|
I. Drepturi și restricții |
|
Cine are dreptul de a alege? Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară. |
|
Cine are dreptul de a fi ales? Dreptul de a fi aleși îl au cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condițiile prevăzute de Codul electoral. |
|
Cine nu are dreptul de a alege și de a fi ales? Nu au dreptul de a alege și de a fi alese persoanele care: - nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova și nu au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani; - îndeplinesc serviciul militar în termen; - sunt condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, de asemenea acelea care au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Organele electorale sunt informate despre existența antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau de către Autoritatea Națională de Integritate și Ministerul Justiției, în limita competențelor; - sunt private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă. Organele electorale sunt informate despre existența interdicției de către Ministerul Justiției, Autoritatea Națională de Integritate și/sau de către Ministerul Afacerilor Interne. |
|
II. Procesul electoral |
|
Ce înseamnă perioadă electorală? Perioada electorală este perioada cuprinsă între ziua adoptării hotărârii cu privire la stabilirea datei alegerilor și ziua în care rezultatele acestora sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
Care este diferența dintre termenul „domiciliu” și „reședință temporară”? Domiciliul este locul unde persoana fizică își are reședința obișnuită, confirmată prin informaţia privind adresa de domiciliu înscrisă în profilul persoanei din Registrul de stat al alegătorilor, actualizată în baza informaţiei din Registrul de stat al populaţiei; Reședință temporară este locul în care persoana fizică îşi are locuinţa temporară sau secundară, confirmată prin informația privind adresa de reşedinţă temporară înscrisă în profilul persoanei din Registrul de stat al alegătorilor, actualizată în baza informaţiei din Registrul de stat al populației.
Unde votez dacă am și domiciliu, și reședință temporară? În perioada valabilității reședinței temporare, alegătorii care au înregistrare și la adresa de domiciliu, și la reședință temporară votează în localitatea în care au reședința temporară. Acești alegători sunt incluși în lista electorală de bază a secției de votare în a cărei rază teritorială au înregistrare la reședința temporară.
În cazul în care în ziua alegerilor parlamentare nu mă voi afla nici la locul de domiciliu, nici la cel de reședință temporară, care sunt condițiile pentru a-mi exercita dreptul de vot într-o altă localitate? În cazul în care alegătorul îşi schimbă locul de şedere sau nu se va afla în ziua alegerilor pentru Parlament la domiciliu sau la reședința temporară, biroul electoral al secției de votare unde alegătorul este inclus în lista electorală de bază, la solicitarea acestuia și pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Certificatul pentru drept de vot îi permite alegătorului să voteze la orice secție de votare numai în țară. ATENȚIE! Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, și-au schimbat locul de ședere sunt în drept, cel târziu cu 25 de zile înainte de următoarele alegeri parlamentare, să-și declare locul nou de ședere pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secția de votare corespunzător locului șederii. Procedura privind declararea locului de ședere poate fi consultată aici |
|
III. Documentele pe baza cărora se poate vota |
|
Pe baza căror documente pot să-mi exercit dreptul de vot? Cetățenii Republicii Moldova pot vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: a) cartea de identitate, buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova; b) cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu; c) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termenul de valabilitate expirat, dacă nu au intervenit și alte situații în care, potrivit prevederilor legale, acesta a devenit nevalabil. |
|
IV. Votarea |
|
Când și unde pot să mă prezint pentru a vota dacă mă aflu în Republica Moldova? Alegătorul se poate prezenta la sediul secției de votare în ziua alegerilor între orele 07.00 și 21.00 pentru a-și exercita dreptul de vot. Biroul electoral al secției de votare aduce la cunoștința publică timpul și locul votării cel târziu cu 10 zile înainte de data alegerilor. |
|
Dacă nu am înregistrare nici la domiciliu și nici la reședință temporară, unde votez la alegerile parlamentare? Alegătorul care nu are înregistrare nici la domiciliu și nici la reședință temporară poate vota la orice secție de votare din Republica Moldova sau la o secție din străinătate. În baza actului de identitate prezentat care atestă deținerea cetățeniei Republicii Moldova, alegătorul este înscris pe o listă electorală suplimentară. Lista suplimentară conține o rubrică specială în care alegătorii fără adresă de domiciliu și reședință temporară își înscriu semnătura, confirmând astfel pe propria răspundere că nu vor vota în cadrul alegerilor de referință mai mult decât o singură dată și că le sunt cunoscute prevederile alineatului (1) al articolului 182 din Codul penal nr. 985/2002 care instituie pedeapsă penală pentru votarea unei persoane fie de două sau mai multe ori. |
|
Unde pot vota elevii/studenții la alegerile parlamentare? Studenții și elevii cu drept de vot înmatriculați în instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară pot vota la orice secție de votare din această localitate, fiind obligați să prezinte actul de identitate și carnetul de student/elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă.
