HOTĂRÂRE
cu privire la contestația nr. CEC-10 RR/7 din 22 octombrie 2024
depusă de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
I. Aspecte introductive
Domnul Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (în continuare – PCRM), a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-10 RR/7 din 22 octombrie 2024, prin care invocă pretinse încălcări ale legislației electorale admise la secțiile de votare în străinătate.
II. Argumentele și cerințele autorului contestației
În contestație se invocă încălcări depistate în ziua alegerilor, în special în circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38.
Autorul susține că, potrivit informațiilor obținute de la reprezentanții PCRM, dar și din partea unor alegători, au fost constatate următoarele presupuse încălcări:
1) Efectuarea agitației electorale interzise în mai multe secții de votare, unde, pe lângă drapelul Republicii Moldova, era arborat și drapelul Uniunii Europene - considerat un simbol al opțiunii „DA” la referendum de către autorul contestației. Arată că au fost constatate cazuri în care cetățenii purtau cu sine elemente de agitație în susținerea referendumului, menționând că la contestație se anexează materiale video/audio în care cele descrise sunt reflectate. Mai susține că au fost depistate cazuri de distribuire a pliantelor Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” alegătorilor care stăteau la coadă la secția de votare;
2) Transportarea organizată a alegătorilor, drept probă la contestație sunt anexate un material video și poze cu un grup de persoane care a fost adus cu autocarul în mod organizat la secția de votare din orașul Oradea, România, și la alte secții de votare din România;
3) Interzicerea accesului reprezentanților PCRM și altor observatori la secțiile de vot pentru observarea alegerilor. În majoritatea cazurilor refuzurile erau verbale și fără motivare. Consideră că refuzurile în formă scrisă sunt total nemotivate;
4) Încălcarea secretului votului. Autorul susține că s-a încălcat secretul votului, buletine de vot fiind fotografiate și ulterior publicate.
5) Votarea în locul altor persoane. Mai invocă faptul că au votat persoane în locul altora sau că alegători au descoperit la secțiile de votare că deja s-a votat în străinătate în numele lor.
6) Folosirea resurselor administrative. De asemenea, arată că au fost folosite resurse administrative de către funcționarii de stat și electorali și susține că aceste fapte au fost constatate de observatorii internaționali.
Autorul consideră că aceste elemente ar putea constitui o potențială operațiune de fraudare a rezultatelor votului în străinătate, printr-un „salt” brusc al numărului de voturi raportate de birourile electorale peste hotare într-un interval scurt de timp și cu o întârziere nejustificată față de restul proceselor-verbale depuse.
Respectiv, în temeiul art. 1, 38, 52 din Constituția Republicii Moldova, art. 3, 9, 18, 21, 23, 25, 36, 44, 69, 72 din Codul administrativ nr. 116/2018, art. 1, 2, 6, 7,77, 80, 91 din Codul electoral nr. 325/2022 și art. 481, 52, 521 din Codul contravențional nr. 218/2008, autorul solicită:
1) examinarea contestației:
2) verificarea suplimentară a datelor prezentate prin solicitarea tuturor actelor electorale, înregistrărilor video etc.;
3) infirmarea rezultatelor alegerilor la secțiile de votare din circumscripția nr. 38 la care s-au admis încălcările menționate;
4) anularea sau revizuirea rezultatelor alegerilor la secțiile de votare din circumscripția nr. 38, unde au fost constatate încălcările;
5) renumărarea voturilor la toate secțiile din străinătate, în contextul diferenței mici dintre opțiuni și suspiciuni de fraudă;
6) asigurarea accesului echitabil la vot pentru cetățenii Republicii Moldova din Federația Rusă prin deschiderea unui număr adecvat de secții;
7) tragerea la răspundere a funcționarilor electorali care au ignorat semnalele observatorilor;
8) sesizarea organelor de drept în vederea tragerii la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de încălcarea legislației electorale, contravenționale și penale.
III. Considerentele Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 (în continuare – CECE nr. 38)
Prin demersul nr. CEC-8/6422 din 23 octombrie 2024, a fost solicitat punctul de vedere asupra aspectelor invocate în contestația nr. CEC-10 RR/7 din 22 octombrie curent.
