logo

Pagina oficială

Comisia Electorală Centrală

a Republicii Moldova

Referendum constituțional și alegeri prezidențiale peste 9 zile

Nr. 1162 - cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023

  • 09.08.2023
  • 2019
  • 0

HOTĂRÂRE

cu privire la sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023

 

             

            La data de 24 iulie 2023, Partidul Liberal Democrat din Moldova (în continuare – PLDM) a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/5708 din aceeași dată, în care se invocă pretinse acțiuni ilegale ale domnului Ion Ceban, Primarul General al municipiului Chișinău.

 

            I. Argumentele autorului sesizării

 

            1. În sesizarea sa, PLDM arată că în municipiul Chișinău sunt distribuite pliante cu conținut de agitație electorală în favoarea domnului Ion Ceban, fapt care i-ar conferi acestuia un avantaj politic în alegerile generale locale din 5 noiembrie 2023.

 

            2. De asemenea, PLDM atrage atenția că pliantul (anexat în original la sesizare) nu conține date despre contractul încheiat în baza Planului de difuzare a mesajelor de interes public în conformitate cu legislația privind achizițiile publice, data și numărul ordinului bancar de plată și tirajul.

 

            3. În opinia PLDM, sloganul „Primăria Municipiului Chișinău este cea mai eficientă instituție publică din țară” este un mesaj ascuns de agitație electorală în favoarea domnului Ion Ceban, Primarul General al municipiului Chișinău, ori, în sensul Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale.

            4. În contextul celor menționate mai sus, PLDM solicită:

            1) examinarea sesizării conform legislației;

            2) sesizarea Inspecției financiare din subordinea Ministerului Finanțelor pentru a efectua controlul financiar al operațiunilor și iregularităților invocate în sesizare.

           

            5. Conform art. 87 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică care examinează procedura administrativă, se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate:

a) să solicite informații de tot felul;

b) să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite declarații scrise din partea acestora;

c) să solicite acte și dosare;

d) prin sesizarea directă a lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului (cercetarea probei la fața locului).

De asemenea, participanții la procedura administrativă, potrivit art.88 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării stării de fapt. Ei urmează să indice, în special, asupra faptelor și probelor care le sunt cunoscute și să prezinte documentele pe care le dețin.

           

II. Argumentele Primăriei municipiului Chișinău

 

6. Prin scrisoarea nr. CEC-8/2506 din 26 iulie 2023, a fost solicitată opinia Primăriei municipiului Chișinău asupra celor sesizate de PLDM, dar și altor aspecte privind desfășurarea campaniei de informare desfășurată de Primăria municipiului Chișinău, identificate de Comisie inclusiv din adresările depuse anterior la Comisie de către Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”.

 

            7. La data de 28 iulie 2023, Primăria municipiului Chișinău a depus scrisoarea nr. 2-06/1-37, înregistrată sub nr. CEC-7/5759 din aceeași dată, prin care arată că, în condițiile Legii nr. 982/2000 cu privire la accesul la informație, Primăria  municipiului Chișinău, ca autoritate publică locală, este furnizor de informații oficiale și este obligată să le furnizeze. Comisia Electorală Centrală, susține  Primăria municipiului Chișinău, nu are competența de a verifica și controla autoritățile publice locale, iar acestea să-i raporteze, drept rezultat Comisia nu deține competență pentru examinarea speței date și acțiunile Comisiei pot fi catalogate ca imixtiune în autonomia locală.

 

            8. În contextul în care toate acțiunile Primăriei  municipiului Chișinău sunt finanțate sau cofinanțate din bugetul municipal, locuitorilor orașului trebuie să li se pună la dispoziție informația complexă și corectă despre modalitatea gestionării banilor publici.

 

            9. Mai arată Primăria municipiului Chișinău că atât ea, cât și instituțiile subordonate și întreprinderile municipale sau alte autorități publice locale desfășoară, în mod permanent, acțiuni de informare activă a cetățenilor. Astfel, informarea cetățenilor sesizată este condiționată inclusiv de Planul de acțiuni anticorupție al Primăriei  municipiului Chișinău pentru anii 2022 -2025, aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.4/1 din 17 mai 2022. Materialul informativ prezentat la Comisia Electorală Centrală reprezintă una dintre acțiunile de informare a publicului larg despre cum sunt gestionate mijloacele financiare din bugetul de stat.

