HOTĂRÂRE
cu privire la sesizarea nr. CEC-7/13390 din 10 aprilie 2024 depusă de deputatul Vasile Bolea și sesizarea nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024 a Partidului Politic Mișcarea Alternativa Națională
1. Deputatul în Parlament, domnul Vasile Bolea, a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/13390 din 10 aprilie 2024, cu privire la încălcarea legislației electorale de către exponenții Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (denumit abreviat PAS).
2. De asemenea, Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională (denumit abreviat MAN), reprezentat de domnul Ion Ceban, președintele acestuia, a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024, potrivit căreia în zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024 exponenți ai PAS s-au deplasat în mai multe localități din țară, distribuind materiale cu conținut de agitație electorală și publicitate politică în susținerea referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Ulterior, Comisia Electorală Centrală a înregistrat sub nr. CEC-7/13805 din 3 mai 2024 cererea prealabilă a Partidului Politic Partidul „RENAȘTERE” împotriva acțiunilor PAS. Cu privire la cererea prealabilă în cauză, Comisia a adoptat hotărârea nr. 2500 din 8 mai 2024, iar conform punctului 3 al acesteia a dispus ca pretențiile privind plasarea de către PAS a materialului de publicitate politică (ziarul) să fie transmise spre conexare la procedura administrativă privind examinarea sesizărilor nr. CEC-7/13390 din 10 aprilie 2024 și nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024. În cererea prealabilă se susține că PAS a efectuat acțiuni de agitație electorală înainte de înregistrarea candidatului său în alegeri, prin distribuirea de către exponenții săi a unui material publicitar (chestionar) și a unui ziar în circumscripția electorală comunală Tîrnova nr. 13/21, raionul Dondușeni.
Analizând în prealabil sesizările sub aspect procedural, Comisia relevă următoarele.
3. Potrivit art. 44 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, „Pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură și de aceeași autoritate publică. Fiecare participant participă în cadrul procedurii administrative în mod independent față de ceilalți participanți”.
4. În conformitate cu art. 80 alin. (1) din același cod, „În cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv obligațiile care formează obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața aceleiași autorități publice, au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de drept, procedurile pot fi conexate, chiar dacă scopul lor este diferit”.
5. Astfel, pentru a asigura realizarea eficientă a procedurilor administrative, conform principiilor prevăzute la art. 28 și 29 din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia decide conexarea sesizărilor și examinarea lor într-o singură procedură administrativă.
I. Argumentele și cerințele autorului sesizării nr. CEC-7/13390 din 10 aprilie 2024, deputatul Vasile Bolea
6. În sesizarea sa, nr. CEC-7/13390 din 10 aprilie 2024, domnul Vasile Bolea arată că în perioada 6-7 aprilie a anului curent persoane notorii din partea PAS s-au deplasat prin mai multe localități din Republica Moldova, răspândind materiale ce au un conținut de agitație electorală și publicitate politică, utilizate în scop de agitație electorală în susținerea referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
7. În susținerea celor arătate, autorul sesizării a atașat pliante și un ziar distribuit de PAS, precum și linkuri de pe portalul web Facebook ca punct de referință, care îi au drept protagoniști pe:
domnul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Moldova, fiind evidențiat de către autor următorul mesaj: „Continuăm campania Pentru Referendum. Azi am fost în or. Criuleni și s. Jevreni, r. Criuleni. Oamenii susțin parcursul integrării europene. Vom ajunge în fiecare localitate. Hai, Moldova”;
domnul Radu Marian, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care, potrivit autorului, în materialul video pronunță următorul mesaj: „Campania Pentru Referendum continuă în localitățile Echimăuți și Ghiduleni. Toți suntem uniți Pentru Moldova europeană! Detalii pe site-ul pentru.md”;
domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, care, conform autorului, are următorul discurs în cadrele video: „Oamenii din Hîncești sunt pentru o Moldovă Europeană. Oamenii știu ce înseamnă sate și orașe europene și aceste lucruri le vor și pentru Republica Moldova. Majoritatea cu care am discutat astăzi în piața din orașul Hîncești mi-au spus că sprijină referendumul inițiat de doamna președintă Maia Sandu și că viitorul nostru este în marea familie europeană”.
8. Autorul sesizării, în argumentarea faptului că persoanele vizate încalcă legislația, invocă art. 1 și art. 70 alin. (1) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022.
9. De asemenea, autorul face trimitere la prevederile art. 17 alin. (2) lit. a) și d) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, potrivit cărora: „În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi de program, partidele politice au dreptul: să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, informaţii despre activitatea lor; (..) să desfăşoare orice alte activităţi neinterzise de lege.”
10. Autorul sesizării mai face referire la art. 3, 4 alin. (2) și 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
11. Reține autorul sesizării că partidele politice au dreptul, inclusiv în perioada dintre alegeri, să distribuie informații de interes public și alte materiale de promovare politică prin care să supună discuțiilor deschise acțiunile întreprinse sau realizările acestora sau să utilizeze astfel de informații în scop de publicitate politică, cu respectarea cerințelor prevăzute de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
12. Autorul face trimitere la definiția de noțiunii de „agitație electorală” de la art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, conform căruia aceasta semnifică „apeluri, declaraţii, precum şi acţiuni de difuzare a informaţiei care au scopul de a-i determina pe alegători să îşi dea votul pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali sau pentru una dintre opţiunile la referendum”.
13. În acest sens, autorul menționează că, după cum rezultă din definiție, scopul de bază al agitației electorale este de „a determina alegătorii să voteze o opțiune electorală”, fiind esențiale două elemente: 1) agitația electorală să emane de la un candidat în alegeri/concurent electoral sau de la un subiect care îl reprezintă și 2) să existe îndemnul la susținere în alegeri.