Respectiv, prin răspunsul înregistrat sub nr. CEC-10 RR/7/R din 24 octombrie, CECE nr. 38 susține că, potrivit art.85 alin. (2)-(4) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe țară într-un proces-verbal, conform alin. (1), semnat de către membrii comisiei, și întocmește un raport cu privire la rezultatele alegerilor. (3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autoritățile abilitate, concurenții electorali/participanții la referendum pot solicita acestor autorități să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituțională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor și al referendumurilor locale, în condițiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleași organe electorale, substituindu-se funcționarii electorali vinovați de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. (4) Actele prevăzute la alin. (2) se prezintă Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și/sau validarea mandatelor deputaților și a mandatului de Președinte al Republicii Moldova.
Astfel, cu referire la solicitarea de renumărare a voturilor la secțiile de votare din străinătate, asupra acestui fapt decide Curtea Constituțională, în conformitate cu normele legale în vigoare și nu este de competența Comisiei Electorale Centrale să se pronunțe în acest sens.
Totodată, CECE nr. 38 arată că, potrivit art.5 alin. (1) lit. g) din Legea nr.217/2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova, Drapelul de Stat se arborează temporar cu prilejul campaniilor electorale și pe durata alegerilor – la sediul consiliilor electorale de circumscripție și al birourilor electorale ale secțiilor de votare atât din țară, cât și de peste hotare.
Conform art. 8 alin. (4) din Legea nr.217/2010 privind Drapelul de Stat al republicii Moldova, în locurile unde se arborează Drapelul de Stat poate fi arborat și drapelul Uniunii Europene.
În așa fel, cu referire la normele legale enunțate mai sus, urmează a fi considerate pur declarative afirmațiile contestatarului cu privire la efectuarea agitației electorale în cadrul secțiilor de votare constituite în străinătate, or, arborarea drapelului UE în incinta spațiului de votare, în locurile unde a fost arborat Drapelul Republicii Moldova a fost interpretată eronat ca agitație electorală.
Cu referire la alegațiile contestatarului precum că a fost interzis accesul reprezentanților PCRM și a altor observatori la secțiile de votare pentru observarea alegerilor, menționează că, potrivit pct. 16 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali (în continuare - regulament), documentele privind confirmarea reprezentantului se depun de către subiecții prevăzuți la pct. 3 după înregistrarea acestora în calitate de concurenți electorali, însă nu mai târziu de 3 zile înainte de ziua alegerilor. În cazul organizării turului doi de scrutin sau a votării repetate se aplică același termen-limită pentru depunerea documentelor privind confirmarea reprezentantului.
Conform pct. 18 din regulament, în cazul în care documentele prezentate nu corespund cerințelor stabilite de pct. 10, 11, 15 și 16, precum și de prevederile altor acte normative aferente, organul electoral refuză confirmarea reprezentantului, adoptând în acest sens o hotărâre motivată.
În așa fel, potrivit materialelor anexate la contestație, din textul hotărârilor motivate ale birourilor electorale prin care s-a refuzat confirmarea reprezentantului, rezultă că cererile depuse de PCRM privind confirmarea reprezentantului concurentului electoral au fost depuse cu încălcarea termenului prevăzut de pct. 16 din regulament, adică tardiv.
Astfel, în caz de dezacord cu hotărârea organului electoral, concurentul electoral are dreptul să o conteste, cu cerere prealabilă, la organul electoral ierarhic superior, în conformitate cu normele legale în vigoare.
În contextul alegațiilor contestatarului precum că a fost limitat accesul la vot în secțiile de votare din Federația Rusă din cauza numărului insuficient de secții de voatre deschise, asupra acestui fapt CECE nr. 38 s-a pronunțat prin hotărârea nr. 17 din 3 octombrie 2024 cu privire la imposibilitatea executării pct. 3 din hotărârea nr.2977 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestația nr. CEC-10Apr/5 din 27 septembrie 2024 a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, or, protejarea vieții și integrității corporale a cetățenilor participanți la vot și a membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care urmează a fi deschide în statele pe teritoriul cărora sunt în desfășurare acțiuni militare este prioritară.
În contextul celor menționate supra, CECE nr. 38 consideră că prezenta contestație din 22 octombrie 2024 cu privire pretinsele încălcări ale legislației electorale admise la secțiile de votare constituite în străinătate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, în conformitate cu art.101 alin. (2) lit. c) din Codul electoral.
IV. Considerentele Comisiei Electorale Centrale
În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, termenul general de depunere a contestațiilor în perioada electorală este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Prin urmare, cu privire la prezenta speță, termenul de depunere a contestației este respectat.
