Nr. 2819 - cu privire la contestația nr. CEC-10ALG/21 din 3 octombrie 2019 a Partidului Liberal

  • 15.10.2019
  • 1021
  • 0
HOTĂRÂRE
cu privire la contestația nr. CEC-10ALG/21 din 3 octombrie 2019
a Partidului Liberal
 
 La 3 octombrie 2019, Partidul Liberal (în continuare – PL) a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-10ALG/21, privind încălcarea legislației de către candidatul pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (în continuare – PSRM), Ion Ceban, solicitând:
1) acceptarea și examinarea contestației;
2) verificarea modului de finanțare și folosire a resurselor financiare de către candidatul Ion Ceban;
3) pedepsirea și eliminarea abuzului comis de către candidatul Ion Ceban privind folosirea resurselor administrative și excluderea acestuia din cursa electorală.
   
Totodată, pe data de 10 octombrie 2019, Comisia a recepționat scrisoarea cu nr. 78/2 din 9 octombrie 2019 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1, înregistrând-o sub nr. CEC-7/4631, prin care se transmite spre examinare conform competenței contestația nr. 14/3 din 7 octombrie 2019 a PL împotriva acțiunilor candidatului vizat.
  Având în vedere că obiectul contestațiilor este similar, acestea se comasează în vederea emiterii unei soluții unice.
 
Contestatarul susține că domnul Ion Ceban, candidat pentru funcția de primar general al  municipiului Chișinău din partea PSRM la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, a închiriat pentru toată perioada campaniei electorale sala panoramică de la ultimul etaj al Muzeului de istorie al orașului Chișinău, supranumită „Turnul de apă”, menționând că această instituție se află în subordinea Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău, fiind una de interes public, respectiv, în opinia contestatarului, închirierea acesteia pe o perioadă îndelungată îngrădește accesul vizitatorilor în muzeu.
 În acest context, contestatarul observă că asigurarea accesului unui concurent electoral la un bun de interes public defavorizează atât vizitatorii, cât și ceilalți concurenți electorali înscriși în cursa electorală, fapt interzis prin art. 51 alin. (1) din Codul electoral, conform căruia ”concurenții electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol ”tuturor concurenților electorali li se oferă posibilități egale în asigurarea tehnico-materială și financiară a campaniei electorale”.
În contestații se precizează că închirierea pe toată durata campaniei electorale a spațiului menționat face imposibilă vizitarea muzeului de către alți doritori, sala panoramică fiind una din destinațiile principale ale muzeului, respectiv aceste acțiuni contravin prevederilor art. 51 alin. (7) din Codul electoral și pot fi calificate ca folosire abuzivă a mijloacelor și bunurilor publice.
Contestatarul pune la îndoială transparența resurselor financiare folosite de candidatul Ion Ceban în campania electorală, argumentând că acesta apare sub diferite forme de publicitate pe rețele de internet, panouri publicitare, evenimente ale Primăriei municipiului Chișinău, iar toate aceste forme de publicitate implică cheltuieli financiare și trezesc bănuieli rezonabile că PSRM și implicit candidatul Ion Ceban folosesc resurse financiare nedeclarate, ceea ce este contrar legislației electorale, care arată expres că folosirea sumelor bănești în campania electorală se face doar după deschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral”, iar toate cheltuielile financiare trebuie reflectate într-un raport prezentat la organul electoral.
 
