HOTĂRÂRE
cu privire la cererea prealabilă din 18 mai 2023 depusă de Partidul Politic „Șor”,
privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1074/2023
La data de 18 mai 2023, Partidul Politic „Șor” a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere prealabilă, înregistrată sub nr. CEC-7/5165 din aceeași dată, prin care solicită:
a) examinarea și admiterea cererii prealabile.
b) suspendarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1074/2023 „Cu privire la inițierea procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova”.
c) anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1074/2023 „Cu privire la inițierea procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova”.
I. Circumstanțele cauzei
1. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1072/2023 „Cu privire la suspendarea procedurii de inițiere a validării unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, Comisia a luat act de Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 92 din 27 aprilie 2023, prin care s-a constatat încetarea de drept a calității de deputat a domnului Ilan Șor din partea Partidului Politic „Șor” și s-a declarat vacant mandatului de deputat ce aparține partidului respectiv.
2. Prin aceeași hotărâre, procedura administrativă a fost suspendată pe motiv că domnul Vladimir Vitiuc, în calitate de candidat supleant, nu a prezentat declarația de consimțământ de atribuire a mandatului de deputat și nici nu a depus declarația de refuz de a-i fi atribuit acest mandat, ceea ce ar permite atribuirea mandatului candidatului supleant imediat următor.
3. La data de 3 mai 2023, domnul Vladimir Vitiuc, în calitate de candidat supleant, a prezentat declarația de consimțământ, înregistrată sub nr. CEC-7/5015, privind atribuirea mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
4. Astfel, potrivit pct. 1 și 2 din hotărârea nr. 1074/2023 „Cu privire la inițierea procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova” (în continuare – hotărârea CEC nr. 1074/2023), Comisia Electorală Centrală a reluat procedura administrativă de inițiere a procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a propus Curții Constituționale de a valida mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova domnului Vladimir Vitiuc, candidat supleant pe lista Partidului Politic „Șor”.
II. Considerentele participanților la procedura administrativă
5. În motivarea cererii prealabile, Partidul Politic „Șor” (în continuare – petiționar) își exprimă dezacordul cu hotărârea CEC nr. 1074/2023, deoarece aceasta izvorăște din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 92/2023, care în opinia petiționarului este afectată de ilegalitate. Cu alte cuvinte, petiționarul conchide că actul administrativ individual inițial ilegal condiționează ilegalitatea actului administrativ subsecvent.
6. Mai mult, petiționarul invocă prevederile art. 69 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova și ale art. 2 alin. (6) din Legea nr. 39/1994 despre statutul deputatului în Parlament, care prevăd cinci condiții exhaustive de încetare a mandatului de deputat: întrunire legală a Parlamentului nou-ales, demisie, ridicare a mandatului, incompatibilitate sau deces. Totodată, art. 2 alin. (61) din aceeași lege, stabilește expres cazurile de ridicare a mandatului. Așadar, petiționarul invocă faptul că la data de 27 aprilie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 92/2023 „Privind declararea vacanței unui mandat de deputat în Parlament” fără a avea un temei legal, ori incompatibilitatea cu calitatea de deputat intervine doar ca urmare a unei condamnări la închisoarea prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă.
7. În context, petiționarul susține că încetarea de drept a mandatului domnului Ilan Șor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și declararea vacantă a unui mandat de deputat este o soluție prematură și ilegală, invocând în acest sens prevederile art. 466 alin. (5) din Codul de procedură penală nr. 122/2003, potrivit căruia „hotărârea instanței de recurs declarat împotriva deciziei instanței de apel devine irevocabilă la data pronunțării acesteia”.
