Întrebări frecvente

Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.

Dreptul de a fi ales îl au cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condițiile prevăzute de Codul electoral

Persoane private de dreptul de a alege:

- îndeplinesc serviciul militar în termen;

- sunt condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Organele electorale sunt informate despre existența antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau de către Autoritatea Națională de Integritate și Ministerul Justiției, în limita competențelor.

Ce înseamnă „perioada electorală”?

Perioada electorală este perioadă cuprinsă între ziua adoptării actului cu privire la stabilirea datei alegerilor și ziua în care rezultatele sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile.

Ce se înțelege prin „domiciliu” și „reședință temporară”?

Domiciliu este locul unde persoana fizică își are reședința obișnuită, confirmat în actul de identitate;

Reședință temporară este locul unde persoana fizică își are locuința temporară sau secundară, confirmat în actul de identitate.

Unde votez dacă am și domiciliu, și reședință temporară?

În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință temporară, în perioada valabilității reședinței temporare el votează în localitatea în care își are reședința temporară și este înscris, în perioada valabilității reședinței temporare, în lista electorală de la secția de votare în a cărei rază teritorială acesta își are reședința temporară.

Dacă mi-am schimbat locul de ședere sau nu mă voi afla nici la domiciliu, nici la reședință, cum pot să-mi exercit dreptul de vot?

În cazul în care alegătorul îşi schimbă locul de şedere sau nu se va afla în ziua alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi a referendumurilor republicane la domiciliu sau la reşedinţa temporară, biroul electoral al secţiei de votare unde alegătorul este inclus în lista electorală de bază, la solicitarea acestuia şi pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot.

Votarea se efectuează în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

a) buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;

b) buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;

Timpul și locul votării.

Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 și 21.00.

Unde votează la alegerile prezidențiale alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu și nici la reședința temporară?

Alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Unde pot vota studenții și elevii cu drept de vot înmatriculaţi în instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară?

În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, în lista electorală suplimentară se înscriu și studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară. Ei pot vota la orice secție de votare din localitatea în care își fac studiile, fiind obligați să prezinte actul de identitate și carnetul de student/elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă.

Ce se întâmplă dacă voi încerca să votez de mai multe ori la același scrutin?

Votarea multiplă nu se permite ! În art.182 din Codul penal se spune: „Votarea unei persoane fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals, fie în locul unei alte persoane se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1050 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 160 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani”.

Operatorul de calculator de la secția de votare introduce datele alegătorului în sistem, astfel se înregistrează participarea la votare, iar sistemul semnalează dacă aceeași persoană a mai votat în cadrul aceluiași scrutin la o altă secție de votare.

Cine poate vota prin intermediul urnei mobile?

Poate solicita votarea la locul aflării prin intermediul urnei mobile:

1) alegătorul, care din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se poate deplasa la secția de votare la care este arondat;

2) persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, cele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare;

3) persoanele care în ziua votării se află în stațiuni balneare, case de odihnă, spitale, aziluri, dacă sunt arondate la secția de votare în a cărei rază teritorială își are sediul instituția respectivă;

4) persoanele care în ziua votării se află în sanatorii și case de odihnă, în spitale și alte instituții curative staționare și aziluri, dar domiciliază sau își au reședința temporară în altă unitate administrativ-teritorială decât instituția respectivă, pot vota conform procedurii de vot cu urna mobilă doar la alegerile parlamentare, cele prezidențiale și la referendumul republican. Aceste persoane se înscriu în lista electorală suplimentară pentru votarea la locul aflării.

Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai în prezența unui certificat medical.

ATENȚIE! Procedura de vot cu urna mobilă nu se aplică în cazul secțiilor de votare din străinătate și pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului.

Nu am fost inclus în lista electorală de bază, dar vreau să votez. Cum procedez?

Alegătorii din raza teritorială a secției de votare care nu sunt incluși în lista electorală de bază se înscriu într-o listă electorală suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a secției de votare în cauză. Alegătorii respectivi confirmă pe propria răspundere, prin semnătură, abținerea de la votarea multiplă și faptul că sunt informați despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligații.

În ce cazuri alegătorul este exclus din lista electorală?

Alegătorul se exclude din lista electorală doar în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în caz de:

• deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărâre judecătorească;
• încorporare în serviciul militar;
• declarare a incapacității de exercițiu prin hotărâre judecătorească;
• ispășire a pedepsei în locuri de detenție.