Prin referința înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-10ALG/21/R din 7 octombrie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ al PSRM la CEC, domnul Ilie Ceban, califică contestația ca neîntemeiată și solicită respingerea acesteia. În motivarea solicitării, domnul Ilie Ceban relevă următoarele.
Argumentul contestatarului potrivit căruia, prin închirierea sălii panoramice a Muzeului de istorie al orașului Chișinău, candidatul Ion Ceban ar fi prejudiciat drepturile altor concurenți electorali este unul pur declarativ. În acest sens, autorul referinței observă că nu a existat nicio solicitare din partea altui concurent electoral privind utilizarea spațiului menționat, la fel niciun alt concurent electoral nu a primit  refuz de a închiria sala panoramică pe motiv că aceasta este deja utilizată de către candidatul Ion Ceban. Prin urmare, autorul referinței consideră că a fost invocată nemotivat încălcarea unui drept care nici nu a fost pretins unei autorități.
Cu privire la argumentele contestatarului precum că domnul Ion Ceban ar fi încălcat prevederile art. 51 alin. (7) din Codul electoral, autorul referinței menționează că în această parte contestatarul face trimitere eronat la prevederile acestui articol, care de fapt reglementează un alt raport juridic.
Autorul referinței mai menționează că domnul Ion Ceban utilizează spațiul închiriat de trei ori pe săptămână în decurs de o oră și jumătate, respectiv nu este încălcat dreptul concurenților electorali de utilizare în condiții egale a spațiului public. Mai mult, pentru utilizarea bunului în cauză a fost achitată suma de 6000 mii de lei, mijloace financiare virate prin intermediul contului bancar cu mențiunea „Fond electoral”.
 
Examinând argumentele invocate de părți, precum și probele prezentate, Comisia constată următoarele.
Potrivit art. 71 alin. (6) din Codul electoral, contestațiile privind finanțarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidențiale sau consiliilor electorale de circumscripție, în cazul candidaților independenți în alegerile locale. Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art. 72 – 74 din Codul electoral.
Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a legislației electorale privind utilizarea de către candidatul din partea PSRM, Ion Ceban, a resurselor administrative în campania electorală, Comisia Electorală Centrală reține prevederile art. 52 alin. (7) din Codul electoral, potrivit cărora ”candidații nu pot folosi mijloace și bunuri publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decît pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”.
 În acest sens, partea ale cărei acțiuni se contestă a prezentat Comisiei contractul nr. 1 din 18 septembrie 2019 încheiat între Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău și PSRM. Obiectul acestui contract îl constituie prestarea serviciilor de locațiune a sălii din incinta Muzeului de istorie al orașului Chișinău.
Din conținutul contractului rezultă că valoarea totală a acestuia este de 6000 de lei, sumă achitată pentru 20 de ore de locațiune. Achitarea sumei menționate este confirmată prin factura nr. 1 din 18 septembrie 2019 și prin bonul de plată nr. 690 din 18 septembrie 2019, ambele fiind anexate la referința depusă la Comisie.
Mai mult, concurentul electoral PSRM a reflectat suma respectivă în Raportul privind finanțarea campaniei electorale, prezentat la data de 20 septembrie 2019, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-04/26, (link: https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/parties_financial_reports/Partidul %20Politic%20„Partidul%20Socialiştilor%20din%20Republica%20Moldova”%20ALG%20sapt%203_.pdf) la compartimentul IV, pct. 3 – Cheltuieli în campania electorală, rândul 3.1.1, poziția a doua.
 
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. (5) din Codul electoral, contestația va conține probele care să demonstreze faptele invocate ca presupuse încălcări, cu excepția cazului cînd se contestă o hotărîre a organului electoral.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 93 alin. (1) din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază poziția.
Ținând cont de normele sus-menționate, precum și analizând materialele prezentate, Comisia conchide că autorul contestației nu a prezentat probe care să demonstreze încălcarea de către candidatul Ion Ceban a legislației prin acțiuni de utilizare abuzivă a resurselor administrative sau încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale, motiv din care contestația urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât potrivit pct. 26 lit. b) din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010, cu modificările ulterioare, organul electoral, după examinarea contestației, este în drept să respingă integral contestația ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe.
 
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18 alin. (2) și (5), art. 22 alin. (2) lit. e), art. 71 alin. (1) și (6) din Codul electoral nr. 1381/1997 și pct. 26 lit. b) din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
 
1. Se resping integral ca neîntemeiate contestațiile nr. CEC-10ALG/21 din 3 octombrie 2019 și nr. 14/3 din 7 octombrie 2019 ale Partidului Liberal.
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și poate fi contestată în decurs de 3 zile calendaristice de la data adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).
 
Președintele
Comisiei Electorale Centrale                                                                                         Dorin CIMIL
 
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale                                                                             Maxim LEBEDINSCHI
 
Chişinău, 15 octombrie 2019
Nr. 2819