Cine are dreptul de a alege în Republica Moldova?
Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.
În conformitate cu art.9 alin.(2) din Codul electoral „în cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă temporară, în perioada valabilităţii reşedinţei temporare, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa temporară”.
În conformitate cu art. 61 alin.(8) din Codul electoral „Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, și-au schimbat locul de ședere sunt în drept, cel târziu cu 25 de zile înainte de următoarele alegeri parlamentare, prezidențiale, referendum republican, să-și declare locul nou de ședere pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secția de votare corespunzător locului șederii. Procedura privind declararea locului de ședere se stabilește prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală”.
Potrivit art. 65 alin.(1) din Codul electoral, alegătorii pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Conform art.66 alin.(1) din Codul electoral, acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărîrea.
În cazul în care alegătorii au identificat erori în lista electorală, în conformitate cu art.40 alin.(2) din Codul electoral ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.
În conformitate cu art.182 alin.(1) din Codul penal „Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals, fie în locul unei alte persoane se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1050 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 160 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani”.
Potrivit art.79 alin.(5) din Codul electoral „Dacă alegătorul a completat greșit buletinul de vot, la cererea lui, biroul electoral al secției de votare anulează acest buletin și îi eliberează, numai o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menționat în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, fiind indicat la rubrica „numărul buletinelor de vot neutilizate și anulate”, precum și în lista electorală”.
Trebuie să vă adresaţi la primăria/pretura localităţii în care aveţi domiciliul sau reşedinţa şi să comunicaţi responsabilului despre faptul că v-aţi schimbat documentul.
Pornind de la faptul, că după fiecare scrutin consiliile şi birourile electorale constituite provizoriu, doar pe perioada electorală, se dizolvă, materialele electorale create de acestea se remit Comisiei Electorale Centrale, care devine unicul succesor şi deţinător al documentelor originale care sînt ordonate şi arhivate.
Arhiva Comisiei îndeplineşte o importantă funcţie socială executînd răspunsuri la solicitările cetăţenilor, foştilor membri ai consiliilor şi birourilor electorale. Confirmarea privind stagiul de muncă în organele electorale şi mărimea salariului pe perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent se poate obţine prin intermediul cererii depuse în anticamera Comisie și indicînd, obligatoriu, anul desfășurării scrutinului, numărul biroului electoral al secției de votare. Certificatele şi copiile de pe documentele de arhivă care atestă activitatea membrilor consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale sînt eliberate în termenii prevăzuţi de lege.
În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, mandatul consilierului încetează înainte de termen în caz de:
a) absență fără motive întemeiate de la 3 ședințe consecutive ale consiliului;
b) incompatibilitate a funcției, fapt stabilit prin act de constatare rămas definitiv al Autorității Naționale de Integritate;
c) stabilire, prin act de constatare rămas definitiv al Autorității Naționale de Integritate, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, a luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
d) nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
e) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;
f) existență a unei sentințe irevocabile de condamnare la privațiune de libertate sau a unei hotărâri definitive și irevocabile prin care se interzice de a ocupa funcția de consilier pentru o perioadă mai mare de 5 luni;
g) dizolvare de drept a consiliului în condițiile Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală;
h) demisie;
i) deces.
În cazul în care lista candidaţilor supleanţi ai unui partid, ai unei alte organizaţii social-politice sau ai unui bloc electoral s-a epuizat, vacanţa mandatului se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzându-se concurentul electoral respectiv şi incluzându-se numărul în descreştere al altui concurent electoral din şir. (pct. 39 din Regulamentul cu privire la procedura de confirmare a legalității alegerilor, validarea și atribuirea mandatelor de primar și de consilier, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1104 din 27 iunie 2023)
Conform pct. 24 din Regulamentul cu privire la procedura de confirmare a legalității alegerilor, validarea și atribuirea mandatelor de primar și de consilier, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1104 din 27 iunie 2023, mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de:
a) incompatibilitate a funcției, fapt stabilit prin act de constatare rămas definitiv al Autorității Naționale de Integritate;
b) stabilire, prin act de constatare rămas definitiv al Autorității Naționale de Integritate, a emiterii / adoptării de către acesta a unui act administrativ, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, a luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
c) nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
d) stabilire, prin act de constatare rămas definitiv al Autorității Naționale de Integritate, a diferenței substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită a persoanei supuse controlului;
e) imposibilitate de a exercita funcția pe o perioadă mai mare de 5 luni consecutive, inclusiv pe motiv de boală, circumstanță constatată de către oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și notificată în scris Comisiei Electorale Centrale în termen de 15 zile de la constatare;
f) existență a unei sentințe irevocabile de condamnare la privațiune de libertate sau a unei hotărâri definitive și irevocabile prin care se interzice de a ocupa funcția de primar pentru o perioadă mai mare de 5 luni;
g) revocare prin referendum local, în condițiile Codului electoral;
h) demisie;
i) deces.