            De asemenea, se arată că Primăria a colaborat în campanii de informare cu Președinția, Guvernul, diverse ministere, precum și organizații internaționale.

            Deci, Primăria consideră că sesizarea este una nefondată.

           

            III. Poziția altor participanți la procedura administrativă sau părților vizate

 

            11. ÎM „Regia Transport Electric”, care a asigurat difuzarea gratuită a mesajelor sonore (audio) în transportul public municipal despre realizările Primăriei, prin răspunsul nr.070/742 din 27 iulie 2023, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/5749 din 27 iulie 2023, a relatat că obligația informării cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal rezidă din art.34 din Constituție, Legea privind transparența în procesul decizional, Legea privind accesul la informație, precum și alte acte normative.

            Regia mai relatează că, potrivit Legii nr.982/2000 cu privire la accesul la informație, Primăria municipiului Chișinău este furnizor de informații oficiale și este obligată să le furnizeze, iar furnizorii de informații sunt obligați să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal.

            De asemenea, Regia mai face referire la Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.4/1 din 17 mai 2022 ca temei de difuzare a materialului în transport public municipal.

            Regia mai arată, la fel ca și Primăria municipiului Chișinău, că ÎM „Regia Transport Electric” a colaborat în campanii de informare cu Președinția, Guvernul, diverse ministere, precum și organizații internaționale.

            ÎM „Regia Transport Electric”, ca și Primăria, apreciază sesizarea ca fiind una nefondată, deși Comisia Electorală Centrală nu i-a cerut opinia din această perspectivă.

           

12. ÎM „INFOCOM”, prin răspunsul nr.1130 din 26 iulie 2023, înregistrat la Comisie sub nr.CEC-7/5750 din 27 iulie 2023, ca entitate municipală care, de asemenea, a asigurat difuzarea gratuită și fără acordul clienților a mesajelor imprimate, menționate în sesizare pe facturile expediate clienților, a invocat aceleași argumente ca și Primăria și  ÎM „Regia Transport Electric”.

           

13. ÎCS „EPAMEDIA SRL”, în calitatea sa de difuzor al materialelor sesizate, prin răspunsul nr.85/2023 din 26 iulie 2023, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/5762 din 26 iulie 2023, a relatat că materialul publicitar cu titlul generic „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” a fost afișat pe dispozitivele de publicitate (stații de așteptare a transportului public de pasageri) ale ÎCS „EPAMEDIA SRL” de către clientul SRL „HB MEDIA” în baza contractului de prestări servicii publicitare nr.19/ST/N/2023 din 28 iunie 2023, textul fiind avizat în modul corespunzător de subdiviziunea specializată a Agenției Servicii Publice, fiind prezentate dovezi în acest sens.

            ÎCS „EPAMEDIA SRL” a arătat că suma totală contractuală pentru difuzarea publică a  bannerelor pe teritoriul municipiului Chișinău pentru luna iulie 2023 depășește pragul prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. Comisia Electorală Centrală reține că, deși termenul de difuzare a publicității vizate a expirat în luna iulie 2023, aceasta este difuzată în continuare și pe parcursul lunii august 2023, inclusiv după începerea perioadei electorale.

           

14. SRL „HB MEDIA”, în calitate de client (distribuitor) care a încheiat contractul de afișare și deservire a materialelor publicitare vizate cu ÎCS „EPAMEDIA SRL” (difuzor), prin răspunsul din 28 iulie 2023, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/5762 din 28 iulie 2023, a invocat lipsa de afiliere politică, desfășurarea activității în strictă conformitate cu prevederile legale. În ceea ce privește rolul și implicarea pe care le-a avut SRL „HB MEDIA” în calitate de client (distribuitor) între Primăria municipiului Chișinău și ÎCS „EPAMEDIA SRL” la distribuirea materialului publicitar cu titlul generic „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU”, entitatea a refuzat să ofere explicații, sub pretextul diferitor precizări.