Trebuie să-mi schimb datele și în lista electorală dacă am schimbat buletinul de identitate după tipărirea listelor electorale?

Modificări în listele electorale pot fi solicitate de către alegători Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral al secție de votare cel târziu cu 7 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat Comisiei Electorale Centrale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare: cererea și declarația alegătorului, copia actelor de identitate. Registratorul verifică datele și efectuează, după caz, mențiunile corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor.

Pot să verific lista electorală?

Alegătorilor, reprezentanților concurenților electorali, participanților la referendum și observatorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica dacă datele cu privire la alegători sunt corecte. Aceștia au dreptul să depună solicitări pentru includerea în listă sau excluderea din ea, precum și pentru corectarea erorilor comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cu cel mult 7 zile înainte de ziua alegerilor. Solicitările se examinează, în termen de 24 de ore, de către organul electoral sesizat, iar deciziile asupra solicitărilor pot fi contestate de subiecții interesați în instanța de judecată, după procedura stabilită, dacă au primit refuz de corectare sau includere în listă.

De asemenea, alegătorul poate verifica datele sale prin intermediul resurselor informaționale ale Comisiei Electorale Centrale, conform procedurii stabilite în acest sens.

Ce este lista de subscripție?

Listă cu semnături ale alegătorilor care susțin candidatul desemnat la o funcție publică electivă sau inițierea unui referendum, în condițiile Codului electoral.

Care sunt cerințele pentru listele de subscripție?

Cine stabilește data alegerilor prezidențiale?

Data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Cine poate candida la funcția de Președinte al Republicii Moldova și care sunt cerințele pentru candidați?

În funcția de Președinte poate fi ales cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vârsta de 40 de ani împliniți în ziua alegerilor, a locuit sau locuiește permanent în Republica Moldova nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limba română, are studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă.

În ce termen de la data intervenirii vacanței funcției de șef al statului trebuie să fie organizate alegerile prezidențiale?

Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 90 din Constituția Republicii Moldova.

Cine validează mandatul de Președinte al Republicii Moldova?

Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care se vor afla în străinătate în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 se pot înregistra prin intermediul paginii web www.inregistrare.cec.md.

Înregistrarea se efectuează începând cu data de 28 mai 2024.  

Înregistrarea prealabilă reprezintă o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, se înregistrează în prealabil și în mod benevol, prin intermediul paginii web oficiale administrate de Comisia Electorală Centrală sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup.

Alegătorii se pot înregistra până la 45 de zile înainte de data scrutinului.

Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă - 6 septembrie 2024.

ATENȚIE! Cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, alegătorul are dreptul să anuleze înregistrarea efectuată anterior.

Aplicația conține și opțiunea de înregistrare pentru votul prin corespondență (implementată parțial).

Țările unde va fi implementată metoda alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei și Republica Finlanda.

Câte buletine de vot vor fi expediate către birourile electorale din străinătate?

Birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova Comisia Electorală Centrală le expediază buletinele de vot cu cel puțin 5 zile înainte de ziua alegerilor, dar nu mai mult de 5000 de buletine de vot la fiecare birou electoral.

În ce limbă vor fi tipărite buletinele de vot?

Potrivit art. 73 alin (7) din Codul electoral, buletinele de vot se întocmesc în limba română, dar pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se pot întocmi și în alte limbi, la solicitarea organelor electorale de circumscripția respectivă.

În cazul în care am aplicat greșit ștampila „Votat” în buletinul de vot, pot solicita un alt buletin?

Care este misiunea Comisiei Electorale Centrale?

Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

De ce Comisia Electorală Centrală activează permanent?

Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu poate fi limitată doar la perioada electorală. Comisia Electorală Centrală este un organ de stat independent, înființat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfășurări a alegerilor, pentru supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice, pentru perfecționarea permanentă a legislației electorale, administrarea procesului de actualizare a listelor electorale și a Registrului alegătorilor, precum și a Registrului funcționarilor electorali, conlucrarea cu societatea civilă și presa pentru informarea alegătorilor și promovarea activismului civic.

Ce activități desfășoară Comisia Electorală Centrală între alegeri?