14. Suplimentar, autorul menționează că la același articol se definește noțiunea de „afiș electoral” care înseamnă „fotografii şi alte materiale utilizate de concurenţii electorali, candidaţi, persoanele de încredere şi/sau de participanţii la referendum în scop de agitaţie electorală sau de grupurile de iniţiativă şi candidaţii desemnaţi – în scop de agitaţie preelectorală”.
15. Respectiv, spune autorul, pentru a aprecia corectitudinea acțiunilor descrise în sesizare, urmează să fie stabilită existența sau inexistența semnelor de „agitație electorală” în conținutul pliantelor distribuite și dacă acestea constituie „afișe electorale”, distribuite în acest scop.
16. Autorul sesizării arată că pagina 1 a materialului tipărit conține îndemnul: „Participă la referendum dacă ești PENTRU Moldova europeană și vrei ca aderarea la Uniunea Europeană să fie înscrisă în Constituție”.
17. Mai menționează că, în contextul în care acțiunile admise de exponenții PAS sunt îndreptate spre susținerea importanței referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în contextul în care nici măcar nu au fost declanșate proceduri cu privire la inițierea unui astfel de referendum, atestăm de fapt, că sub niciun aspect nu poate fi invocat conceptul de agitație preelectorală, ori acest tip de agitație este caracteristic procesului de desemnare a candidaților, prevăzut la art. 63 din Codul electoral nr. 325/2022, și activității grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului desemnat sau în vederea inițierii referendumului. Respectiv, acțiunile admise de către exponenții PAS nu pot fi calificate drept acțiuni de agitație preelectorală.
18. În contextul celor susținute, autorul solicită:
1) admiterea sesizării;
2) atenționarea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” asupra necesității de a respecta legislația electorală;
3) aplicarea avertismentului Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” în conformitate cu art. 102 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022;
4) interzicerea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” să utilizeze sau să distribuie pliante și ziarul care a fost tipărit cu un tiraj de 350000 de exemplare.
II. Argumentele autorului sesizării nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024, MAN
19. MAN, autorul sesizării nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024, susține că la 24 decembrie 2023, într-o înregistrare video, doamna Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat și totodată a solicitat Parlamentului Republicii Moldova să organizeze un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Această inițiativă a fost promovată prin intermediul resurselor administrative, fiind plasată pe pagina oficială a Președinției Republicii Moldova, ceea ce ridică întrebări cu privire la utilizarea acestora în scopul promovării imaginii doamnei Maia Sandu ca viitor candidat la alegerile prezidențiale.
20. Ulterior, la 18 martie 2024, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Republicii Moldova Maia Sandu, pe fundalul unui banner imprimat cu sloganul ,,Uniți PENTRU Moldova Europeană" a anunțat lansarea paginii oficiale a campaniei în favoarea aderării la Uniunea Europeană, numită pentru.md, care conține același slogan ,,Uniți PENTRU Moldova Europeană".
21. De asemenea, în sesizare se menționează faptul că accesând pagina web oficială a campaniei „PENTRU aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cadrul referendumului constituțional din 2024”, www.pentru.md, în subsolul paginii se găsește textul „2024. Pagina web a fost elaborată de către echipa Maiei Sandu”. Persoana de contact: Irina Gotișan, consilieră în domeniul comunicării și relațiile cu mass media. +37369855776/eu@pentru.md”. Acest aspect poate induce o percepție de favorizare a candidatului Maia Sandu și poate influența deciziile electoratului.
22. MAN aduce în atenție că în zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024, pe paginile oficiale ale exponenților PAS, precum și pe pagina oficială a acestui partid, au fost publicate poze în care prim-ministrul, miniștri, deputați și alte persoane repartizează în municipiul Chișinău și în raioanele țării ziare și calendare pe care este imprimat mesajul: „Uniți PENTRU Moldova Europeană”, iar persoanele implicate în acțiunile de distribuire, printre care se numără prim-ministrul, miniștri, deputați și alte persoane, purtau veste albastre cu același slogan.
23. De asemenea, autorul subliniază că pe ultima pagină a ziarelor repartizate, se regăsește poza președintei Maia Sandu împreună și un citat din cadrul conferinței din 18 martie 2024, în care aceasta anunța lansarea oficială a campaniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
24. Suplimentar, atât în ziarele și calendarele repartizate, cât și și în postările exponenților PAS se face referire la referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prezentându-se acesta ca fiind „inițiat de doamna președintă Maia Sandu” și se face trimitere la pagina web www.pentru.md, platformă creată de către echipa doamnei Maia Sandu.
25. MAN consideră că aceste constatări ridică semne de întrebare cu privire la egalitatea de șanse pentru toți candidații la alegerile prezidențiale și observă că PAS promovează în mod direct imaginea candidatului declarat la alegerile prezidențiale, doamna Maia Sandu, în scopul de a-i oferi un avantaj electoral. În opinia sa, această practică ar putea influența echilibrul competiției electorale și distorsiona procesul democratic.
26. Mai mult, pentru a susține argumentele formulate în sesizare, MAN subliniază că ziarele și calendarele au fost tipărite la data de 28 martie 2024, conform ordinelor de plată nr. 3458 și 3451. Astfel, această informație este relevantă, deoarece sunt o dovadă că materialele electorale au fost pregătite cu 10 zile după conferința de presă susținută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
27. În drept, autorul sesizării invocă art. 1, 18, 26 alin. (1) și 70 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022.
28. În concluzia celor formulate, MAN solicită:
- a lua act de sesizarea depusă;
- a constata existența agitației electorale în favoarea doamnei Maia Sandu pentru alegerile prezidențiale;
3) a aplica sancțiunea prevăzută de lege, proporțională încălcărilor admise, Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
4) a obliga Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la retragerea ziarelor și calendarelor care sunt întocmite cu încălcarea legislației.
29. Suplimentar, MAN a depus un supliment la sesizare, înregistrat sub nr. CEC-7/13753 din 29 aprilie 2024, prin care își manifestă dezacordul cu opiniile prezentate de PAS și de Aparatul Președintelui, solicitând interpelarea repetată a acestora și amânarea examinării subiectului sesizării nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024 până la recepționarea răspunsurilor suplimentare de la subiecții vizați.