Am voie să votez de două sau mai multe ori în cadrul acelorași alegeri? Votarea multiplă este interzisă prin lege și atrage după sine răspunderea penală. Codul penal nr. 985/2002 conține în alineatul (1) al articolului 182 denumit „Falsificarea rezultatelor votării” următoarea prevedere: „(1) Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals, fie în locul unei alte persoane se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1050 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 160 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.” Pentru prevenirea și neadmiterea votului multiplu, operatorul de calculator din secția de votare verifică, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, în baza actului de identitate prezentat de către alegător, dacă acesta a votat în cadrul alegerilor de referință. Pentru aceasta, operatorul scanează / introduce datele de identificare ale persoanei în sistem și, în funcție de situația alegătorului, pe monitor se afișează trei scenarii: butonul verde (alegătorul are dreptul să voteze la această secție de votare), butonul roșu (alegătorul este arondat la o altă secție) și text de avertizare că alegătorul a votat în aceste alegeri. În cel de-al treilea caz, biroul electoral examinează situația și ia decizia corespunzătoare.
Cine poate vota prin intermediul urnei mobile la alegerile parlamentare? Pot solicita votarea la locul aflării prin intermediul urnei mobile: 1) persoanele care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se pot deplasa la sediul secției de votare în a cărei raza teritorială își au domiciliul sau reședința temporară. Pentru a vota la locul aflării, persoana depune o cerere în acest sens către biroul electoral; 2) persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, persoanele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare. Aceste persoane sunt înscrise în lista electorală suplimentară pentru votarea la locul aflării, iar dacă sunt arondate la secția de votare în a cărei rază teritorială își are sediul instituția respectivă, aceste persoane sunt înscrise în lista electorală de bază pentru votarea la locul aflării; 3) persoanele care în ziua votării se află în stațiuni balneare, case de odihnă, spitale, aziluri, dacă sunt arondate la secția de votare în a cărei rază teritorială își are sediul instituția respectivă. Aceste persoane sunt înscrise în lista electorală suplimentară pentru votarea la locul aflării; 4) persoanele care în ziua votării se află în sanatorii și case de odihnă, în spitale și alte instituții curative staționare și aziluri, dar domiciliază sau își au reședința temporară în altă unitate administrativ-teritorială decât instituția respectivă, pot vota conform procedurii de vot cu urna mobilă. Aceste persoane sunt înscrise în lista electorală suplimentară pentru votarea la locul aflării. Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical. ATENȚIE! Procedura de vot cu urna mobilă nu se aplică în cazul secțiilor de votare constituite în străinătate și celor organizate pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului. |
|
V. Listele electorale |
|
Nu am fost inclus în lista electorală de bază, dar vreau să votez. Cum procedez? Alegătorii din raza teritorială a secției de votare care nu sunt înscriși în lista electorală de bază se înscriu într-o listă electorală suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a secției de votare în cauză. Alegătorii respectivi confirmă pe propria răspundere, prin semnătură, abținerea de la votarea multiplă și faptul că sunt informați despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligații.
