HOTĂRÂRE
cu privire executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024
(dosarul nr. 3-135/24)
I. Aspecte introductive
Prin Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/24), s-a dispus examinarea contestației nr. CEC-10APr/6 din 4 octombrie 2024 formulate de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (denumit abreviat PDCM), cu privire la încălcarea legislației electorale de către doamna Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova în alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (denumit abreviat PAS) și emiterea actului administrativ.
II. Argumentele autorului contestației
Autorul contestației relatează că la 3 octombrie 2024 concurentul electoral, Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea PAS, Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, a vizitat șantierul pentru construcția podului peste râul Bîc și pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1.
Mai arată că informații despre aceste activități au fost postate pe pagina de Facebook a doamnei Maia Sandu, unde ea apare în imagini pe șantierul de construcție, imaginile fiind însoțite de textul: „Azi am vizitat șantierul de construcție a podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1, unde lucrările urmează să fie încheiate în câteva luni. Proiectul, în valoare de 187 milioane lei din Fondul rutier, este unul strategic pentru infrastructura țării și, în special, pentru această zonă industrială din preajma capitalei. În ultimii ani, am construit sau renovat 57 de poduri rutiere, printre care și podul plutitor Leova-Bumbăta - primul construit peste Prut de la independență, iar într-un viitor apropiat va începe și construcția podului transfrontalier Cosăuți-Yampil, Ucraina. Avem un plan foarte clar - Moldova să fie conectată la infrastuctura europeană, iar în toată țara să avem drumuri naționale și regionale ca în Uniunea Europeană. Astfel, în următorii 4 ani, vom finaliza construcția a patru poduri rutiere peste Prut: Ungheni-Ungheni, Costești-Stânca, Leca-Fălciu, Bărboieni-Răducăneni și vom reabilita 3 000 de km de drumuri naționale și regionale.”
Contestatarul susține că doamna Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea PAS, admite în fapt utilizarea resurselor administrative în activitatea de agitație electorală, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor și a bunurilor publice în perioada electorală, acțiuni care în mod vădit contravin prevederilor art. 54 alin. (6) lit. e) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022.
În drept, PDCM invocă art. 1, art. 54 alin. (6) lit. e), art. 70 alin. (6) și art. 91-101 din Codul electoral, pct. 66 sbp. 5) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023.
În concluzia celor arătate, autorul contestației solicită:
1) admiterea contestației (sesizării) formulate de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”;
2) constatarea încălcării prevederilor art. 54 alin. (6) lit. e), art. 70 alin. (6) din Codul electoral și pct. 66 sbp. 5) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023;
3) aplicarea sancțiunii în privința concurentului electoral, Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
III. Argumentele reprezentantului candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, doamna Maia Sandu
Prin adresa nr. CEC-8/6137 din 4 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a solicitat reprezentantului candidatului PAS punctul de vedere asupra celor sesizate de PDCM.
În referința formulată de domnul Eduard Digore, reprezentantul candidatului PAS, și înregistrată la Comisie sub nr. CEC-10APr/6/R din 4 octombrie 2024 se relatează următoarele.
Potrivit dispozițiilor art. 92 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, „Contestația va conține următoarele elemente obligatorii: .... c) descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, în particular drepturile vătămate, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6), indicarea temeiului juridic, după caz, enumerarea și anexarea probelor ce confirmă faptele invocate, precum și cerințele contestatarului”.
Luând în considerare contestația PDCM, autorul referinței menționează despre lipsa invocării încălcării directe a unui drept personal concret (principiul actio popularis). Contestatarul nu revendică o încălcare directă a unui drept electoral personal, dar semnalează posibile încălcări care afectează un interes public general, vizând un cerc nelimitat de persoane. Prin urmare, din conținutul contestației, precum și al solicitărilor înaintate, nu se desprinde în ce măsură prin acțiunile descrise i-a fost adusă atingere dreptului său de a fi ales, corespunzător, care este în esență dreptul electoral vătămat pe care îl revendică.
În aceeași ordine de idei, se precizează că art. 17 din Codul administrativ nr. 116/2018 nu prevede un cadru de contestare generală pentru orice act administrativ sau operațiune administrativă, ci doar pentru acele acte/operațiuni care afectează concret drepturile și libertățile individuale. În consecință, potrivit art. 93 alin. (2) lit. e) și art. 101 alin. (2) lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022, contestația urmează a fi declarată inadmisibilă, prin adoptarea unei hotărâri de către Comisie sau oferirea unui răspuns contestatarului în acest sens.