8. Totodată, în cererea prealabilă se arată că la data de 2 mai 2023, petiționarul a adresat Parlamentului Republicii Moldova două cereri prealabile prin care a solicitat suspendarea și anularea Hotărârii Parlamentului nr. 92/2023. După soluționarea defavorabilă a cererilor respective, la data de 17 mai 2023 petiționarul s-a adresat în instanța de judecată. Petiționarul invocă prevederile art. 171 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, care prevede că actele administrative individuale sunt executorii din momentul survenirii obligativității lor, cu excepția cazului când executarea lor este suspendată prin decizia autorității publice sau prin act judecătoresc de dispoziție. Dacă se depune o cerere de suspendare a executării actului administrativ individual, acesta poate fi executat doar după soluționarea cererii respective.
9. Finalmente, petiționarul menționează că, instanța de judecată nu a soluționat cererea de suspendare a executării art. 3 și art. 4 din Hotărârea Parlamentului nr. 92/2023, în temeiul art. 171 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, prin urmare hotărârea CEC nr. 1074/2023 nu poate fi executată.
10. Astfel, în opinia petiționarului, hotărârea CEC nr. 1074/2023 trebuie suspendată, deoarece există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea acesteia, dar și pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea acesteia.
11. Potrivit art. 11 alin. (2) și art. 44 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018 destinatarul unui act administrativ individual este persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Autoritatea publică este obligată să atragă în procedura administrativă, din oficiu sau la cerere, persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin procedura administrativă. Dacă are cunoștință despre astfel de persoane, autoritatea publică le informează despre inițierea sau desfășurarea procedurii administrative.
12. În aceeași ordine de idei, conform art. 169 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, dacă anularea sau emiterea unui act administrativ individual în cadrul procedurii prealabile dezavantajează persoane terțe, atunci atragerea lor în procedură și audierea înainte de soluționarea cererii prealabile sunt obligatorii.
13. Având în vedere că destinatarul hotărârii CEC nr. 1074/2023 este domnul Vladimir Vitiuc, în calitate de candidat supleant de pe lista Partidului Politic „Șor”, acesta a fost atras în procedura administrativă, fiindu-i solicitată opinia vizavi de argumentele invocate în cererea prealabilă.
14. La data de 23 mai 2023, domnul Vladimir Vitiuc a depus la Comisia Electorală Centrală o referință asupra cererii prealabile, înregistrată sub nr. CEC-7/5186 din aceeași dată, prin care susține că, cererea prealabilă este una neîntemeiată și contravine prevederilor legislației. Aceasta este afectată de un viciu fundamental manifestată prin încălcarea esențială a drepturilor constituționale ale acestuia.
15. Domnul Vladimir Vitiuc invocă în continuare că argumentele expuse în cererea prealabilă sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fapt pentru care solicită respingerea cererii prealabile și menținerea hotărârii CEC nr. 1074/2023.
III. Aprecierea cererii prealabile
16. În conformitate cu art. 62 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale.
17. Potrivit art. 25 lit. p) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală inițiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlament, în cazul intervenirii vacanței mandatului de deputat, iar conform 124 alin. (2) din același cod, candidații incluși în listele concurenților electorali care au trecut pragul de reprezentare, dar nu au fost aleși sunt declarați supleanți. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituțională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparținând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant.
18. Având în vedere normele menționate mai sus, practica constantă a Curții Constituționale, precum și în vederea asigurării continuității exercitării mandatului de deputat, Comisia Electorală Centrală are rolul de a sesiza Curtea Constituțională și de a propune acesteia validarea mandatul de deputat candidatului supleant (a se vedea HCC nr. 26 din 14 septembrie 2021 sau HCC nr. 16 din 4 august 2022). Circumstanțe de natură să împiedice validarea mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuit candidatului supleant se stabilesc exclusiv în ședința plenară a Curții Constituționale.