Adițional, MAN a mai depus un supliment la sesizare, înregistrat sub nr. CEC-7/13794 din 2 mai 2024, prin care menționează că după depunerea sesizării inițiale, PAS a mai tipărit un tiraj de 100 000 de ziare cu același conținut (Publicitate Politică. PP PAS, comanda 267, ordinul de plată 3647 din 17.04.2024, tiraj 100 000, tipărit la Tipografia Edit Tipar Grup).
III. Argumentele PAS
30. Prin adresele nr. CEC-8/4764 din 12 aprilie 2024 și CEC-8/4822 din 19 aprilie 2024, a fost solicitată opinia PAS și documentele justificative în privința celor sesizate de către deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, domnul Vasile Bolea, și MAN.
31. Prin răspunsurile înregistrate la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/13508 din 16 aprilie 2024 și, respectiv, nr. CEC-7/13664 din 25 aprilie 2024, PAS a relatat următoarele.
32. PAS susține că, în raport cu normele legale, a efectuat acțiunile descrise în sesizări în limitele prevederilor legale fără a încălca legislația.
33. De asemenea, este de părere că sesizările urmează a fi respinse, întrucât faptele și argumentele invocate de autorii acestora nu își găsesc confirmare, nu sunt veridice și pot fi calificate drept arbitrare.
34. Menționează că, în conformitate cu prevederile Codului electoral, faptele pe care se întemeiază pretențiile formulate urmează a fi probate, iar persoana care le sesizează este responsabilă de veridicitatea și calitatea probelor prezentate.
35. În opinia PAS, deputatul Vasile Bolea și MAN nu au prezentat probe pertinente, concludente și utile ce le-ar susține afirmațiile.
36. PAS menționează că, potrivit sesizărilor, se invocă răspândirea în zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024 a materialelor cu conținut de agitație electorală și publicitate politică utilizate în scop de agitație electorală în susținerea referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
37. PAS notează că, potrivit art. 1 din Codul electoral, prin agitație electorală se înțeleg apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum. Se mai evidențiază că după cum rezultă din articolul menționat supra, scopul de bază al agitației electorale este de a determina alegătorii să voteze pentru unul sau alt concurent electoral, fiind esențiale două elemente: 1) agitația electorală să emane de la un candidat în alegeri/concurent electoral sau de la un subiect care îl reprezintă și 2) să existe îndemnul la susținere în alegeri.
38. Mai menționează PAS că acțiunile desfășurate în zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024 au fost în contextul campaniei informaționale menite să sporească gradul de cunoștințe al cetățenilor privind desfășurarea referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, și nu în scopul agitației electorale.
39. PAS adaugă că, în corespundere cu art. 2 alin. (1) din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova.
În acest context, în conformitate cu principiul suveranității, poporul Republicii Moldova este singurul subiect al puterii suverane. Dreptul oamenilor la auto decizie/autodeterminare ca element al principiului autodeterminării înseamnă dreptul poporului de a decide în mod liber și independent asupra statutului său politic prin aderarea la Uniunea Europeană pe baza autonomiei în conformitate cu normele dreptului internațional. Autodeterminarea cetățenilor este un principiu care prevede dreptul acestora de a-și determina singuri cursul propriilor dezvoltări politice, economice, culturale și sociale.
40. În acest context, PAS opinează că cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a fi informați pentru a avea posibilitatea de a-și exercita drepturile la autodeterminare în cadrul UE. PAS mai adaugă că, potrivit celor înscrise în sesizări, petenții au calificat mesajele repartizate ca afiș electoral în scop de agitație electorală.
41. PAS consideră că cele menționate de către autorii sesizărilor sunt niște alegații și că acestea sunt fără justificare, ele urmează a fi respinse din considerentele în continuare formulate. Examinând conținutul pliantelor/ziarelor (anexate de autorii sesizărilor) prin prisma elementelor caracteristice „publicității politice” și „agitației electorale”, PAS menționează că se constată că acestea nu întrunesc elementele necesare prevăzute de lege pentru a fi calificate în acest sens.
42. Notează că art.1 din Codul electoral nr. 325/2022 definește clar ce înseamnă un afiș electoral, și anume că prin afiș electoral se înțeleg fotografii și alte materiale utilizate de concurenții electorali, candidați, persoanele de încredere și/sau de participanții la referendum în scop de agitație electorală sau de grupurile de inițiativă și candidații desemnați – în scop de agitație preelectorală.
43. Consideră PAS că un element esențial ce urmează a fi subliniat este anume scopul acțiunilor. În cazul afișelor electorale, scopul acestora este agitația electorală, iar în cadrul acțiunilor efectuate de PAS în zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024 scopul principal a fost informarea cetățenilor cu privire la referendumul pentru aderarea la UE.
Mai mult, PAS subliniază faptul că scopul paginii web pentru.md este acela de a pune la dispoziția cetățenilor Republicii Moldova, în regim on-line, informația ce ține de aderarea la Uniunea Europeană. Iar dreptul la informare este un drept constituțional al cetățenilor.
44. Astfel, PAS susține că în conținutul pliantelor distribuite se atestă inexistența semnelor de „agitație electorală” și, în consecință, acestea nu constituie „afișe electorale”.
45. PAS consideră că autorii sesizărilor se contrazic atunci când susțin că în zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024 afișele electorale au scop de agitație preelectorală, iar ulterior afirmă că acțiunile exponenților PAS nu pot fi calificate drept acțiuni de agitație preelectorală.
46. În acest sens, PAS este de părere că se validează caracterul arbitrar al sesizărilor și scopul de a denigra imaginea PAS.