În ce cazuri alegătorul este exclus din lista electorală? Alegătorul se exclude din lista electorală doar în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în următoarele cazuri: – de deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărâre judecătorească; – dacă persoana a fost privată de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.
Trebuie să-mi schimb datele și în lista electorală dacă am schimbat buletinul de identitate după tipărirea listelor electorale? Modificări în listele electorale pot fi solicitate de către alegători Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral al secției de votare cel târziu cu 7 zile înainte de data alegerilor. Biroul electoral comunică imediat Comisiei Electorale Centrale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare: cererea și declarația alegătorului, copia actelor de identitate. Registratorul verifică datele și efectuează, după caz, mențiunile corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor.
Pot să verific lista electorală? Alegătorilor, reprezentanților concurenților electorali, participanților la referendum și observatorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica dacă datele cu privire la alegători sunt corecte. Aceștia au dreptul să depună solicitări pentru includerea în listă sau excluderea din ea, precum și pentru corectarea erorilor comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cu cel mult 7 zile înainte de data alegerilor. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 cererile se depun până cel mai târziu la data de 21 septembrie 2025. Solicitările se examinează, în termen de 24 de ore, de către organul electoral sesizat, iar deciziile asupra solicitărilor pot fi contestate de subiecții interesați în instanța de judecată, după procedura stabilită, dacă au primit refuz de corectare sau includere în listă. De asemenea, alegătorii își pot verifica datele incluse în listele electorale, numărul și localul secției de votare la care este arondat și prin intermediul aplicației „Verifică-te în RSA!”, accesând pagina verifica.cec.md. |
|
VI. Lista de subscripție |
|
Ce este o listă de subscripție? Lista de subscripție este o listă cu semnături ale alegătorilor care susțin candidatul desemnat la o funcție publică electivă sau inițierea unui referendum, în condițiile Codului electoral. Care sunt cerințele pentru listele de subscripție? Pentru a fi înregistrat de Comisia Electorală Centrală, candidatul independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova constituie un grup de inițiativă. Listele de subscripție pentru susținerea unui candidat bărbat trebuie să conțină cel puțin 2000 şi cel mult 2500 de semnături ale susținătorilor, iar o femeie candidat prezintă semnăturile a cel puțin 1000 și cel mult 2500 de susținători. Lista va conține semnăturile susținătorilor candidatului desemnat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care sunt arondați în oricare localitate din circumscripția electorală națională. ATENȚIE! Colectarea semnăturilor poate fi asigurată și prin intermediul Subsistemului Informatic „Lista de Subscripție Electronică”, gestionat de Comisia Electorală Centrală. Autentificarea și semnarea în SSI LSE este posibilă doar cu ajutorul semnăturii electronice sau mobile, prin intermediul Serviciului de autentificare și control al accesului MPass. Procesul de colectare a semnăturilor de susținere prin SSI LSE începe la data eliberării către colectori a legitimațiilor și formularelor listelor de subscripție. Listele de subscripție electronice activate sunt disponibile pentru vizualizare pe pagina publică specializată pentru orice persoană interesată indiferent de statutul acesteia. |
|
VII. Alegerile parlamentare |
|
Cine stabilește data alegerilor parlamentare? Data alegerilor parlamentare se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 70 de zile înainte de data alegerilor. Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost stabilite prin Hotărârea Parlamentului nr. 77 din 17 aprilie 2025.
Cine poate candida la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și care sunt cerințele pentru candidați? Candidați la funcția de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani și dețin cetățenia Republicii Moldova.
Care este termenul de organizare a alegerilor parlamentare? Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului care este de 4 ani sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. La 11 iulie 2021 au avut loc alegeri parlamentare anticipate.