Conform pct. 25 din același Regulament, Comisia stabilește, în condițiile Codului electoral, data alegerilor noi:
a) în cazurile prevăzute la pct. 24 lit. a)–d), la sesizarea Autorității Naționale de Integritate;
b) în cazurile prevăzute la pct. 24 lit. f), la sesizarea instanței de judecată;
c) în cazurile prevăzute la pct. 24 lit. e), la sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat;
d) în cazurile prevăzute la pct. 24 lit. h) și i), la sesizarea secretarului consiliului local.
Potrivit art. 178 din Codul electoral, alegerile noi au loc:
a) dacă consiliul a fost dizolvat ori componența lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Comisia Electorală Centrală în condițiile Codului electoral și ale Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală;
b) dacă mandatul primarului a încetat înainte de termen în condițiile Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local;
c) dacă și după votarea repetată nu a fost ales consiliul și/sau primarul;
d) dacă a avut loc o reorganizare administrativ-teritorială și în unitățile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităților administrației publice locale (consiliilor, primarilor).
În ultimul an de mandat nu se organizează alegeri noi pentru funcția de primar. Alegeri noi pentru consiliul local nu se organizează în ultima jumătate de an a mandatului.
În cazul apariției uneia dintre circumstanțele menționate mai sus, autoritatea administrației publice locale este obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 15 zile de la data apariției acestei circumstanțe.
Data alegerilor noi se stabilește de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanțelor sus citate cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, cu condiția că alegerile noi vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara și toamna.
Referendumului local pot fi supuse probleme de interes local deosebit care țin doar de competențele legale ale autorităților administrației publice locale.
Textul întrebării la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului local se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguități, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul. Nu se admite formularea unor întrebări care se exclud reciproc.
Revocarea primarului prin referendum poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit.
Referendumul local poate fi inițiat de:
a) 1/2 din numărul de consilieri aleși, iar în cazul revocării primarului prin vot secret – de 2/3 din numărul consilierilor aleși;
b) primarul satului (comunei), orașului (municipiului), cu excepția cazului când se inițiază referendum pentru revocarea primarului;
c) autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special;
d) de 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective.
În cazul în care inițiativa desfășurării referendumului local vine de la cetățeni, se constituie un grup de inițiativă, format din cel puțin 20 de cetățeni cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. La adunarea de constituire a grupului de inițiativă trebuie să participe cel puțin 30 de persoane. Cu cel puțin 3 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să comunice în scris primarului timpul, locul și scopul desfășurării adunării.
Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este o instituție publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează activități de instruire, educație, cercetare și informare în domeniul electoral.
În condițiile regulamentului aprobat de Comisia Electorală Centrală, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral:
- instruiește și certifică funcționarii electorali, precum și alte categorii de persoane interesate și/sau antrenate în procesul electoral.
- dezvoltă și implementează programe de educație electorală și civică destinate tuturor categoriilor de cetățeni.
- are personalitate juridică, dispune de sigiliu cu imaginea stemei de stat, patrimoniu propriu, autonomie administrativă, științifică și didactică.
- se finanțează din contul mijloacelor prevăzute distinct în bugetul Comisiei Electorale Centrale. Sunt acceptate și alte surse de finanțare, neinterzise de lege, care vor deveni parte componentă a bugetului Comisiei Electorale Centrale și, implicit, a bugetului public național.
Programul calendaristic reprezintă planificarea cronologică a acţiunilor prevăzute de Codul electoral în vederea bunei organizări a alegerilor.
Programul descrie activităţile ce urmează a fi întreprinse de organele electorale ş alte instituţii antrenate până în ziua scrutinului şi în ziua alegerilor, cu indicarea responsabililor şi a termenelor de realizare.
Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu poate fi limitată doar la perioada electorală, dat fiind rolul Comisiei de a realiza politica electorală a statului prin perfecţionarea permanentă a legislaţiei electorale, administrarea procesului de actualizare a listelor electorale şi a Registrului alegătorilor, precum şi a Registrului funcţionarilor electorali, conlucrarea cu societatea civilă şi presa întru informarea alegătorilor şi promovarea activismului civic.
În Parlamentul Republicii Moldova atribuirea mandatelor se face prin utilizarea metodei coeficientului electoral. Mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare. În temeiul art. 123 al Codului electoral, numărul de mandate de deputat obținut de concurenții electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărțirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepția candidaților independenți, la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru Parlament.
Din rezultatele tuturor împărțirilor și din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidații independenți se iau în descreștere atâtea numere câte mandate de deputat urmează să fie distribuite. De câte numere din acest șir descrescător dispune partidul politic sau blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.
Candidatul independent se consideră ales dacă numărul de voturi valabil exprimate obținute de el constituie cel puțin 2% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară.
Mandatele de deputat se atribuie concurenților electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.
Candidații incluși în listele concurenților electorali care au trecut pragul de reprezentare, dar nu au fost aleși sunt declarați supleanți. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituțională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparținând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declarație în scris la Comisia Electorală Centrală.
În cazul în care un partid politic sau un bloc electoral obține un număr de mandate de deputat mai mare decât numărul candidaților incluși în listă, partidului politic sau blocului electoral respectiv i se distribuie un număr de mandate egal cu numărul de candidați din listă.
Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide politice sau blocuri electorale. La fel se va proceda în cazul vacanței ulterioare a mandatelor de deputat dacă concurentul electoral nu are candidați supleanți sau dacă devine vacant mandatul de deputat obținut de un candidat independent.
Conform art. 78 alin. (6), votarea se efectuează, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
a) buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
b) buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
c) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.
Nu.
Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele țării pot participa doar la alegerile parlamentare, prezidențiale şi la referendumurile republicane.
În cazul alegerilor locale generale, studenţii si elevii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care studentul are și domiciliu, și reşedinţa, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează doar în localitatea în care îşi are reşedinţa. Conform art. 160 alin. (2) din Codul electoral, termenul înregistrării domiciliului sau reședinței temporare nu poate fi mai mic de 3 luni până la data primului tur de scrutin.
În conformitate cu art. 80 alin. (4) din Codul electoral, în cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința temporară, la cererea scrisă a acestuia, biroul electoral al secției de votare desemnează cel puțin 2 membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical. Procedura de vot cu urna mobilă la locul unde se află alegătorul se stabilește de către Comisia Electorală Centrală. Prevederile nu se aplică secțiilor de votare constituite în străinătate și celor organizate pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului.
Dacă alegatorul a completat greşit buletinul, biroul electoral al secţiei de votare, la cererea lui, anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Asemenea cazuri se menţionează în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor și în lista electorală.
În cazul alegerilor locale generale, alegatorii care nu au viza de domiciliu ori de reşedinţă nu pot participa la vot.
Alegătorul se exclude din lista electorală atunci când i se eliberează certificatul pentru drept de vot (conform cererii depuse), precum şi în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în următoarele cazuri:
- de deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărâre judecătorească;
- de încorporare în serviciul militar;
- de declarare a incapacităţii de exerciţiu prin hotărâre judecătorească;
- de ispăşire a pedepsei în locuri de detenţie;
- de declarare a locului nou de şedere în condiţiile art. 160 alin. (2) din Codul electoral.
Modificări în listele electorale pot fi solicitate Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cu cel puțin 7 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat registratorilor din cadrul autorităților administrației publice locale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare. Registratorul verifică datele și efectuează, după caz, mențiunile corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor.
Alegătorilor, reprezentanților concurenților electorali, participanților la referendum și observatorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica dacă datele cu privire la alegători sunt corecte. Aceștia au dreptul să depună solicitări pentru includerea în listă sau excluderea din ea, precum și pentru corectarea erorilor comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cu cel mult 7 zile înainte de ziua alegerilor. Solicitările se examinează, în termen de 24 de ore, de către organul electoral sesizat, iar deciziile asupra solicitărilor pot fi contestate de subiecții interesați în instanța de judecată, după procedura stabilită, dacă au primit refuz de corectare sau includere în listă.