47. Mai adaugă că, pornind de la conținutul art. 17 alin. (2) lit. a) și d) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, în vederea realizării scopurilor și sarcinilor statutare și de program, partidele politice au dreptul să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziție, informații despre activitatea lor și să desfășoare orice alte activități neinterzise de lege.
48. PAS susține că pliantele informaționale distribuite în perioada 6-7 aprilie 2024 conțin elemente de informare menite să sporească gradul de cunoștințe al cetățenilor privind desfășurarea referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană cu următorul conținut: „Uniți pentru Moldova Europeană”, „5 motive de ce facem referendum acum”, „5 avantaje ale aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, „10 minciuni despre aderarea Republicii Moldova la UE”, „7 exemple de dezvoltare a altor țări care au intrat în UE”, „Cum Uniunea Europeană ajută permanent Republica Moldova”, „Despre referendum și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.
49. Opinează PAS că din analiza materialelor probatorii se atestă un conținut informațional explicit prin care se informează cetățenii Republicii Moldova despre avantajele aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, exemplificarea dezvoltării altor țări care au intrat în UE și beneficiile/ajutorul UE acordat Republicii Moldova. În general, referendumurile tratează subiecte care sunt mai puțin familiare alegătorilor, unde problemele cheie de obicei nu se potrivesc cu clivajele politice interne.
50. Este de menționat că PAS consideră că, în cazul referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, se abordează o problemă complexă nouă pentru cetățenii țării și aceasta înseamnă că ar trebui să ne așteptăm ca informațiile și campaniile care se cer a fi oferite despre problemele ce țin de desfășurarea acestei acțiuni să fie mult mai necesare și prioritare.
51. Se remarcă de către PAS și faptul că alte drepturi și libertăți sunt relevante și stabilesc condiții prealabile pentru referendumuri. Foarte important este faptul că referendumurile democratice nu sunt posibile fără respectarea drepturilor omului stabilite în instrumentele internaționale, în special libertatea de exprimare și libertatea de asociere. Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una dintre condițiile esențiale pentru progresul acesteia și dezvoltarea fiecărei persoane. Libertatea de exprimare este deosebit de valoroasă pentru partidele politice și membrii lor activi. PAS este de părere că cetățenii trebuie să aibă oportunitatea de a exercita influență prin dezbatere publică și dialog cu reprezentanții acestora sau prin capacitatea lor de a se organiza pentru a-și realiza pe deplin dreptul de a participa în mod semnificativ la referendum. În contextul dreptului la libertatea de exprimare, informațiile din pliantele distribuite pentru informarea cetățenilor cu privire la referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană constituie un discurs.
52. Drept argument suplimentar, PAS a invocat două criterii referitoare la noțiunea de impact potențial al discursului - pe de o parte, rolul și funcția autorului discursului, iar pe de altă parte, situația în ceea ce privește contextul societal în raport cu obiectul discursului, criterii formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
53. PAS susține că pliantele distribuite cu textele: „Uniți pentru Moldova Europeană”, „5 motive de ce facem referendum acum”, „5 avantaje ale aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, „10 minciuni despre aderarea Republicii Moldova la UE”, „7 exemple de dezvoltare a altor țări care au intrat în UE”, „Cum Uniunea Europeană ajută permanent Republica Moldova”, „Despre referendum și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană” constituie informație extraelectorală ce are ca obiect cetățenii Republicii Moldova în scopul realizării unui interes public național, și anume de informare a acestora cu privire la referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
54. PAS face trimitere în acest sens la art. 1 din Codul electoral, conform căruia, referendumul este scrutinul prin care poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu iar pentru realizarea acestui drept poporul are dreptul de a fi informat cu privire la acesta. Articolul 10 § 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului lasă puțin loc pentru restricții ale libertății de exprimare în domeniul discursului politic sau al chestiunilor de interes general (cauza Wingrove împotriva Regatului Unit). Susține PAS că discursul informațional cuprins în acțiunile sale din 6-7 aprilie 2024 este unul de interes general, deoarece, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție, cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului. Iar conform art. 181 alin. (1) din Codul electoral, referendumul republican se desfășoară în scopul exercitării puterii poporului și participării lui nemijlocite la conducerea și administrarea treburilor de stat.
55. Autorul referinței menționează că referendumurile democratice nu sunt posibile decât în condițiile respectării drepturilor omului, în special a libertății de exprimare și a libertății presei, a liberei circulații în interiorul țării, precum și a libertății de întrunire și de asociere în scopuri politice.
56. Având în vedere rolul esențial al partidelor politice în asigurarea pluralismului și a bunei funcționări a democrației, orice măsură adoptată împotriva acestora afectează atât libertatea de asociere, cât și, în consecință, democrația. Simplul fapt că un partid politic desfășoară campanii de informare a cetățenilor nu este o bază suficientă pentru a justifica aplicarea măsurilor punitive.
57. „Contrapartea susține că într-o societate democratică, bazată pe principiul statului de drept, ideile politice care contestă ordinea existentă fără a pune sub semnul întrebării principiile democrației și a căror realizare este susținută prin mijloace pașnice trebuie să beneficieze de o posibilitate adecvată de a fi exprimate, prin participarea la procesul politic” (cauza Organizația Macedoneană Unită Ilinden – PIRIN și alții împotriva Bulgariei).
58. Drept argument PAS invocă pct. 3.1 lit. b) și c) din Codul de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19a reuniune (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 70a Sesiune Plenară (Veneția, 16-17 martie 2007), unde se spune că „Spre deosebire de cazul alegerilor, nu este necesară interzicerea completă a intervenției autorităților publice în favoarea sau în defavoarea propunerii supuse referendumului, iar alegătorii trebuie să fie informați cu privire la efectele referendumului”.
59. Subsidiar, PAS susține că informația din pliantele distribuite la 6-7 aprilie 2024 constituie o un mesaj de interes public în sensul Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate și citează art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, unde se dă definiția noțiunii de mesaj de interes public: „mesaj de interes public - publicitatea ce are ca obiect promovarea unor valori, idei și/sau scopuri de interes public ori comunitar, difuzată în vederea creșterii gradului de conștientizare, schimbării atitudinii și a comportamentului social”.