Reprezentantul candidatului menționează că „nu ar exista vreo încălcare a prevederilor legale în materie electorală în activitatea doamnei Maia Sandu în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Or, însuși contestatarul indică la descrierea faptelor „vizita la șantierul de construcție a podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1, a fost efectuată de Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, doamna Maia Sandu””.
Corespunzător, potrivit art.77 din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului şi în această calitate reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În sens strict juridic, Preşedintele reprezintă şi acţionează în numele statului, având pentru aceasta girul întregii societăţi. Preşedintele îşi exercită funcţia conform atribuţiilor stabilite de Constituţie.
Prin urmare, autorul referinței relevă că funcția de Președinte al Republicii, în virtutea caracterului său, nu permite intermitențe și nu se întrerupe, ci continuă a fi exercitată, inclusiv în cazul înregistrării persoanei care exercită această funcție în calitate de candidat în alegeri.
În atare circumstanțe, precum și având în vedere specificul exercitării atribuțiilor constituționale de către șeful statului, în cazul înregistrării în calitate de candidat în alegeri, persoana nu are obligația, în esență nici posibilitatea legală, de a-și suspenda activitatea pe durata campaniei electorale. Mai mult, Președintele Republicii Moldova asigură realizarea continuă a atribuțiilor constituționale atât în domeniul politicii interne, cât și celei externe, inclusiv prin participarea la evenimentele organizate în acest scop.
În consecință, potrivit „circumstanțelor faptice” invocate de contestatar, nu poate fi dedusă decât descrierea activităților desfășurate de Președintele Republicii Moldova conform agendei sale de lucru și în strictă conformitate cu prerogativele de exercitare a atribuțiilor constituționale. În același timp, conform textului mesajelor prezentate în calitate de probatoriu, nu se desprind mesaje de agitație electorală, lipsind îndemnurile de exercitare a dreptului la vot. De fapt, potrivit mesajelor invocate, se relevă activitățile realizate, precum și cele în curs de realizare, de către autoritățile statutului privind asigurarea segmentului de infrastructură națională, fiind accentuat vectorul european pe care îl parcurge Republica Moldova, inclusiv prin conectarea țării la infrastructura europeană, care să ofere drumuri naționale și regionale ca în Uniunea Europeană. În aceste condiții, reținem drept neîntemeiată invocarea încălcărilor prevederilor art. 54 alin. (6) lit. e) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral în sensul utilizării resurselor administrative. Or, pentru invocarea acestor încălcări trebuie probată și existența acțiunilor de agitație electorală. Astfel, pentru a fi în prezența acțiunilor ilicite de utilizare a resurselor administrative trebuie să fie demonstrată incidența acestora în activitatea de agitație electorală desfășurată.
În drept, domnul Eduard Digore invocă art. 77-95 din Constituția Republicii Moldova, art. 1, 54, 70, 91-93, 95, 96, 101 din Codul electoral, pct. 15 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128/2023.
În concluzia celor formulate, autorul referinței solicită declararea inadmisibilității contestației, iar în cazul în care Comisia va considera că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, atunci să respingă contestația ca fiind neîntemeiată.
IV. Argumentele Aparatului Președintelui Republicii Moldova
Prin adresa nr. CEC-8/6160 din 6 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a solicitat opinia Aparatului Președintelui Republicii Moldova asupra celor contestate de către PDCM.
Prin răspunsul înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/17006 din 8 octombrie 2024, Aparatul Președintelui Republicii Moldova a relatat următoarele.
Aparatul Președintelui Republicii Moldova menționează că după cum rezultă din normele constituționale și jurisprudența Curții Constituționale, pentru a nu se admite intermitențe, șeful statului își exercită funcția continuu, neîntrerupt chiar și atunci când acesta se înregistrează în calitate de concurent electoral. Or, acest fapt rezultă din prevederile art. 16 alin. (3) din Codul electoral, care stabilesc categoriile de demnitari/funcționari care au obligația de a-și suspenda activitatea din funcția deținută în cazul înregistrării în calitate de concurent electoral, precum și din Decizia Curții Constituționale nr. 34/2021, prin care Înalta Curte a statuat că înregistrarea într-o campanie electorală a persoanei care exercită funcția de Președinte al Republicii Moldova nu se încadrează în textul „imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuțiile” de la art. 91 din Constituție, corespunzător prevederile Constituționale nu îi permit acestuia să-și suspende activitatea din momentul înregistrării în calitate de concurent electoral.