Comisia Electorală Centrală între alegeri:

• înaintează Guvernului și Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislația electorală;
• elaborează și aprobă regulamente și instrucțiuni menite să perfecționeze procedurile electorale;
• elaborează și emite avize la proiectele actelor normative transmise spre avizare Comisiei Electorale Centrale de alte autorități publice, precum și opinii pe marginea sesizărilor privind controlul constituționalității actelor normative în domeniul electoral;
• elaborează și aprobă planuri de activitate anuale ale comisiei, planuri strategice și rapoarte asupra activităților desfășurate în conformitate cu planurile de activitate aprobate și le publică pe pagina sa web oficială;
• ține și gestionează Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri”, elaborează și aprobă acte normative privind funcționarea subsistemelor informatice, părți integrante ale acestuia;
• efectuează analize postelectorale în urma desfășurării scrutinelor naționale, inclusiv prin intermediul evenimentelor publice, în vederea identificării carențelor de ordin normativ sau de alt tip, precum și analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, întreprinde măsuri pentru prevenirea și/sau înlăturarea acestora, formulează concluzii și recomandări în acest sens și le înaintează subiecților care au competența de a le implementa;

Ce reprezintă Centrul de instruire continuă în domeniul electoral?

Care este plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”?

Plafonul general la nivel național al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.

Vreau să susțin financiar un candidat în alegeri desemnat de un partid politic, cum o pot face?

Susținerea financiară se poate face prin donații și/sau cotizații (în cazul în care sunteți membru de partid). Persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova au dreptul să doneze în timpul campaniilor electorale până la 6 salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent. În numerar poate fi donată suma în cuantum de un salariu, iar restul banilor vor fi donați doar prin virament bancar.

ATENȚIE! Dacă persoana beneficiază de venit din burse sau alte prestații sociale, ea poate dona un salariu mediu pe economie pe anul 2024, adică doar 11 700 lei.

IMPORTANT! Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă a grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale de către:

– cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

– persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova;

– persoanele anonime sau în numele unor terţi;

– persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziţii publice de lucrări, bunuri sau servicii sau care au beneficiat de ajutoare de stat;

– organizaţiile necomerciale, sindicale, asociaţiile ori fundaţiile din Republica Moldova sau din străinătate, organizaţiile de binefacere sau religioase;

– autorităţile publice finanţate de la bugetul public naţional, autorităţile/instituţiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni, ai căror fondatori sunt autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderile de stat sau municipale sau alte persoane juridice finanţate de la bugetul public naţional sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;

– persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt;

În calitate de alegător, cum pot contesta acțiunile / inacțiunile / hotărârile organului electoral?

Alegătorul poate contesta legalitatea acțiunilor / inacţiunilor / hotărârilor organului electoral.

În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Contestațiile depuse în condițiile Codului electoral se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de Codul electoral, precum și de alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite.

Ce este un „referendum”?

Prin referendum se înțelege acel scrutin prin care poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu, având drept scop soluționarea acestora, sau consultare a cetățenilor în probleme locale de interes deosebit, precum și asupra demiterii Președintelui Republicii Moldova ori a revocării primarului unei localități.

Câte tipuri de referendumuri pot avea loc în Republica Moldova?

În Republica Moldova pot fi desfășurate 2 tipuri de referendum:

• republican (constituțional, legislativ, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova, consultativ);
• local (în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), oraș (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, revocarea primarului).

Cine poate iniția un referendum?

Pot iniția referendumuri republicane:

• Cel puțin 100 mii cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot pot iniția referendumuri constituționale, legislative și consultative;
• 1/3 din deputați pot iniția orice tip de referendum;
• Președintele Republicii Moldova poate iniția doar referendumuri consultative;
• Guvernul poate iniția referendumuri constituționale și consultative.

Pot iniția referendumuri locale:

• 1/2 din numărul de consilieri aleși, iar în cazul revocării primarului prin vot secret – de 2/3 din numărul consilierilor aleși;
• primarul satului (comunei), orașului (municipiului), cu excepția cazului când se inițiază referendum pentru revocarea primarului;
• autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special;
• de 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective.

Cum arată un buletin de vot la referendumul republican?

În buletinul de vot se tipărește textul întrebării sau proiectul de lege supus referendumului republican. În dreapta textului întrebării sau a proiectului de lege se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”, iar sub acestea – două cercuri.