60. În opinia PAS, mesajul difuzat prin intermediul pliantelor este de interes public ce are ca obiect promovarea scopului de interes public de a adera la Uniunea Europeană difuzat în vederea creșterii gradului de conștientizare a avantajelor aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, exemplificarea dezvoltării altor țări care au intrat în UE și beneficiile/ajutorul UE acordat Republicii Moldova. Potrivit art. 12 lit. g) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, mesajele de interes public pot avea ca obiect informarea cetățenilor cu privire la alegeri și/sau referendumuri în perioadele electorale, în conformitate cu legislația electorală.
61. Drept concluzie a celor expuse supra, PAS consideră că, după cum rezultă din definiția legală, elementele de bază ale mesajului de interes public sunt subiectul acestuia și promovarea unor valori, idei și/sau scopuri de interes public ori comunitar, difuzat în vederea creșterii gradului de conștientizare, schimbării atitudinii și a comportamentului social.
62. Respectiv, partidele politice au dreptul să distribuie cetățenilor informații cu privire la referendumul pentru aderarea la UE și să supună discuțiilor deschise problema ce ține de un interes național și de dreptul cetățenilor la autodeterminare.
63. PAS opinează că, potrivit art. 25 lit. a) din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile şi politice, orice cetățean are dreptul și posibilitatea, fără discriminare și fără restricții nerezonabile de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanți liber aleși.
64. Mai invocă și art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, conform căruia difuzorii de publicitate au dreptul să difuzeze mesaje de interes public din proprie inițiativă – în conformitate cu art. 14 alin. (5). Suplimentar precizează că art. 14 alin. (5) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate prevede că difuzorul de publicitate privat are dreptul să difuzeze mesaje de interes public în lipsa unui contract de difuzare a mesajelor de interes public în cazul în care are, concomitent, și statutul de furnizor de publicitate, și de producător de publicitate.
65. În concluzia argumentării poziției sale și în temeiul scopului urmărit al acțiunilor din zilele de 6-7 aprilie 2024 și 13-14 aprilie 2024, contrar argumentelor invocate de Vasile Bolea și MAN, PAS solicită respingerea sesizărilor nr. CEC 7/13390 din 9 aprilie 2024 și CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024.
V. Argumentele Aparatului Președintelui Republicii Moldova
66. Prin scrisoarea nr. CEC-8/4831 din 19 aprilie 2024, a fost solicitată opinia Aparatului Președintelui Republicii Moldova asupra celor sesizate de către MAN.
67. Prin răspunsul înregistrat la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/13619 din 23 aprilie 2024, Aparatul Președintelui Republicii Moldova a relatat următoarele.
68. Aparatul Președintelui Republicii Moldova menționează că integrarea europeană este un proiect de țară și reprezintă un obiectiv prioritar al politicii interne și externe a Republicii Moldova. Cadrul normativ în vigoare nu interzice promovarea integrării europene și susținerea acestui deziderat se circumscrie dreptului constituțional al cetățenilor de a fi informați corect și clar despre măsurile preconizate sau luate de autoritățile publice. În opinia sa, integrarea europeană nu este doar proiectul unei persoane sau al unui partid politic, prin urmare, fiecare cetățean, partid politic, politician se poate alinia în promovarea acestui obiectiv principal și ireversibil.
69. De asemenea, Aparatul Președintelui Republicii Moldova este de părere că pagina web www.pentru.md reprezintă o platformă care oferă informații complexe despre avantajele și oportunitățile integrării europene, informații despre activitățile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în țara noastră, precum și informații despre transformările prin care au trecut unele țări membre ale blocului comunitar.
70. Mai menționează aceasta că pagina respectivă a fost creată de către un grup de voluntari, care asigură și dezvoltarea în continuare a acesteia, fără a fi alocate resurse financiare din bugetul Aparatului Președintelui Republicii Moldova.
IV. Aprecierea Comisiei Electorale Centrale
71. Examinând spețele și materialele anexate, probatoriul colectat în cadrul procedurii administrative, inclusiv punctele de vedere ale participanților și părților implicate, Comisia relevă următoarele aspecte de fapt și de drept, esențiale pentru examinarea sesizărilor, inclusiv din perspectiva propriei competențe.
72. Astfel, în conformitate cu art.1 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală este „autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.
73. De asemenea, conform art.18 din Codul electoral nr. 325/2022, „Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.
74. Potrivit art. 25 lit.t) și w) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:
- aplică sau solicită aplicarea sancțiunilor, stabilite de Codul electoral, de Legea nr. 294/2007 privind partidele politice și de alte acte normative aferente, pentru încălcarea legislației electorale, precum și sesizează organele competente privind faptele pasibile de răspundere contravențională sau penală;
- dispune de drept de acces la informațiile deținute de autoritățile publice de toate nivelurile și la registrele de stat, precum și la datele deținute de instituțiile private și băncile licențiate, inclusiv la datele cu caracter personal, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
75. În baza art.26 alin.(1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală examinează sesizările și contestațiile privind încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă.
76. Conform art. 87-88 din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică care examinează procedura administrativă se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt, iar participanții la procedura administrativă sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării acestei stări.
77. Conform art. 49 alin.(1) din Codul contravențional nr. 2018/2008, „Refuzul sau nefurnizarea datelor și a materialelor solicitate de organul electoral, precum și neexecutarea hotărârii acestuia se sancționează cu amendă de la 12 la 18 unități convenționale”.