19. Reținem că, Comisia Electorală Centrală a asigurat exercitarea atribuției sale și a propus Curții Constituționale, prin scrisoarea nr. CEC-8/2042 din 12 mai 2023 și în temeiul pct. 2 din hotărârea CEC nr. 1074/2023 validarea mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ce îi revine domnului Vitiuc Vladimir de pe lista Partidului Politic „Șor”, anexând inclusiv declarația de consimțământ a candidatului supleant. De menționată că, la data adoptării hotărârii respective, Comisia nu a constatat circumstanțe de natură să suspende exercitarea atribuției prevăzute la art. 25 lit. p) din Codul electoral nr. 325/2022.
20. Așadar, argumentele petiționarului referitoarea la incidența articolului 171 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, potrivit căruia actele administrative individuale sunt executorii din momentul survenirii obligativității lor, cu excepția cazului când executarea lor este suspendată prin decizia autorității publice sau prin acte judecătoresc de dispoziție, nu pot fi reținute în prezenta cauză, deoarece la data de 12 mai curent cererile prealabile, înregistrate sub nr. B-1316 și B-1317 din 2 mai 2023, au fost respinse de către Parlament ca fiind inadmisibile, fapt comunicat petiționarului și confirmat de către acesta prin răspunsul PP-05 nr. 3 din 12 mai 2023. Din respectivele considerente, Comisia reiterează că, la etapa aprobării hotărârii contestate nu existau temeiuri pentru prelungirea suspendării procedurii de examinare a dosarului administrativ.
21. Comisia nu poate reține nici argumentul petiționarului potrivit căruia hotărârea CEC nr. 1074/2023 nu poate fi executată, deoarece din materialele anexate de petiționar la cererea prealabilă rezultă cu certitudine că, acțiunea în instanța de judecată, inclusiv cererea de suspendare a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 92/2023 au fost depuse la data de 17 mai 2023, adică după adoptarea de către Comisia Electorală Centrală a hotărârii nr. 1074/2023 și emiterea scrisorii nr. CEC-8/2042 din 12 mai 2023, privind sesizarea Curții Constituționale.
22. Pe cale de consecință, chiar și din momentul adresării în instanța de judecată, hotărârea CEC nr. 1074/2023 este obligatorie în condițiile art. 171 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, producând efectele juridice odată cu punerea în executare a pct. 2 al acesteia. Reținem că, potrivit art. 32 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, hotărârile Comisiei Electorale Centrale cu caracter individual intră în vigoare la data adoptării. Același moment al intrării în vigoare este indicat expres în pct. 3 din hotărârea CEC nr. 1074/2023.
23. Mai mult, nu pot fi reținute nici argumentele petiționarului prin care se invocă în fața Comisiei Electorale Centrale ilegalitatea Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 92/2023. Acestea, fiind invocate și în cererea de chemare în judecată anexată la cerere prealabilă, vor fi examinate și apreciate în ordinea contenciosului administrativ de către instanța de judecată competentă.
24. Deopotrivă, relevantă speței, Comisia Electorală Centrală reține Decizia Curții Constituționale nr. 57 din 4 mai 2023 de inadmisibilitate a sesizării nr. 126/2023 „Privind controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanței unui mandat de deputat în Parlament” prin care se statuează următoarele (cităm):
„a) Curtea menționează că, potrivit art. 120 din Constituție, respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești este obligatorie (pct. 23 din decizie).
b) În Hotărârea nr. 32 din 17 noiembrie 2016, Curtea a menționat că respectarea hotărârilor judecătorești se manifestă prin obligativitatea executării acestora. Astfel, deși în această hotărâre au fost supuse controlului constituționalității unele prevederi ale Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, Curtea a conchis, cu titlu de principiu, că restrângerea domeniului de executare a hotărârilor judecătorești definitive la cele irevocabile este contrară prevederilor articolului 120 din Constituție (a se vedea DCC nr. 97 din 19 decembrie 2016, § 21) (pct. 26 din decizie).
