislației penale, iar aplicabilitatea acestuia pentru situații de ordin civil este condiționată de faptul dacă legea se referă la un anumit caz încheiat până la emiterea acesteia.
În acest sens, este de menționat că dreptul de a alege și de a fi ales al cetățenilor Republicii Moldova apare de la 18 ani (pentru anumite funcții de la 23 sau 40 de ani) și este continuu, care poate fi restrâns la stabilirea unor fapte juridice. Deci, obținerea dreptului de a alege și de a fi ales în anumite condiții într-un anumit timp nu poate fi privită ca o „conservare” fără termen a acestor condiții, or, în cazul de față, deja se subminează principiul egalității tuturor în fața legii, garantat de art.16 alin.(2) din legea supremă a statului.
15. După cum a observat instanța de contencios constituțional, principiul neretroactivității legii poate fi invocat numai atunci când prevederile noi modifică starea de fapt obținută definitiv în baza prevederilor precedente.
Referința la acest principiu ar fi relevantă dacă autorul contestației ar invoca faptul că în baza art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral i s-ar fi ridicat mandatul de deputat, obținut definitiv atunci când Codul electoral nu prevedea o astfel de restricție. Anume această situație reflectă retroactivitatea legii prin prisma constatărilor Curții Constituționale și nicidecum nu poate fi atribuită unor alegeri noi, care nu au tangență cu drepturile anterioare ale contestatarului.
16. Este de menționat că Legea nr. 220/2023 prin care s-au introdus restricțiile respective a fost adoptată pentru implementarea unor considerente ale Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 10/2023 privind controlul constituţionalităţii Partidului Politic „Şor”, adică vine în executarea efectivă a considerentelor stabilite de autoritatea constituțională în vederea asigurării funcționalității constituționale a statului.
17. Prin urmare, prezenta speță urmează a fi examinată în raport cu acele concluzii din actul de jurisdicție constituțională vizat supra, luând în considerare faptul că la momentul emiterii acestuia contestatarul deținea în afară de funcția de deputat și funcția de vicepreședinte al Partidului Politic „Șor”, iar în lipsa președintelui partidului pe teritoriul Republicii Moldova, efectua nemijlocit conducerea acestuia.
Sunt relevante următoarele constatări ale Curții Constituționale:
- la pct.91 „Capacitatea unei persoane de a influenţa guvernarea depinde mai ales de acţiunile colective în cadrul unor grupuri organizate”;
- la pct. 100 „Este adevărat că partidul politic acţionează prin membrii săi, prin persoanele care îl conduc şi prin simpatizanţii săi, însă nu toate acţiunile acestor persoane pot fi atribuite partidului. În acest sens, pentru a atribui partidului un comportament al membrilor săi, este necesar să se stabilească dacă partidul a întreprins vreo acţiune pentru a influenţa comportamentul membrului, susţinător sau lider, dacă comportamentul reflectă în mod clar voinţa politică a partidului şi dacă partidul îşi asumă comportamentul respectiv”;
- la pct. 120 „Din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1 decembrie 2021, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 5 decembrie 2021 şi prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 5 decembrie 2021, rezultă că dna Marina Tauber, concurent electoral al Partidului „Şor”, a depăşit cu cel puţin 9 514,80 lei plafonul maxim al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral la alegerile locale noi din data de 21 noiembrie 2021, stabilit prin hotărârea Comisiei nr.28 din 4 octombrie 2021. Totodată, având în vedere că anterior, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, a fost constatată încălcarea legislaţiei electorale de către candidaţii electorali ai Partidului „Şor” care au condus la anularea înregistrării candidaţilor, Comisia a constatat un comportament continuu al Partidului „Şor” referitor la încălcarea disciplinei financiare în proporţii care justifică anularea înregistrării dnei Marina Tauber”;
- la pct. 125 „Analizând constatările din hotărârile organelor electorale, legalitatea cărora a fost confirmată prin acte judecătoreşti definitive şi irevocabile, care se bucură de autoritatea lucrului judecat, Curtea constată caracterul sistematic al finanţării netransparente comise în mod intenţionat, deliberat în ultimii şase ani de către Partidul Politic „Şor”, care au dezechilibrat sistemul democratic şi care sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept”;
- la pct. 128 „Din materialele examinate de Curte rezultă că sancţiunile nu au avut un efect descurajator, întrucât după ultima sancţionare electorală a partidului din septembrie 2022, în luna octombrie a aceluiaşi an şi în luna martie 2023 autorităţile de investigaţie au descoperit mijloace băneşti destinate finanţării reprezentanţilor Partidului „Şor” la persoane care acţionau în interesul acestui partid”;