Pentru elucidarea acestei implicări, prin adresa nr. CEC-8/2523 din 31 iulie 2023, Comisia Electorală Centrală a solicitat Agenției Achiziții Publice informații dacă a existat sau există pe parcursul anilor 2022-2023 înregistrat vreun contract de achiziții publice între Primăria municipiului Chișinău în calitate de furnizor (în sensul Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate) și SRL „HB MEDIA”, în calitate de distribuitor (în sensul Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate). Prin scrisoarea înregistrată la Comisie sub nr. nr. CEC-7/5796 din 1 august 2023, Agenția Achiziții Publice a comunicat Comisiei Electorale Centrale că nu a înregistrat niciun contract între aceste entități.

 

            15. Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, al cărui președinte este domnul Ion Ceban, Primarul General al municipiului Chișinău, prin răspunsul nr.016 din 26 iulie 2023, înregistrat la Comisie sub nr. CEC--/5745 din 27 iulie 2023, a relatat că partidul său nu este vizat direct sau indirect de sesizarea în cauză.

 

            IV. Aprecierea Comisiei Electorale Centrale

 

            16. Examinând speța și materialele anexate, probatoriul colectat în cadrul procedurii administrative, inclusiv poziția participanților și părților implicate, Comisia relevă următoarele aspecte de fapt și de drept, esențiale pentru examinarea speței, inclusiv din perspectiva propriei competențe, precum și activității autorităților administrației publice locale (Primăria municipiului Chișinău) de informare a comunității locale prin modalitățile care cad sub incidența Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate și interferenței acestei activități de informare în aria de promovare politică sau agitație electorală.

 

            17. Astfel, în conformitate cu art.1 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală este „autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.

            De asemenea, conform art.18, „Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.

            Potrivit art.25 lit.t) și w) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:

- aplică sau solicită aplicarea sancțiunilor, stabilite de Codul electoral, de Legea nr. 294/2007 privind partidele politice și de alte acte normative aferente, pentru încălcarea legislației electorale, precum și sesizează organele competente privind faptele pasibile de răspundere contravențională sau penală;

- dispune de drept de acces la informațiile deținute de autoritățile publice de toate nivelurile și la registrele de stat, precum și la datele deținute de instituțiile private și băncile licențiate, inclusiv la datele cu caracter personal, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

În baza art.26 alin.(1) lit.f) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală examinează sesizările și contestațiile privind încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă.

            Conform art. 87-88 din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică care examinează procedura administrativă se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt, iar participanții la procedura administrativă sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării acestei stări.

            Conform art.49 alin.(1) din Codul contravențional nr. 2018/2008, „Refuzul sau nefurnizarea datelor și a materialelor solicitate de organul electoral, precum și neexecutarea hotărârii acestuia se sancționează cu amendă de la 12 la 18 unități convenționale”.

 

            18. Deci, din normele reflectate supra, se deduce indubitabil rolul principal al Comisiei în asigurarea corectitudinii alegerilor, precum și a finanțării partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă. În acest context, efectuarea unor activități, inclusiv finanțarea acestora, care au impact direct sau indirect asupra determinării alegătorilor, inclusiv în calitate de consumatori de publicitate, de a-și formula preferințele pentru o entitate din sectorul public sau conducătorul acesteia care pot fi folosite în vederea influențării rezultatelor alegerilor, contrar rigorilor stabilite, sunt incompatibile cu caracterul liber și corect al alegerilor, nefiind pasibile tolerării într-un stat de drept, indiferent dacă acestea au fost comise în perioada electorală sau în afara acesteia. Mai mult, potrivit art. 13 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, mesajele de interes public nu pot conține informații privind realizările manageriale și/sau obiectivele realizate de entități din sectorul public.

19. În acest  sens, Comisia reiterează poziția formulată în hotărârea nr.1126 din 14 iulie 2023  cu privire la examinarea unor sesizări depuse la Comisia Electorală Centrală, inclusiv de către președintele Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională”. Argumentele invocate în sesizare au servit drept temei pentru adoptarea hotărârii nr. 1126/2023. Comisia a constatat caracterul inadmisibil al materialului informativ cu sens electoral, care a conținut agitație electorală a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, fiind interzisă distribuirea și difuzarea acestuia, chiar și în afara perioadei electorale.