Câte procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară trebuie să acumuleze concurentul electoral pentru a trece pragul minim de reprezentare? Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară: a) pentru un bloc electoral – 7%; b) pentru un partid politic – 5%; c) pentru un candidat independent – 2%. Concurenții electorali care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel prevăzut se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.
Cine validează mandatul deputaților aleși? În termen de 10 zile de la primirea procesului-verbal privind rezultatele votării pe ţară și raportului cu privire la rezultatele alegerilor, întocmite de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituțională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaților aleși și confirmă listele de candidați supleanți. |
|
VIII. Înregistrarea prealabilă |
|
Ce este înregistrarea prealabilă? Înregistrarea prealabilă este o procedură disponibilă pentru cetățenii Republicii Moldova, prin care se depune o cerere on-line individuală prin intermediul paginii web administrate de Comisia Electorală Centrală sau o cerere scrisă individuală ori în grup către Comisia Electorală Centrală / Misiunea diplomatică a Republicii Moldova / Oficiul Consular al Republicii Moldova în țara respectivă, pentru a vota într-o anumită localitate din străinătate. Procedura nu este obligatorie, pentru că și fără a se înregistra în prealabil alegătorul aflat în străinătate este liber să se prezinte la orice secție de votare organizată peste hotarele țării. Faptul înregistrării prealabile nu îi dă alegătorului garanția că în localitatea în care dorește să voteze va fi organizată o secție de votare. Temeiul de bază pentru constituirea secţiilor de votare este dinamica participării alegătorilor la secţiile de votare din străinătate la ultimele 3 scrutine, ţinând cont complementar de datele înregistrării prealabile a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate şi informaţiile prezentate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) cu privire la numărul şi locul aflării cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate (colectate în baza evidenţei consulare sau a altor date relevante). Se are în vedere și avizul prealabil al MAE privind îndeplinirea condiţiei ce vizează obţinerea acordului autorităţilor competente ale ţării respective şi posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic şi logistic a procesului de votare. Cererile se trimit cel mai târziu cu 45 de zile înainte de data alegerilor. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 înregistrarea se închide la data de 14 august 2025, ora 23:59:59, ora Republicii Moldova. ATENȚIE! Înregistrările pentru alegerile anterioare, cum ar fi cele prezidențiale din 2024, nu sunt valabile, fiind necesară o nouă înregistrare. ATENȚIE! Dacă persoana s-a înregistrat pentru o anumită localitate, dar în ziua alegerilor se află în altă localitate, ea poate vota la orice secție de votare constituită în străinătate. |
|
IX. Votul prin corespondență |
|
Cum se poate vota prin corespondență la alegerile parlamentare din anul 2025? La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, votul prin corespondență este o opțiune disponibilă pentru cetățenii Republicii Moldova, dar este necesară înregistrarea prealabilă pe platforma https://vpc.cec.md/. Opțiunea este implementată pentru următoarele țări: Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia, Noua Zeelandă. Cererile se trimit cel mai târziu cu 45 de zile înainte de data alegerilor. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 înregistrarea se închide la data de 14 august 2025, ora 23:59:59, ora Republicii Moldova. Dacă cererea este admisă de organul electoral, cetățeanul primește la adresa sa din străinătate, pe care a indicat-o în cerere, un plic cu materiale pentru votare, inclusiv cu un exemplar al instrucțiunilor privind procedura de vot prin corespondență. Extrage din plic buletinul de vot, bifează pentru concurentul preferat și semnează o declarație pe propria răspundere că a votat o singură dată în alegerile de referință. Introduce buletinul de vot cu opțiunea exprimată în plicul interior depersonalizat, după aceasta introduce plicul interior depersonalizat și declarația privind abținerea de la votarea multiplă semnată în plicul exterior personalizat. Expediază prin poștă către biroul electoral al secției de votare pentru votul prin corespondență plicul exterior personalizat, având grijă să îl trimită în timp util. ATENȚIE! Înregistrările pentru alegerile anterioare, cum ar fi cele prezidențiale din 2024, nu sunt valabile, fiind necesară o nouă înregistrare. |
|
X. Secțiile de votare din țară |
|