78. Deci, din normele citate mai sus, se deduce indubitabil rolul principal al Comisiei în asigurarea corectitudinii alegerilor, precum și a finanțării partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă. În acest context, efectuarea unor activități, inclusiv finanțarea acestora, care au impact direct sau indirect asupra determinării alegătorilor, inclusiv în calitate de consumatori de publicitate, de a-și formula preferințele pentru o entitate din sectorul public sau conducătorul acesteia care pot fi folosite în vederea influențării rezultatelor alegerilor, contrar rigorilor stabilite, sunt incompatibile cu caracterul liber și corect al alegerilor, nefiind tolerate într-un stat de drept, indiferent dacă acestea au fost comise în perioada electorală sau în afara acesteia.
A. Cu referire la publicitatea politică și agitația electorală
79. Conform art. 17 alin. (2) lit. a) și d) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, în vederea realizării scopurilor și sarcinilor statutare și de program, partidele politice au dreptul să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziție, informații despre activitatea lor și să desfășoare orice alte activități neinterzise de lege.
80. În aceeași ordine de idei, potrivit art. 3 și 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea politică reprezintă acea formă de publicitate care are ca obiect unul ori mai mulți subiecți ai publicității politice sau activitatea acestora, unul ori mai multe proiecte (cauze, inițiative, idei etc.) politice și/sau unul ori mai multe simboluri (expresii, desene, imagini, voci etc.) utilizate de către unul sau de mai mulți subiecți ai publicității politice. În perioada extraelectorală, conținutul publicității politice trebuie să corespundă prevederilor art. 7 din legea respectivă.
81. După cum rezultă din definiția legală, elementele de bază ale „publicității politice” sunt: 1) subiectul acesteia, conform art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate și 2) promovarea unor proiecte și/sau simboluri.
82. Comisia Electorală Centrală reține că partidele politice, în calitate de institute democratice ale statului de drept, contribuie la formarea opiniei publice și stimulează participarea cetățenilor la alegeri, în condițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.
83. Partidele politice au dreptul, inclusiv în perioada dintre alegeri, să distribuie informații de interes public și alte materiale de promovare politică prin care să supună discuțiilor deschise acțiunile întreprinse sau realizările acestuia sau să utilizeze astfel de informații în scop de publicitate politică, cu respectarea cerințelor prevăzute de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
84. Conform art. 4 alin. (2) din legea respectivă, în domeniul publicității politice, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral, iar art. 70 alin. (3) din cod stabilește că „Indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării”.
85. Totodată, potrivit art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, noțiunea de „agitație electorală” semnifică „apeluri, declaraţii, precum şi acţiuni de difuzare a informaţiei care au scopul de a-i determina pe alegători să îşi dea votul pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali sau pentru una dintre opţiunile la referendum”.
86. După cum rezultă din definiție, scopul de bază al agitației electorale este de a „determina alegătorii să voteze pentru unul sau alt concurent electoral”, fiind esențiale două elemente: 1) „agitația electorală să emane de la un candidat în alegeri/concurent electoral sau de la un subiect care-l reprezintă” și 2) „să existe îndemnul la susținere în alegeri”.
87. Astfel, pentru a aprecia corectitudinea acțiunilor PAS descrise în sesizări urmează să se stabilească existența sau inexistența semnelor de „agitație electorală” în conținutul ziarelor distribuite, linkurilor de pe portalul web Facebook și al capturilor de ecran ale paginii www.pentru.md.
88. În cursul examinării conținutului materialelor prezentate ca anexe la sesizările în cauză, prin prisma elementelor caracteristice „publicității politice” și „agitației electorale”, se constată cele mai jos formulate.
89. Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea politică trebuie să conțină:
a) genericul „Publicitate politică”;
b) datele de identificare în publicitate ale persoanei care a plătit pentru difuzarea publicității politice, cu excepția informațiilor prevăzute la alin. (3);
c) data și numărul ordinului bancar de plată, având ca obiect plata pentru difuzarea publicității politice.
Sub acest aspect, Comisia reține că ziarele și calendarele anexate la sesizări corespund prevederilor menționate mai sus, și anume:
- în subsolul ziarului este imprimat textul ,,Publicitate Politică achitată de Partidul PAS, comanda 207, ordinul de plată nr. 3458 din 28 martie 2024, tiraj 350 000 de exemplare. Tipărit la Tipografia Edit Tipar Grup” (limba română) și ,,Publicitate Politică achitată de Partidul PAS, comanda 208, ordinul de plată nr. 3458 din 28 martie 2024, tiraj 63 000 de exemplare. Tipărit la Tipografia Edit Tipar Grup” (traducere din limba rusă);
- în subsolul calendarului este imprimat textul ,,Publicitate Politică achitată de Partidul PAS, ordinul de plată nr. 3451 din 28 martie 2024, tiraj 300 000 de exemplare. Tipărit la Tipografia Policolor SRL”.
90. Comisia reiterează că elementele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate pentru tipăriturile ce conțin mesaje politice și de interes public în cazul ziarului și calendarului examinate corespund exigențelor legale.
91. Nu este de neglijat faptul că tematica relevată în conținutul ziarului menționat, și anume susținerea de către PAS a importanței referendumului promovat de președintele Republicii Moldova pentru aderarea Republicii Moldova la UE corespunde faptului că partidele politice, prin prisma dreptului la libera exprimare, se pot implica în susținerea inițierii procesului de organizare și desfășurare a acestui referendum și, invers, se pot opune acestui sau oricărui alt mesaj de interes public.
92. Este esențial să remarcăm și faptul că, în momentul examinării sesizărilor în cauză, data alegerilor prezidențiale și data desfășurării referendumului nu sunt stabilite.
93. Relevant în acest sens este să menționăm că la data de 9 aprilie 2024 un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova a înaintat Curții Constituționale pentru controlul constituționalității propunerea de inițiere a referendumului republican pentru revizuirea Constituției. Potrivit proiectului de hotărâre anexat la propunerea menționată, data preconizată pentru desfășurarea referendumului este 20 octombrie 2024.