            În context, este de notat faptul că unul dintre autorii sesizărilor este președintele Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională”, care a recunoscut  competența Comisiei de a examina conținutul materialelor informative difuzate în afara perioadei electorale și a utilizat pârghiile legale de contracarare a încălcărilor semnalate.

 

20. Prin urmare, Comisia apreciază critic și respinge argumentele invocate de Primărie privind lipsa de competență în domeniul vizat. La fel, Comisia recomandă participanților la procedura administrativă să ofere toată informația solicitată, conform art. 88 din Codul administrativ nr. 116/2018, de către organul electoral (autoritate publică care examinează procedura administrativă), indiferent de ierarhia acestuia.

Același raționament este aplicabil și în privința SRL „HB MEDIA”, ori, eschivarea de la prezentarea informației solicitate de organul electoral reprezintă un element de complicitate în cazul stabilirii încălcărilor legislației. Respectiv, Comisia recomandă pe viitor oferirea informațiilor solicitate de către organele electorale, inclusiv sub sancțiunea tragerii la răspundere contravențională. Concluziile de complicitate sunt relevante, deoarece  sunt vizate cheltuieli efectuate din bani publici, Primăria însăși făcând trimitere la prevederile legii cu privire la accesul la informație.

 

21. Astfel, pornind de la premisele expuse mai sus, urmează de clarificat, pe de o parte, dacă materialele invocate în sesizare au un caracter electoral, care ar putea crea avantaje în perioada electorală a alegerilor locale generale stabilite pentru data de 5 noiembrie 2023. Pe de altă parte, urmează de analizat caracterul acestor mesaje, inclusiv sub aspectul admisibilității utilizării unor astfel de metode de informare a publicului larg și, respectiv, condițiile acestora în perioada extraelectorală.

 

22. Deci, examinând conținutul materialelor, Comisia constată că ele prezintă informații generale cu privire la proiectele realizate de Primăria municipiului Chișinău, cum ar fi: procurarea unităților de transport public, atragerea investițiilor de la parteneri străini, majorarea bugetului pentru cultură și turism, reparația străzilor, desfășurarea licitațiilor etc., fiind dat și un link către aceste proiecte realizate cu mențiunea „Primăria Chișinău – Noi facem ca promisiunile să se realizeze!”.

 

23. Astfel, Comisia conchide că Primăria municipiului Chișinău și toate entitățile municipale subordonate acesteia, a căror opinie a fost solicitată cu privire la acest subiect, au prezentat o poziție uniformă. Acest fapt relevă o acțiune coordonată a acestora și aprecierea propriei corectitudini ca fiind una absolută menită să informeze publicul asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes public care vizează locuitorii municipiului Chișinău. La fel, se relevă o acțiune coordonată de executare a Deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.4/1 din 17 mai 2022 prin care s-a aprobat Planul de acțiuni anticorupție al Primăriei municipiului Chișinău pentru anii 2022-2025.

În acest context, este de notat că materialul nu conține referiri la problemele comunității, la aspecte de prevenire sau combatere a corupției, ci doar la succesele Primăriei, iar răspunsurile entităților vizate fac o trimitere generală la decizia consiliului, fără a preciza vreun punct anume din actul administrativ în cauză.

Astfel, se constată caracterul necorespunzător al conținutului materialului cu scopul declarat de către entitățile municipale în Planul de acțiuni anticorupție al Primăriei municipiului Chișinău pentru anii 2022-2025.

 

24. De subliniat că Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 4/1, prin care s-a aprobat Planul de acțiuni anticorupție al Primăriei municipiului Chișinău pentru anii 2022 -2025, a fost adoptată la data de 17 mai 2022, dar campania de informare cu titlul generic „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” a demarat pe parcursul lunii iulie 2023, adică cu o lună înainte de începerea perioadei electorale. La fel, trebuie subliniat că, în conformitate cu art.5 din Codul administrativ nr. nr. 116/2018, „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea”.