După ce principii se constituie secțiile de votare și care este programul lor de lucru? Secțiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripție în localități, în baza propunerilor primarilor orașelor (municipiilor) și ai satelor (comunelor), cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, iar birourile electorale ale secțiilor de votare cu 25 de zile. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 secțiile de votare se constituie cel mai târziu la data de 24 august 2025 și birourile electorale la data de 3 septembrie 2025. Secțiile vor cuprinde cel puțin 30 și cel mult 3000 de alegători. Pot fi constituite și secții de votare speciale pe lângă spitale, sanatorii, maternități, aziluri și cămine pentru bătrâni. Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie cu cel puțin 25 de zile înainte de data alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 5 și cel mult 11 persoane. Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 și 21.00. Biroul electoral al secției de votare aduce la cunoștința publică timpul și locul votării cel târziu mai cu 10 zile înainte de data alegerilor. |
|
XI. Secțiile de votare din străinătate |
|
Cum se constituie secțiile de votare în străinătate? În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova pot fi organizate una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data scrutinului. Secțiile în străinătate se constituie cu cel puțin 35 de zile până la alegeri, iar birourile electorale ale secțiilor de votare cu 25 de zile. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 secțiile de votare se constituie cel mai târziu la data de 24 august 2025 și birourile electorale la data de 3 septembrie 2025. Cu acordul autorităților competente ale țărilor respective, pot fi organizate secții de votare și în alte locații. Pentru aceasta, este disponibilă procedura înregistrării prealabile. În baza datelor înregistrării prealabile și altor informații, pot fi organizate secții de votare în zone cu cel puțin 500 de cetățeni ai Republicii Moldova. Lista secțiilor de votare se publică pe pagina web oficială a CEC https://cec.md și pe pagina de Facebook a CEC. În ziua alegerilor, persoana poate găsi cea mai apropiată secție de votare de locația sa accesând pagina https://diaspora.cec.md/ . |
|
XII. Buletinele de vot |
|
Câte buletine de vot se expediază pentru secțiile de votare din străinătate? Comisia Electorală Centrală expediază birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate buletinele de vot cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor, dar nu mai mult de 5000 de buletine de vot pentru fiecare birou electoral.
În ce limbă se tipăresc buletinele de vot? Potrivit prevederilor art. 73 alin (7) din Codul electoral, buletinele de vot se întocmesc în limba română, dar pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se pot întocmi și în alte limbi, la solicitarea organelor electorale de circumscripția respectivă.
În cazul în care am aplicat greșit ștampila „Votat” în buletinul de vot, pot solicita un alt buletin? Dacă alegătorul a completat greșit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secției de votare anulează acest buletin și îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz este menționat în procesul-verbal cu privire la votare și în lista electorală. |
|
XIII. Comisia Electorală Centrală |
|
Ce este Comisia Electorală Centrală și care este rolul ei? Comisia Electorală Centrală este o autoritate publică independentă şi apolitică, înfiinţată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor, supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale; Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Comisia este un organ colegial format din 9 membri: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sunt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 5 ani. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sunt aleşi din rândul membrilor acesteia cu majoritatea de voturi din numărul total al membrilor săi. În cazul în care mandatul Comisiei Electorale Centrale expiră în cursul perioadei electorale, mandatul se prelungeşte de drept până la finele acestei perioade şi intrarea ulterioară în funcţie a noilor membri, dar cu cel mult 90 de zile. Comisia în perioada electorală: - coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării alegerilor; - constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie şi supraveghează activitatea acestora; - distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; - stabileşte modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei suplimentare şi al celei pentru votarea la locul aflării; - soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului ţării; - asigură monitorizarea respectării principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în campania electorală pentru alegeri parlamentare; - face bilanţul alegerilor în întreaga ţară şi, după caz, prezintă Curţii Constituţionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor; - aplică sancţiunile prevăzute de prezentul cod pentru încălcarea legislaţiei electorale şi a celei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale; - exercită și alte atribuii. |