94. Având în vedere aceste aspecte, este important să remarcăm faptul că ziarele au fost tipărite la data de 28 martie 2024, respectiv se atestă că acestea au fost tipărite anterior sesizării depuse la Curtea Constituționale de către grupul de deputați. Totodată, subliniem că această sesizare nu are caracter juridic.
95. În egală măsură, trebuie să menționăm că stabilirea datei referendumului este în competența exclusivă a Parlamentului conform articolului 190 din Codul electoral nr. 325/2022. Prin urmare, Parlamentul, după primirea avizului nr. 1 emis de Curtea Constituțională (dosarul nr. 84c/2024) la data de 16 aprilie 2024, poate să stabilească data desfășurării referendumului.
96. În contextul specific prezentat, Comisia reține faptul că nu poate fi criticată acțiunea PAS cu privire la promovarea ideii unui referendum, deoarece reprezentanții partidelor politice au dreptul să comunice liber viziunile lor politice și să le facă cunoscut mesajul susținătorilor săi. Totuși, este esențial să se respecte prevederile legale în ceea ce privește utilizarea mesajelor politice și a agitației electorale.
97. Având în vedere cele menționate, Comisia subliniază că materialele în cauză conțin un îndemn de participare la referendum, și anume textul „Participă la referendum dacă ești PENTRU Moldova Europeană și vrei ca aderarea la Uniunea Europeană să fie înscrisă în Constituție”, însă este esențial de menționat că instituția referendumurilor, în comparație cu cea a alegerilor parlamentare/prezidențiale, nu este cu previzibilitate certă.
98. Desfășurarea unui referendum devine sigură numai după stabilirea datei acestuia, iar până la acel moment toate procedurile au un caracter eventual și imprecis. Cu alte cuvinte, nu sunt caracteristice unui fapt juridic și, prin urmare, în lipsa acestui element juridic, subiectul vizat, PAS, nu poate purta răspundere juridică. Or, în caz contrar, s-ar submina principiul previzibilității raporturilor juridice.
99. Așadar, având în vedere că materialele contestate au un conținut politic și sunt elaborate în condițiile tehnice stabilite de legiuitor, acestea sunt actualmente conforme cadrului legal.
100. Cu toate acestea, în ipoteza stabilirii oficiale a datei alegerilor, este interzisă utilizarea și distribuirea de materiale ce conțin texte similare celui menționat: „Participă la referendum dacă ești PENTRU Moldova Europeană și vrei ca aderarea la Uniunea Europeană să fie înscrisă în Constituție”. Această restricție derivă din caracterul tendențios al mesajului, care își propune să influențeze alegătorii în favoarea unei anumite opțiuni promovate de un partid politic. Respectarea acestor reguli este esențială pentru menținerea integrității procesului democratic și pentru asigurarea unei participări libere și informate a cetățenilor la procesul electoral.
101. Totodată, menționăm că partidele politice sau autoritățile publice nu pot fi limitate nejustificat în libertatea de expunere a informației pe care o consideră relevantă prin intermediul publicității politice sau a mesajelor de interes public, odată ce sunt respectate prevederile Codului electoral nr.325/2022 și ale Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
B. Cu privire la finanțarea partidelor politice
102. În ceea ce privește activitățile PAS în perioada menționată, la care se face referire în prezentele spețe, Comisia Electorală Centrală, în calitate de organ de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice, la etapa prezentării rapoartelor financiare în condițiile Codului electoral nr. 325/2022 va verifica dacă partidul numit a suportat cheltuieli în legătură cu acestea.
103. Deci, la etapa verificării corectitudinii raportului privind gestiunea financiară pentru semestrul I 2024, Comisia va examina toate veniturile și cheltuielile financiare raportate de către PAS în vederea stabilirii unor eventuale încălcări.
104. Menționăm că regulile la care s-a făcut trimitere mai sus constituie un pilon fundamental al oricărui proces electoral democratic și echitabil. Ele sunt concepute pentru a asigura că toate părțile implicate într-un proces electoral se supun unor standarde etice și legale ridicate, astfel încât alegătorii să aibă acces la informații corecte și verificabile, iar procesul electoral să fie liber de manipulare și influențe nelegitime.
105. În plus, regulile referitoare la agitația electorală includ și restricții privind cheltuielile de campanie, pentru a preveni influența excesivă a resurselor financiare asupra procesului electoral și pentru a oferi șanse egale tuturor participanților.
106. Aceste reguli nu doar că reglementează modul în care se desfășoară campaniile electorale, ci și întăresc încrederea publicului în integritatea și transparența procesului electoral. Prin aplicarea lor strictă și corectă, se consolidează baza unei democrații sănătoase și a unei societăți în care principiile democratice sunt respectate și apărate.
C. Cu referire la portalul web www.pentru.md
107. Este de menționat că portalul web www.pentru.md reprezintă o platformă de informare a publicului privind referendumul și de promovare a ideii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
108. Menționăm că acțiunile de susținere pentru sau împotriva referendumului urmează a fi efectuate în corespundere cu perioada admisibilă și cu principiile de finanțare a participanților la referendum, dar și în condițiile și modurile permise de susținere financiară a campaniilor electorale.
109. Prin urmare, în cazul în care se va stabili data referendumului, promovarea de către partidele politice și de către instituțiile statului a portalului www.pentru.md nu este admisibilă decât în condițiile normative și în contextul respectării neutilizării elementelor de agitație electorală.
În ceea ce privește derularea activităților la care se face referire în prezentele spețe la elaborarea și cheltuielile pentru promovarea paginii web www.pentru.md, Comisia Electorală Centrală în calitate de organ de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice, la etapa prezentării rapoartelor financiare în condițiile Codului electoral nr. 325/2022, va verifica dacă au fost raportate cheltuieli suportate de partidul politic numit.
D. Cu referire la utilizarea resurselor administrative
110. Suplimentar, Comisia reiterează necesitatea respectării normelor legale privind utilizarea resurselor administrative atât în perioada electorală, cât și în perioada extraelectorală de către toți participanții implicați.