Astfel, Primăria reprezentată de Primar și/sau Consiliul Municipal, în calitate de autoritate publică locală, creează publicului impresia că își desfășoară activitatea administrativă cu promisiuni. Totuși, o astfel de  activitate este improprie unui organ public. Din contra, această atribuție de a promite realizarea unor obiective sau angajamente reprezintă o formă de agitație desfășurată de concurenții electorali, dar înainte de a fi obținut statutul de candidat și înainte de a fi începută campania electorală. În acest context, este de menționat că orice autoritatea publică, indiferent de nivelul și statutul acesteia, este o structură continuă a unei puteri în stat și își realizează activitatea administrativă conform criteriilor stabilite în acte administrative cu caracter normativ, inclusiv cele de planificare și buget, precum și executare a acestora.

 

25. Potrivit art.11 alin.(1) din Legea finanțelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, „Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări”.

De menționat că, de principiu, Comisia nu neagă necesitatea sau oportunitatea informării generale și țintite a publicului asupra activității autorităților publice, ca să fie vizibile și succesele acestora, inclusiv utilizând metodele puse la dispoziție prin Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate. Totuși, acestea urmează a fi efectuate într-o manieră obiectivă (fără atribuirea unor calificative neprobate) și proporțional, fapt care ar asigura inclusiv eficiență de utilizare a resurselor publice. Utilizarea abuzivă a resurselor publice prin emiterea diverselor materiale publicitare (audio, video, imprimate, publicitate stradală), în cazul de față a celor cu sens electoral, reprezintă utilizare a resurselor administrative în detrimentul altor potențiali competitori electorali și din contul contribuabililor. În consecință, astfel de acțiuni reprezintă o sfidare a sistemului de finanțare echitabilă a campaniilor electorale, cu un element cheie al statului de drept.

 

26. Astfel, o măsură proporțională ar fi informarea publicului prin intermediul paginii web și/sau a panourilor informative gestionate de Primăria municipiului Chișinău, ceea ce nu implică utilizarea unor resurse financiare uzuale aflate la dispoziția organelor administrației publice locale. În acest context, este relevantă referirea entităților municipale la Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.4/1 din 17 mai 2022.

Decizia în cauză nu conține dispoziții referitoare la necesitatea informării publicului privind succesele primăriei în formă de mesaje audio în transportul public de pasageri, de pliante sau la achiziționarea serviciilor de distribuire și difuzare a publicității stradale (bannerelor). Din contra, conform Planului local anticorupție al municipiului Chișinău pentru anii 2022-2025, aprobat prin actul vizat:

- la pct. 15 „Asigurarea transparenței în procesul de administrare și gestionare a patrimoniului municipal” ca indicator de progres este stabilit „numărul informațiilor cu privire la rezultatele licitațiilor/concursurilor/negocierilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor patrimoniului municipal aduse la cunoștința publicului prin intermediul panourilor informative, paginii web oficiale a PMC”;

- la pct. 23 „Asigurarea transparenței în procesul de planificare, desfășurare și monitorizare a achizițiilor publice” ca indicator de progres este stabilit „Rapoartele anuale și semestriale privind executarea contractelor de achiziții publice elaborate și publicate pe pagina web oficială a PMC”;

- la pct. 42 „Elaborarea și aprobarea listei informațiilor care sunt destinate publicării” ca indicator de progres este stabilit „Lista informațiilor elaborată, aprobată și publicată”, iar ca sursă de verificare figurează „Pagina web oficială a PMC”.

De menționat că o singură acțiune de la nr.45 din planul vizat oferă posibilitatea publicării informației nu numai pe pagina web a primăriei, dar și pe panouri teritoriale, inclusiv în mass-media locală și regională. Aceasta se referă la informația privind ajutorul social, însă o asemenea informație lipsește pe materialele publicitare cu titlul generic ”1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” din prezenta speță.

 

27. Conform art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, „resurse administrative” sunt „acele resurse umane, financiare și materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu funcții de demnitate publică, persoanele cu funcții de răspundere și funcționarii publici și care derivă din controlul acestor persoane asupra personalului, a resurselor financiare și a alocațiilor din bugetul public național, din accesul la facilitățile publice sau din administrarea de către aceste persoane a bunurilor mobile și imobile ce fac parte din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale”.