|
XIV. Centrul de instruire continuă în domeniul electoral |
|
Cu ce se ocupă Centrul de instruire continuă în domeniul electoral? Centrul de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE) este o instituție publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează activități de instruire, educație și cercetare în domeniul electoral. CICDE este o comunitate de formatori specializați în instruirea actorilor electorali din Republica Moldova și în promovarea valorilor democrației participative. CICDE elaborează și implementează programe de instruire pentru diferite categorii de beneficiari (funcționari electorali, reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, partide politice, judecători, societate civilă etc). |
|
XV. Finanțarea campaniei electorale |
|
Este plafonată finanțarea campaniei electorale a concurenților electorali? Plafonul general la nivel național al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. Cum pot susține financiar un partid sau concurent electoral? Persoana poate face donații și plăti cotizații de membru de partid, poate susține financiar campania electorală a unui concurent electoral sau activitatea grupului de inițiativă. O persoană fizică poate dona 6 salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv, dintre care un salariu îl poate dona în numerar, iar restul doar prin transfer bancar. ATENȚIE! Donația nu poate depăși 30% din venitul anual al persoanei fizice. Dacă beneficiază de venituri din burse sau alte prestații sociale, persoana fizică poate dona un salariu mediu pe economie. În anul 2025 salariul mediu pe economie este stabilit în mărime de 16 100 lei. IMPORTANT! Nu pot finanța concurenții electorali: – cetățenii care nu au împlinit vârsta de 18 ani; – cetățenii în privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei; – persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova; – persoanele anonime; – persoanele juridice care au beneficiat de ajutoare de stat sau au prestat anumite servicii statului; – ONG-urile necomerciale, fundațiile, asociațiile din țară și peste hotare, organizațiile religioase; – autoritățile publice finanțate de stat și/sau autogestiune; – întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni; – întreprinderi de stat sau municipale; – persoane juridice din străinătate; – state, organizații, inclusiv politice, internaționale. |
|
XVI. Contestațiile |
|
Ce este o contestație? Prin contestaţie se înţelege cererea în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care: a) se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acţiuni sau obligarea organului electoral la inacţiune; b) se contestă acţiunile/inacţiunile considerate ca ilegale ale subiecţilor înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi ori care urmează a fi înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către organele electorale, denumiţi în continuare subiecţi electorali; c) se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicităţii electorale; d) se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a candidaţilor desemnaţi, a grupurilor de iniţiativă şi a participanţilor la referendum; e) se formulează critici în legătură cu alte încălcări ale legislaţiei electorale.
Cine examinează contestațiile? Contestaţiile depuse în condiţiile Codului electoral se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de prezentul cod, precum şi de alte acte normative, contestaţiile se examinează de către alte organe (autorităţi) în limita competenţelor atribuite.
Cine are dreptul să depună contestații electorale? (1) În calitate de subiect al contestaţiei poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de iniţiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestaţii şi partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin. (2) Funcţionarii electorali, observatorii, precum şi asociaţiile obşteşti care au solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestaţii împotriva organului electoral care le-a aplicat sancţiuni. În aceste cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior. (3) Contestatarii depun cererea şi/sau participă la procedura de examinare a contestaţiilor personal sau prin intermediul reprezentanţilor împuterniciţi în condiţiile Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În cadrul organelor electorale, depunerea cererii şi/sau participarea la procedura de examinare a contestaţiilor se stabileşte în baza hotărârilor aprobate de Comisia Electorală Centrală. (4) Organul electoral sau Consiliul Audiovizualului poate iniţia, din oficiu, procedura de examinare a încălcărilor electorale.
Pentru a depune o contestație electorală, trebuie să respect vreun termen? În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. |