111. În aceeași ordine de idei, reiterăm recomandările formulate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în Liniile directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, aprobate la Strasbourg pe 9 octombrie 2015.
112. Astfel, utilizarea abuzivă a resurselor administrative se poate manifesta inclusiv în perioada premergătoare alegerilor, prin difuzarea de informații favorabile care ar putea influența preferințele alegătorilor, folosind în acest scop resurse publice la care alți potențiali concurenți electorali nu au acces. Acest lucru creează o situație de inegalitate între candidați, contrar principiului de egalitate de șanse în finanțarea campaniilor electorale, așa cum este stabilit de art. 50 lit. b) din Codul electoral nr. 325/2022. În plus, această practică implică utilizarea resurselor financiare ale statului într-un mod care nu servește interesului comun, ci în scopul obținerii unor eventuale avantaje electorale.
113. Având în vedere referințele legale, Comisia Electorală Centrală atrage atenția asupra responsabilităților ce le revin autorităților și instituțiilor publice în cadrul perioadei electorale și extraelectorale.
114. În acest sens, atât demnitarii, funcționarii publici, cât și personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice au sarcina de a-și exercita atribuțiile în limita competențelor legale stabilite, fără a se folosi de statutul deținut, fiind responsabili de utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor administrative, precum și de a nu admite favoruri sau abuzuri în raport cu subiecții implicați.
115. Prin respectarea acestor principii, demnitarii și funcționarii publici asigură că autoritatea și puterea cu care sunt învestiți sunt folosite în beneficiul publicului și pentru binele comun, nu în interes personal sau politic. Aceștia trebuie să fie responsabili și să evite orice formă de favoritism sau abuz în exercitarea atribuțiilor lor.
116. Este fundamental să se evidențieze că respectarea acestor standarde nu numai că întărește încrederea cetățenilor în instituțiile publice, dar și consolidează temelia unei guvernări responsabile și transparente, esențială pentru funcționarea unei democrații sănătoase.
117. Potrivit pct. 2.2 lit. a) subpct. i) al Codului de bune practici în materie de referendum, egalitatea de șanse implică neutralitatea autorităţilor administraţiei publice, în special referitor la campania pentru referendum.
118. În același timp, spre deosebire de cazul alegerilor, nu este necesară interzicerea completă a intervenţiei autorităţilor publice în favoarea sau în defavoarea propunerii supuse referendumului. Cu toate acestea, autorităţile publice (naţionale, regionale şi locale) nu trebuie să influenţeze rezultatul scrutinului printr-o campanie excesivă şi unilaterală. Se interzice utilizarea fondurilor publice de către autorităţi în scopuri de campanie.
119. În acest sens, este de menționat faptul încheierii Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles, Belgia, și ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014 și de Parlamentul European la data de 13 noiembrie 2014.
120. În baza acestuia, precum și a Concluziilor Consiliului European din 23-24 iunie 2022, privind acordarea statutului de ţară candidată pentru aderare la Uniunea Europenă pentru Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2023, s-a aprobat Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024 – 2027.
121. Astfel, ținând cont de faptul că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 36/2013, s-a stabilit supremația prevederilor Declarației de independență care prevede orientarea europeană a Republicii Moldova, acțiunile autorităților publice, precum și ale exponenților acestora, în vederea alinierii standardelor la cerințele Uniunii Europene, urmează a fi privite ca executarea unor obligații pozitive, care decurge din angajamentele internaționale, precum și cele de realizare a prevederilor Declarației de independență.
122. Totodată, ținând cont că problema aderării Republicii Moldova ar putea fi subiect al unui referendum constituțional, autoritățile publice urmează să desfășoare activitățile aferente Planului naţional de acţiuni vizat supra în manieră obișnuită, astfel încât să fie păstrat echilibrul între exercitarea angajamentelor sale și influențarea necorespunzătoare a rezultatelor referendumului.
123. Suplimentar, în legătură cu suplimentul la sesizarea MAN, înregistrat sub nr. CEC-7/13753 din 29 aprilie 2024, în care MAN își exprimă dezacordul cu opiniile prezentate de PAS și de Aparatul Președintelui, solicitând interpelarea repetată a acestora, Comisia subliniază că nu poate interveni în modul de prezentare a opiniei și a punctelor de vedere formulate de PAS și Aparatul Președintelui. Aceasta reprezintă un drept discreționar de care dispun părțile în cadrul procedurii administrative. Iar modul în care părțile decid să își prezinte opiniile nu poate fi impus de către autoritatea electorală.
124. În concluzie, având în vedere că materialele contestate au un conținut politic și sunt elaborate în condițiile tehnice stabilite de legiuitor, acestea sunt actualmente conforme cadrului legal.
125. Cu toate acestea, în situația în care ulterior se va stabili data referendumului ca fapt juridic, utilizarea și distribuirea materialelor ce conțin elemente de agitație electorală devin imposibile.
126. În acest sens, tuturor subiecților le va reveni obligația de a se abține de la agitația electorală și de a-și elabora materialele numai în perioada admisibilă și conform regulilor stabilite în domeniu.
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18, 26 alin. (1) lit. f) și 32 din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 78 alin. (1) și 165 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018 și în conformitate cu Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea nr. 1098/2023, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Se ia act de sesizarea nr. CEC-7/13390 din 10 aprilie 2024 depusă de deputatul Vasile Bolea și sesizarea nr. CEC-7/13531 din 17 aprilie 2024 a Partidului Politic Mișcarea Alternativa Națională.
2. Se atenționează concurenții electorali asupra obligației de a respecta rigorile legislației electorale cu privire la agitația electorală și publicitatea politică, precum și privind utilizarea resurselor administrative.
3. Hotărârea se remite spre informare participanților la procedura administrativă.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală (adresă: Republica Moldova, MD-2012, mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119, e-mail: info@cec.md).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 10 mai 2024
Nr. 2515