Conform art. 70 alin. (6) din același cod, „se interzice candidaților să utilizeze resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor și a bunurilor publice în perioada electorală. Autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”.

Astfel, Codul electoral stabilește expres interdicția utilizării resurselor administrative, iar pentru elucidarea aplicabilității acestora în afara perioadei electorale, urmează a fi reținută practica internațională în domeniu.

 

28. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”) în pct.9 din Liniile directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, aprobate la Strasbourg pe 9 octombrie 2015, spune: „În conformitate cu Raportul din 2013 privind folosirea abuzivă a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, prin proces electoral se înțelege o perioadă care este mult mai extinsă decât cea a campaniei electorale așa cum este aceasta strict definită prin legea electorală. ….. Include toate activitățile efectuate pentru sprijinul sau împotriva unui candidat, partid politic sau coaliție de către deținătorii unor funcții guvernamentale, înaintea și în cursul zilei alegerilor”.

De asemenea, la pct. 10 se menționează: „Referitor la situația proceselor electorale din Europa, s-a observat faptul că „după mai mult de 20 de ani de observare a proceselor electorale din Europa şi mai mult de 10 ani de asistență legală oferită statelor membre ale Consiliului Europei, au fost remarcate multe îmbunătățiri privind legislația și practica electorală. Totuși, implementarea practică a legilor electorale și a legilor privind partidele politice (inclusiv a celor referitoare la finanțarea partidelor politice și a proceselor electorale) rămâne problematică până la un anumit punct. Astăzi, una dintre cele mai importante și recurente provocări, remarcată în Europa și nu numai, o reprezintă utilizarea abuzivă a resurselor administrative, numite şi resurse publice, în cadrul proceselor electorale.

Această practică este un fenomen stabilit și larg răspândit în multe țări europene, inclusiv în țările cu o tradiție îndelungată a alegerilor democratice. Mai multe generații de deținători ai unor funcții precum şi de funcționari publici au considerat această practică ca fiind o parte firească a procesului electoral. Aceștia nu par să fi considerat această practică ca fiind o acțiune ilegitimă în raport cu candidații care participă la alegeri. Prin urmare, ar fi mai dificil pentru acești candidați să profite de resursele administrative. Acest fenomen pare a face parte din cultura politică existentă și se află în relație atât cu practicile privite ca fiind potențial ilegale, cât și cu acelea cauzate de lipsa standardelor etice privind procesele electorale ale autorităților aflate în funcție.

În același timp, la pct. 11 Comisia de la Veneția observă: „De asemenea, au fost declanșate ocazional controverse la nivel național de situațiile în care partidele aflate la guvernare au atras resurse financiare suplimentare prin metode indirecte, de exemplu prin cumpărarea de către instituții publice de spațiu publicitar masiv în mass-media aflată sub control politic (sau prin încheierea unor contracte fictive în același scop). Informațiile politice publicate în acest mod în preajma unei campanii electorale pot fi considerate drept o formă de propagandă mascată, plătită prin intermediul bugetului de stat, pentru sprijinirea majorității politice sau a persoanelor alese, aflate în funcție și implicate în campania electorală”.

 

29. Astfel, din considerentele formulate de Comisia de la Veneția reiese că utilizarea abuzivă a resurselor administrative se produce inclusiv în preajma alegerilor și prin intermediul difuzării informației avantajoase ce ar putea influența preferințele alegătorilor utilizând resurse publice în acest sens, la care nu au acces alți potențiali concurenți electorali, ceea ce, pe de o parte, îi pune pe candidați în condiții de inegalitate, contrar principiului de egalitate de șanse în finanțarea campaniilor electorale stabilit de art.50 lit.b) din Codul electoral nr. 325/2022, iar pe de altă parte, se folosesc resurse financiare ale statului contrar interesului comun, în scopul dobândirii eventualelor avantaje electorale.