Potrivit art. 91 alin. (9) din Codul electoral nr. 325/2022, contestaţiile depuse după ziua votării se pot referi la încălcările ce vizează exercitarea dreptului la vot, organizarea procedurilor electorale din ziua votării şi/sau stabilirea rezultatelor votării de către organele electorale, precum şi alte încălcări prin care au fost lezate drepturile contestatarilor şi influenţate rezultatele votării.
În corespundere cu art. 94 alin. (1) din același cod, în calitate de subiect al contestaţiei poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de iniţiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestaţii şi partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin în condiţiile stabilite de art.27 lit. g).
Potrivit prevederilor art. 93 din Codul administrativ nr.116/2018, „fiecare participant probează faptele pe care îşi întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în baza prevederilor legale”.
Cu referire la solicitarea de renumărare a voturilor pe circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38, Comisia atrage atenția că, potrivit art. 85 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Respectiv, contestația respectivă va fi anexată la raportul transmis în atenția Curții Constituționale pentru examinare.
Cu referire la prezența drapelului Uniunii Europene în secțiile de votare din străinătate la alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie curent, menționăm că secțiile de vot din afara Republicii Moldova sunt constituite în spațiile oferite de țările gazdă, iar prezența drapelului Uniunii Europene nu este o cerință impusă de autoritățile moldovene. În aceste secții de votare pot să se regăsească diferite simboluri oficiale, inclusiv drapele naționale sau regionale, în funcție de regulile și normele statului gazdă, fără a exista restricții specifice impuse de Republica Moldova.
În cadrul acestor scrutine, secțiile de votare au fost organizate în 37 de state, incluzând numeroase țări europene, ceea ce a permis cetățenilor moldoveni aflați în străinătate să-și exercite dreptul de vot într-un cadru adecvat, stabilit în conformitate cu reglementările locale ale fiecărei țări gazdă. Această colaborare cu statele gazdă reflectă angajamentul Republicii Moldova de a facilita participarea democratică a cetățenilor săi, indiferent de locul în care se află, asigurând astfel desfășurarea unui proces electoral corect și accesibil.
Mai mult, potrivit art.5 alin. (1) lit. g) din Legea nr.217/2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova, Drapelul de Stat se arborează temporar cu prilejul campaniilor electorale și pe durata alegerilor, la sediul consiliilor electorale de circumscripție și al birourilor electorale ale secțiilor de votare atât din țară, cât și de peste hotare.
Conform art. 8 alin. (4) din Legea nr.217/2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova, în locurile unde se arborează Drapelul de Stat poate fi arborat și drapelul Uniunii Europene.
La fel, Comisia atrage atenția că, potrivit art. 70 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022, în programele electorale, în materialele de agitaţie electorală, în acţiunile de agitaţie electorală şi în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale, precum şi atributele partidelor politice declarate neconstituţionale. Se interzic combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Prin derogare, prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaţionale încheiate cu Uniunea Europeană.
În ceea ce privește organizarea secțiilor de votare, în mod special a celor din Federația Rusă, este de menționat că organizarea lor a fost decisă de Comisia Electorală Centrală prin hotărârea nr. 2866 din 14 septembrie 2024. Această hotărâre a fost supusă controlului judiciar, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău (dosarul nr. 3-117/24) din 20 septembrie 2024, menținută prin Încheierea Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3ra-820/24) din 25 septembrie 2024, s-a confirmat caracterul legal al actului administrativ.
Este important de subliniat că organizarea secțiilor de votare în străinătate implică respectarea unor cerințe procedurale și logistice specifice. Astfel, aceste reglementări trebuie să fie corelate cu avizele și acordurile obținute de la autoritățile din țările respective, unde se preconizează deschiderea secțiilor de votare. Această coordonare este esențială pentru a asigura un proces electoral corect, transparent și conform legislației naționale, precum și normelor internaționale aplicabile.
În ceea ce privește aspectele logistice de obținere a avizelor, acestea se încadrează în competența Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, subiectele formulate în contestație au fost analizate în detaliu în hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 2977 din 29 septembrie 2024 „Cu privire la contestația nr. CEC-10APr/5 din 27 septembrie 2024 a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și nr. 3022 din 7 octombrie 2024 „Cu privire la hotărârea nr. 17 din 3 octombrie 2024 a Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38”. În cadrul ultimei hotărâri, s-a constatat imposibilitatea realizării, de către Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare nr. 38, a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din 14 septembrie 2024 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și secțiilor de votare pentru votul prin corespondență pentru referendumul republican constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024”, în ceea ce privește constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare nr. 38/196, 38/197 și 38/198.