- la pct. 142 „Aşadar, Curtea constată că finanţarea netransparentă a Partidului „Şor” nu se limitează la cazuri izolate de încălcare a legislaţiei, ci comportă un caracter sistematic, continuu şi înregistrează proporţii semnificative. În acest sens, Curtea notează că din anul 2016 până în anul 2022 partidului i-au fost aplicate sancţiuni menţinute prin hotărâri judecătoreşti irevocabile: a) Hotărârea CEC nr.435 din 20 octombrie 2016; b) Hotărârea nr. 37 din 10 mai 2018 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chişinău nr.1; c) Hotărârea CEC nr.2444 din 9 aprilie 2019; d) Hotărârea CEC nr.3791 din 4 martie 2020; e) Hotărârea CEC nr.3779 din 4 martie 2020; f) Hotărârea nr.45 din 13 martie 2020 a Consiliului electoral al circumscripției electorale uninominale Hânceşti; g) Hotărârea CEC nr.157 din 20 noiembrie 2021; h) Hotărârea CEC nr.169 din 20 noiembrie 2021; i) Hotărârea CEC nr.188 din 1 decembrie 2021; j) Hotărârea CEC nr.205 din 8 decembrie 2021; k) Hotărârea CEC nr.549 din 7 iunie 2022; l) Hotărârea CEC nr.678 din 9 septembrie 2022”;
- la pct. 145 „Dat fiind istoricul încălcărilor Partidului Politic „Şor”, consemnate în special în hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi faptele care rezultă din actele organelor de urmărire penală, reflectate în acte procesuale, Curtea reţine caracterul sistematic, continuu şi în proporţii semnificative al finanţării netransparente a partidului şi al coruperii alegătorilor. Această constatare îi permite Curţii să conchidă că activitatea Partidului „Şor” subminează democraţia şi afectează grav atât principiile statului de drept, cât şi încrederea publică în sistemul acestuia”;
- la pct. 149 „Curtea reţine că statutul Partidului „Şor” stabileşte lista abaterilor disciplinare grave şi mai puţin grave. Acest statut i-a permis partidului să reacţioneze cu privire la conduita deviantă a membrilor partidului, inclusiv a celor care ocupă funcţii de conducere în partid. Aşadar, Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influenţa conduita membrilor, inclusiv a conducerii partidului, însă nu a aplicat mecanismele disponibile pentru a se disocia de aceştia. Prin urmare, partidul şi-a asumat conduita persoanelor care acţionează în numele partidului şi a persoanelor din conducerea partidului”;
- La pct. 150 „Cu privire la comportamentul partidului în raport cu încălcarea principiului finanţării transparente a campaniilor electorale de către candidaţii săi, Curtea observă că conducerea partidului nu a luat atitudine referitor la încălcările constatate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile în cauzele Popenco din anul 2016, Apostolova din anul 2018, Balinschi din anul 2020 şi Tauber din 2021. Mai mult, organele de conducere ale partidului nu au formulat nicio opinie critică atunci când, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a fost constatată de cinci ori încălcarea principiului finanţării transparente a campaniei electorale de către Partidul Politic „Şor” în anii 2019, 2021 şi 2022”;
- la pct. 162 „Curtea observă cu privire la acest aspect că dl Şor nu a precizat niciodată că declaraţiile şi poziţiile sale nu reflectă politica partidului sau că el îşi exprimă doar opinia sa personală. Curtea consideră că discursurile şi poziţiile vicepreşedinţilor şi liderilor partidului trebuie tratate în acelaşi mod ca şi cele ale preşedintelui acestuia”;
- la pct. 181 „Având în vedere că Partidul Politic „Şor” a continuat să utilizeze resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice şi a ignorat toate măsurile care i-au fost aplicate, Curtea consideră că eventuala participare a acestui partid la procesul de luare a deciziilor politice ar putea submina în mod grav încrederea societăţii în mecanismele de control ale statului, în principiile statului de drept şi în procesul transparent, responsabil şi democratic de luare a deciziilor publice”.
18. Deci, Curtea a constatat că partidul acționează prin membrii săi, a cărui activitate nu poate fi privită izolat de persoanele care fac parte din acesta în general și în special de cele care dețin funcții de conducere, în cazul de față contestatarul deținea funcția de vicepreședinte al partidului. Mai mult, Curtea a subliniat tranșant și fără echivoc că accederea acestui partid la luarea deciziilor în stat (inclusiv în urma alegerilor) ar submina în mod grav principiile democratice.
19. Astfel, prevederile art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, pornind de la constatările Curții Constituționale, vin în executarea imediată și efectivă a celor relatate, inclusiv în scopul protejării principiilor democratice. O abordare contrară ar lipsi actul Curții Constituționale de o acțiune reală, acesta rămânând cu un efect iluzoriu fără a produce urmări cu scopul și obiectivul propus, fiind subminat principiul constituțional al statului.
Având în vedere cele expuse supra, se atestă faptul că prezenta contestație nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, iar actul contestat este în concordanță cu prevederile cadrului legal pertinent și principiile constituționale.
În temeiul art.16 alin. (2) lit. e), 27 lit. a) și s) și 101 alin. (3) lit. b) din Codul electoral nr. 325/2022, pct. 27 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128/2023, Comisia Electorală Centrală hotărăște:
1. Se respinge cererea prealabilă nr. CEC-7/7076 din 22 septembrie 2023 a doamnei Marina Tauber, cu menținerea în vigoare a actului administrativ nr. 2 din 21 septembrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2.
2. Actul administrativ nr. 2 din 21 septembrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 poate fi atacat în termen de 3 zile din data adoptării prezentei hotărâri la Judecătoria Bălți (adresa: mun. Bălți, str. Hotin, nr. 43).
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale.
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 25 septembrie 2023
Nr. 1324