La 3 octombrie curent, șefa statului a efectuat o vizită pe șantierul de construcție a podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1. Vizita nu a fost efectuată în context electoral, ci se înscrie în agenda evenimentelor planificate anterior, care include și vizitarea obiectivelor de infrastructură construite, reparate sau în curs de reparație, fiind stabilită în urma discuțiilor șefei statului, la 24 iulie 2024, cu Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, domnul Andrei Spînu, despre realizările, din ultimii ani, care contribuie la modernizarea Republicii Moldova.
Vizita a fost realizată în calitate de Președinte al Republicii Moldova, în virtutea calității de reprezentant al statului în relațiile interne, din care rezultă și obligația de supraveghere și verificare a realizării treburilor publice de interes național.
Președintele, în exercitarea mandatului, își organizează activitatea inclusiv prin efectuarea vizitelor de serviciu prin țară. Planificarea vizitelor respective și, în general, planificarea agendei Președintelui Republicii Moldova este organizată de către Cabinetul Președintelui Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile administrației publice. Astfel, planificarea participării Președintelui Republicii Moldova la diverse evenimente nu întotdeauna are la bază documente oficiale. Drept urmare, vizita Președintelui la șantierul de construcție a podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată s-a extins ca rezultat al discuțiilor cu ministrul de resort, desfășurate în iulie a anului curent, care au precedat campania electorală pentru alegerile prezidențiale. La fel ca și în alte cazuri similare, despre vizitarea șantierului de construcție menționat supra, șefa statului a comunicat public, în aceeași zi, prin intermediul instrumentelor de comunicare oferite de canalele sociale.
V. Aprecierea Comisiei Electorale Centrale
Examinând contestația și materialele anexate, probatoriul colectat în cadrul procedurii administrative, inclusiv punctele de vedere ale participanților și părților implicate, Comisia relevă următoarele aspecte de fapt și de drept, esențiale pentru examinarea contestației, inclusiv din perspectiva propriei competențe.
Astfel, în conformitate cu art.1 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală este „autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.
De asemenea, conform art. 18 din Codul electoral nr. 325/2022, „Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.
În baza art.26 alin.(1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală examinează sesizările și contestațiile privind încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă.
Conform art. 87-88 din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică care examinează procedura administrativă se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt, iar participanții la procedura administrativă sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării acestei stări.
Deci, din normele citate mai sus, se deduce indubitabil rolul principal al Comisiei în asigurarea corectitudinii alegerilor, precum și a finanțării partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă.
Conform art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor (sesizărilor) este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.
Astfel, Comisia reține că termenul legal de depunere a contestației a fost respectat, iar contestația corespunde cerințelor de formă și de fond.
Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2843 din 12 septembrie 2024 „Cu privire la cererea de înregistrare a doamnei Maia Sandu în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a simbolului electoral, confirmarea reprezentantului concurentului electoral și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, doamna Maia Sandu a fost înregistrată în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnată de PAS, pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Potrivit art. 16 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, candidații în alegeri, după caz, participanții la referendum care, în virtutea funcției pe care o dețin, sunt obligați să respecte regimul juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, precum și alte restricții și limitări prevăzute de normele juridice speciale, inclusiv în scopul prevenirii utilizării ilicite a resurselor administrative în perioada electorală, își suspendă activitatea în funcția respectivă din momentul începerii campaniei electorale.
Drept urmare, Președintele Republicii Moldova nu cade sub incidența art. 16 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, astfel nu îi revine obligația pozitivă de a-și suspenda activitatea în funcție în timpul campaniei electorale. Acest lucru este confirmat de natura specifică a funcției de Președinte, care implică responsabilități continue și neîntrerupte față de stat.
În acest context, subliniem că doamna Maia Sandu, fiind candidat înregistrat pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, în același timp exercită funcția de Președinte în exercițiu al Republicii Moldova.
Totodată, Comisia Electorală Centrală menționează că, în situația în care un concurent electoral ocupă o funcție publică, acesta trebuie să facă o distincție clară între participarea la evenimente de interes public, în calitate de titular al funcției, și activitățile sale de campanie electorală.
Articolul 1 din Codul electoral nr. 325/2022 definește noțiunea de agitație electorală ca fiind acele „apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali”.
După cum rezultă din definiție, scopul de bază al agitației electorale este de a „determina alegătorii să voteze pentru unul sau alt concurent electoral”, fiind esențiale două elemente: 1) „agitația electorală să emane de la un candidat în alegeri/concurent electoral sau de la un subiect care îl reprezintă” și 2) „să existe îndemnul la susținere în alegeri”.