Mai mult, hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 2977 din 29 septembrie 2024 „Cu privire la contestația nr. CEC-10APr/5 din 27 septembrie 2024 a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și nr. 3022 din 7 octombrie 2024 „Cu privire la hotărârea nr. 17 din 3 octombrie 2024 a Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38”, nu au fost contestate în instanțele de judecată.
În ceea ce privește neadmiterea reprezentanților PCRM la secțiile de votare pentru observarea alegerilor este de menționat că, potrivit art. 69 alin. (1) și (2) din Codul electoral nr. 325/2022, concurenții electorali au dreptul să desemneze, pentru întreaga perioadă electorală, câte un reprezentant în organele electorale care i-au înregistrat, precum și în organele ierarhic inferioare. Totodată, partidele politice și blocurile electorale pot desemna reprezentanți în Comisia Electorală Centrală. Acești reprezentanți sunt confirmați de organele electorale respective, în cel mult 3 zile de la depunerea candidaturilor, iar persoanele desemnate trebuie să fie alegători cu drept de vot. Este important de menționat că candidații în alegeri nu pot fi desemnați în calitate de reprezentanți.
Conform pct. 16 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1129/2023, documentele necesare pentru confirmarea reprezentanților trebuie depuse de către concurenții electorali imediat după înregistrarea acestora, dar nu mai târziu de 3 zile înainte de ziua alegerilor. Același termen se aplică și în cazul organizării turului doi de scrutin sau în cazul votării repetate.
Reprezentantul este confirmat de organul electoral competent printr-o hotărâre motivată. Astfel, doar persoanele autorizate printr-o asemenea hotărâre au dreptul să asiste la operațiunile electorale desfășurate în secțiile de votare.
În ceea ce privește pretinsele încălcări invocate în textul contestației, este esențial să se sublinieze că, în conformitate cu prevederile art. 96 din Codul electoral nr. 325/2022, orice pretenție formulată trebuie susținută prin probe corespunzătoare. Conform normelor legale, probele prezentate trebuie să fie admisibile și să existe o legătură cauzală clară între faptele descrise și situația care a avut loc. În acest sens, simpla culegere de imagini sau alte dovezi, fără o încadrare precisă a acestora în contextul circumstanțelor de fapt și de drept, nu este suficientă pentru a demonstra existența unei încălcări.
Pentru ca probele să fie valabile, este necesar ca acestea să fie prezentate într-un mod structurat și detaliat. Fiecare probă trebuie să fie corelată cu aspectele specifice ale cazului, indicând clar locul, data, ora, acțiunile întreprinse, persoana care a colectat proba, precum și competențele acesteia în acest sens. Simplificarea excesivă a informațiilor, prin combinarea tuturor elementelor probatorii într-un singur ansamblu neorganizat, nu permite stabilirea unei corelații logice între probă și pretinsa faptă.
De asemenea, trebuie menționat că probele trebuie să fie concludente și să ofere o bază factuală solidă pentru orice afirmație sau concluzie juridică. Orice informație colectată trebuie să fie evaluată prin prisma relevanței sale și a capacității de a susține în mod direct acuzațiile formulate. În lipsa acestor elemente, probele prezentate riscă să fie considerate nesemnificative din punct de vedere juridic, deoarece nu permit o apreciere obiectivă a faptelor în cauză.
În concluzie, materialele prezentate în acest caz reprezintă un masiv de informații neconcludente și nestructurate, lipsind legătura cauzală necesară pentru a fundamenta orice acuzație. Lipsa unor date specifice, cum ar fi locația exactă, data, ora și contextul în care faptele pretinse ar fi avut loc, împiedică stabilirea unei relații clare între acțiunile invocate și pretinsa încălcare a legii. Astfel, considerăm că probele prezentate nu sunt suficiente pentru a fundamenta existența unei încălcări conform Codului electoral nr. 325/2022 și nu îndeplinesc cerințele legale pentru a fi considerate ca având valoare probatorie.
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18, 32, 38, 91 alin. (1) și (2), 101 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 11 alin. (2), 17, 53, 57 alin.(1) și 78 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018 și în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de depunere, examinare și soluționare a contestațiilor în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. În partea ce ține de renumărarea voturilor și infirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional, contestația nr. CEC-10 RR/7 din 22 octombrie 2024 depusă de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova se anexează la raportul care va fi înaintat Curții Constituționale pentru validarea rezultatelor referendumului, în rest contestația se respinge ca neîntemeiată.
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 24 octombrie 2024
Nr. 3138