 

30. Cu referire la data alegerilor locale generale, este de menționat că ea practic este fixată în Codul electoral. Marja de variație a datei este de doar o săptămână – fie ultima duminică a lunii octombrie, fie prima duminică a lunii noiembrie. Respectiv, potențialii concurenți electorali cunosc destul de bine perioada de timp când acestea pot avea loc. În acest sens este de remarcat că domnul Ion Ceban încă în anul 2022 și-a declarat public intenția de a candida la al doilea mandat de Primar General al municipiului Chișinău (https://newsmaker.md/ro/ion-ceban-anunta-ca-va-candida-pentru-inca-un-mandat-la-functia-de-primar-al-capitalei-am-discutat-cu-familia-si-echipa/ ).

Astfel, utilizarea directă și indirectă a resurselor financiare publice pentru editarea materialelor și publicarea acestora pe facturile locuitorilor din municipiul Chișinău, difuzarea spoturilor audio în transportul municipal, afișarea publicității pe dispozitive fixe (bannere) cu genericul „Primăria Chișinău – Noi facem ca promisiunile să se realizeze” reprezintă acțiuni de difuzare a materialelor de agitație electorală.  Prin aceste acțiuni se încălcă standardele internaționale și naționale în domeniul electoral privind utilizarea resurselor administrative și efectuarea agitației electorale indirecte în afara perioadei admisibile.

O abordare contrară celor enunțate ar lipsi standardele internaționale și prevederile legale de elementul rațiunii și ar permite, contrar cumulului reglementărilor, ba chiar ar favoriza comiterea  abuzurilor care ar afecta drepturile și interesele altor potențiali candidați, precum și interesele legitime ale societății. Toate acestea denaturează calitatea normei, ca element de bază al acesteia, ultima dovedindu-se în acest caz ineficientă.

De asemenea, de reținut și practica CEDO, susținută și în Decizia Curții Constituționale nr.10/2023: „Statul este îndreptățit să ia măsuri preventive împotriva partidelor politice, pentru protecția democrației. Statul nu poate aștepta până când partidul politic va prelua puterea și va începe să întreprindă pași concreți pentru a implementa o politică incompatibilă cu standardele Convenției. Acolo unde pericolul acelei politici a fost stabilit în mod suficient și este iminent, statul poate preveni în mod rezonabil aplicarea unei asemenea politici înainte ca încercarea de a o implementa prin intermediul unor pași concreți să prejudicieze pacea socială și regimul democratic al țării (Refah Partisi (the Welfare Party) și alții v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, § 102; Herri Batasuna și Batasuna v. Spania, 30 iunie 2009, § 81)”.

 

31. Astfel, având în vedere cumulul normelor de drept, practica organismelor internaționale, misiunea Comisiei de a garanta alegeri libere și corecte, Comisia ajunge la concluzia că materialele publicitare din prezenta speță conțin elemente de agitație electorală, au fost produse, distribuite și difuzate cu utilizarea directă și indirectă a resurselor administrative.

 

32. Totodată, Comisia atrage atenția persoanelor interesate, atât din cadrul autorităților publice centrale cât și din cele locale, că instituția difuzării mesajelor de interes public este reglementată de Capitolul III din Legea nr. 62/2022  cu privire la publicitate. Informarea generală a societății de către furnizori (entități publice) și consumatori, prin metode care nu implică distribuitori sau difuzori de publicitate sau mesaje de interes public, nu cade sub incidența acestei legi. Utilizarea serviciilor de intermediere (prestate de distribuitori și/sau difuzori) plătite din resurse publice, utilizarea resurselor entităților din subordine pentru distribuirea și difuzarea gratuită a publicității sau mesajelor de interes public trebuie însoțite de contractele și avizele corespunzătoare prevăzute de Legea nr. 62/2022  cu privire la publicitate.