Astfel, pentru a aprecia corectitudinea acțiunilor descrise în contestație, urmează să se clarifice dacă după conținut postarea invocată are un caracter electoral, care ar putea crea avantaje în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Analizând publicația de pe pagina de Facebook a doamnei Maia Sandu, la care a făcut referire contestatarul, despre vizita pe șantierul pentru construcția podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1, Comisia subliniază că nu se poate stabili cu certitudine dacă această activitate (vizită) este legată de exercitarea atribuțiilor sale de Președinte al Republicii Moldova sau o acțiune de promovare în calitate de concurent electoral.
Fiind analizat conținutul mesajului postat pe canalul de pe rețeaua socială, se deduce că Maia Sandu, deși a fost prezentă și a participat la evenimentul public, nu a întreprins acțiuni ce ar putea fi calificate ca elemente de campanie electorală și de utilizare a resurselor administrative.
Prin acțiunile și conduita sa, Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, nu a întreprins în cadrul evenimentului acțiuni de agitație electorală pentru a-i determina pe alegători să îi dea votul, în sensul noțiunii de „agitație electorală ” de la art. 1 din Codul electoral.
Circumstanța prezenţei pe șantier a concurentului electoral nu reprezintă folosire a resurselor administrative, urmând a fi probat că prezența concurentului electoral are scopul de a face agitație în campania electorală şi de a obţine avantaje, ceea ce în speța de față nu s-a constatat.
Comisia menționează că funcția de Președinte al Republicii Moldova implică obligații permanente, care nu pot fi întrerupte pe durata campaniei electorale, conform cadrului legal. Cu toate acestea, în calitate de candidat în alegeri, doamna Maia Sandu urmează să facă o delimitare clară între activitățile oficiale și cele de campanie electorală. În lipsa acestei distincții, există riscul ca acțiunile sale publice să fie percepute ca parte a campaniei electorale.
În acest context, Comisia subliniază importanța separării clare între activitățile oficiale și de serviciu ale Președintelui și activitățile de campanie electorală. Comunicarea oficială ar trebui să fie distinctă și să respecte principiul transparenței, astfel încât cetățenii și persoanele interesate să poată discerne cu ușurință între acțiunile de serviciu desfășurate în cadrul mandatului prezidențial și cele destinate promovării unei candidaturi.
În contextul în care doamna Maia Sandu deține atât funcția de Președinte al Republicii Moldova, cât și statutul de concurent electoral în alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Comisia consideră justificat de a atenționa pe concurentul electoral, doamna Maia Sandu, asupra necesității de a face o distincție clară, în comunicarea publică, inclusiv prin intermediul paginilor web sociale, între activitățile oficiale și de serviciu cu cele de campanie sau uzuale. La fel, Comisia atrage atenția asupra necesității de a fi analizate suplimentar oportunitatea utilizării imaginilor din timpul vizitelor oficiale și de serviciu și promovării acestora de către funcționarii publici pe paginile personale de pe rețelele sociale. În acest sens, preluarea sau distribuirea imaginilor publicate deja pe rețelele oficiale poate servi drept exemplu de activitate admisibilă.
Or, este esențial să se asigure o separare clară între exercitarea atribuțiilor oficiale și activitățile de campanie. Comisia subliniază că această distincție este necesară pentru a nu trezi suspiciuni privind utilizarea resurselor administrative în scop electoral.
Având în vedere referințele legale, Comisia Electorală Centrală atrage atenția asupra responsabilităților ce le revin autorităților și instituțiilor publice în perioada electorală. În acest sens, atât demnitarii, funcționarii publici, cât și personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice au sarcina de a-și exercita atribuțiile în limita competențelor legale stabilite, fără a se folosi de statutul deținut, fiind responsabili de utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor administrative, precum și de a nu admite favoruri sau abuzuri în raport cu subiecții implicați în procesul electoral.
Comisia reiterează asupra necesității respectării normelor legale privind utilizarea resurselor administrate în cadrul perioadei electorale de către toți participanții implicați în procesul electoral.
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18 și 32 din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 78 alin. (1) și 209 din Codul administrativ nr. 116/2018, al Regulamentului de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea nr. 1098/2023, Comisia Electorală Centrală hotărăște:
1. Se ia act de contestația nr. CEC-10APr/6 din 4 octombrie 2024 formulată de Ion Chicu, președintele Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
2. Se atenționează doamna Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova în alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, să respecte rigorile legislației electorale.
3. Hotărârea se remite, spre informare, participanților la procedura administrativă.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile de la data adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 16 octombrie 2024
Nr. 3099