c) Totodată, punctul 4 din dispozitivul Hotărârii nr. 2 din 20 ianuarie 2015 stabilește că, în sensul articolelor 1 alin. (3), 38 alin. (2), 69 și 70 alin. (2) din Constituție, persoana [...] care, în timpul mandatului, se va afla în unul din cazurile de ineligibilitate prevăzute de Codul electoral, este incompatibilă cu calitatea de deputat în Parlament, mandatul acesteia încetând de drept. În acest context, unul din motivele de ineligibilitate, potrivit articolului 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral, îl constituie condamnarea la închisoare (privațiunea de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și existența antecedentelor penale nestinse pentru infracțiuni comise cu intenție. Potrivit articolului 110 din Codul penal, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare, generând consecințe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării (pct. 30 din decizie).
d) Având în vedere cele menționate, Curtea constată că sesizarea este nefondată și, prin urmare, este inadmisibilă (pct. 35 din decizie)”.
25. Așadar, prin decizia menționată mai sus, Curtea Constituțională nu a dat curs argumentelor autorilor sesizării referitoare la faptul că hotărârea contestată (adică Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 92/2023) a fost adoptată în lipsa unei baze legale (pct. 31 din decizie), argument invocat de petiționar și în adresa Comisiei Electorale Centrale.
26. Având în vedere caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Constituționale, Comisia nu poate reține argumentele prezentate de petiționar în fața organului electoral pe partea ce ține de ilegalitatea actului administrativ individual care a stat la baza adoptării hotărârii CEC nr. 1074/2023 și pe cale de consecință consideră necesar a respinge ca neîntemeiată cererea prealabilă.
27. Conform art. 167 alin. (3), autoritatea publică emitentă soluționează cererea prealabilă în termen de 15 zile calendaristice, iar art. 172 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018 prevede că decizia cu privire la suspendarea executării se ia în termen de 5 zile lucrătoare din momentul înregistrării, dacă legea nu prevede altfel. La caz, prin aceeași cerere prealabilă din 18 mai 2023, petiționarul a înaintat atât solicitarea de suspendare a executării cât și cea de anulare a hotărârii CEC nr. 1074/2023. Respectiv, verificând concomitent legalitatea hotărârii contestate și pretinse circumstanțe de suspendare a acesteia, Comisia reține că atât termenul de examinare a cererii prealabile cât și cel de examinare a capătului de cerere privind suspendarea executării au fost respectate.
28. Cu referire la capătul de cerere privind suspendarea hotărârii CEC nr. 1074/2023, Comisia Electorală Centrală relevă că, potrivit art.172 alin.(1) din Codul administrativ, suspendarea se efectuează până la finalizarea procedurii administrative. Având în vedere că prin prezenta hotărâre se finalizează procedura administrativă de examinare a cererii prealabile, este inutil de a se pronunța asupra suspendării acesteia.
29. Mai mult ca atât, potrivit art. 81 alin. (2) din Codul administrativ nr. 116/2018, suspendarea repetată se admite numai dacă are la bază un motiv care nu putea fi prevăzut la prima suspendare.
30. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1071 din 2 mai 2023, Comisia a suspendat procedura administrativă de inițiere a procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
31. La etapa examinării cererii prealabile, temei de a decide suspendarea repetată nu a fost prezentat, ori suspendarea inițială a fost acceptată de Comisie inclusiv din considerentul înaintării Curții Constituționale a unei sesizări privind constituționalitatea hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 92/2023, care a fost declarată inadmisibilă prin decizia menționată mai sus.
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 32 din Codul electoral nr. 325/2022, precum și art. 10 alin. (1), art. 167, art. 169 alin. (2), art. 209 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Se respinge ca neîntemeiată cererea prealabilă nr. CEC-7/5165 din 18 mai 2023 depusă de Partidul Politic „Șor”.
2. Hotărârea se transmite spre informare Partidului Politic „Șor”, domnului Vladimir Vitiuc, Curții Constituționale și Parlamentului Republicii Moldova.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (adresa: mun. Chișinău, str. Kiev, nr. 3).
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale Alexandr BERLINSCHII
Chișinău, 24 mai 2023
Nr. 1091