Astfel, la art.12 din legea vizată, legiuitorul a stabilit lista obiectelor mesajelor de interes public:

a) valorile și principiile constituționale;

b) drepturile și libertățile fundamentale ale omului;

c) modul de viaţă sănătos și ocrotirea sănătăţii;

d) drepturile și obligațiile persoanelor fizice, inclusiv ale cetățenilor străini și ale apatrizilor cu domiciliul sau reşedinţa temporară pe teritoriul Republicii Moldova;

e) drepturile și obligațiile instituțiilor publice și ale autorităților publice centrale și/sau locale, condițiile de acces și de utilizare a serviciilor publice oferite gratuit de către instituțiile și autoritățile publice;

f) protecţia mediului;

g) informarea cetățenilor cu privire la alegeri și/sau referendumuri în perioadele electorale, în conformitate cu legislația electorală;

h) prevederi legale/normative care, datorită noutății și impactului lor social, necesită măsuri de informare suplimentară;

i) decizii sau acțiuni privind securitatea publică;

j) prevenirea riscurilor sau a daunelor de orice natură pentru sănătatea oamenilor sau patrimoniul natural;

k) resursele energetice regenerabile și/sau integritatea resurselor energetice;

l) protecţia socială a populaţiei;

m) promovarea consumului produselor autohtone;

n) patrimoniul lingvistic, cultural și istoric al Republicii Moldova;

o) diversitatea culturală și/sau socială;

p) alte valori și/sau scopuri de interes public, prevăzute în prezenta lege și/sau în Planul de difuzare a mesajelor de interes public.

 

33. Prin urmare, informarea  privind realizarea unor promisiuni electorale sau a proiectelor implementate vizate în prezenta hotărâre nu fac parte din categoria mesajelor de interes public.

Mai mult, în condițiile art. 15 din Legea nr. 62/2022  cu privire la publicitate, mesajele de interes public se difuzează în conformitate cu planul aprobat de Parlament, iar activitatea de planificare, asistență tehnică, evaluare și monitorizare în domeniul difuzării mesajelor de interes public ale entităților din sectorul public este coordonată de Consiliul privind mesajele de interes public, a cărui activitate este reglementată de art. 15 din aceeași lege. Esența acestei proceduri de verificare este prevenirea utilizării resurselor financiare publice în detrimentul intereselor generale ale societății.

 

34. Astfel, având în vedere noile norme în domeniul difuzării mesajelor de interes public, precum și faptele stabilite în cadrul examinării sesizării nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023, Comisia consideră judicios de a transmite prezenta hotărâre Cancelariei de Stat pentru a fi comunicată  autorităților administrației publice locale și centrale în vederea neadmiterii unor abateri similare, dar și pentru intensificarea eforturilor în vederea creării Consiliului privind mesajele de interes public.

La rândul său, pornind de la faptul că prin prezenta hotărâre s-au stabilit elemente de utilizare a resurselor administrative care au implicat resurse umane, logistice și financiare publice, prezenta hotărâre se remite și Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne pentru informare și, după caz, pentru adoptarea măsurilor de rigoare.

 

Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18, 25 lit.t) și w), 26 alin.(1) lit.f),  32 și 70 alin. (3) și (6) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 78 alin. (1) și 209 din Codul administrativ nr. 116/2018, Regulamentului de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea nr. 1098/2023, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:

 

1. Se ia act de sesizarea nr. CEC-7/5708 din 24 iulie 2023 depusă de Partidul Liberal Democrat din Moldova.

2. Se constată că materialul publicitar „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” conține elemente de agitație electorală.

3. Se interzice difuzarea și distribuirea materialului  publicitar „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU”;

4. Se obligă Primăria municipiului Chișinău, distribuitorii și difuzorii implicați în procesul de difuzare a  materialului  publicitar „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” să asigure eliminarea acestuia din spațiul public în termen rezonabil, dar nu mai târziu  de 3 zile din data adoptării prezentei hotărâri.

5. Prezenta hotărâre se remite Cancelariei de Stat pentru a fi comunicată autorităților publice locale și centrale, dar și pentru intensificarea eforturilor în vederea creării Consiliului privind mesajele de interes public.

6. Prezenta hotărâre se remite Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne pentru informare și, după caz, pentru adoptarea măsurilor de rigoare.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală (adresă: Republica Moldova, MD-2012, municipiul Chișinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119, e-mail: info@cec.md).

 

Președinta

Comisiei Electorale Centrale                                                                           Angelica CARAMAN

 

Chișinău, 9 august 2023

Nr. 1162