Nr. 1287 - cu privire la sesizarea  nr. CEC-7/6391 din 30 august 2023 a Partidului Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”

  • 19.09.2023
  • 645
  • 0

HOTĂRÂRE

cu privire la sesizarea  nr. CEC-7/6391 din 30 august 2023

a Partidului Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”

 

I. Aspecte introductive

1. Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII” a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/6391 din 30 august 2023, în care se invocă pretinse acțiuni ilegale ale Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (în continuare – PAS), manifestate prin participarea vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, Mihail Popșoi, la ceremonia de depunere de flori la Monumentul eroilor căzuți la datorie pentru integritatea Republicii Moldova, desfășurate în municipiul Bălți.

2. Conform art. 60 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Prin urmare, cu privire la prezenta speță, termenul de examinare a sesizării numite este respectat.

 

II. Argumentele autorului sesizării

3. Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”, reprezentat de domnul Ștefan Gligor, a comunicat că, în baza sesizărilor formulate de membrii partidului din municipiul Bălți, solicită examinarea sesizării.

4. Autorul arată că, în fapt, la data de 27 august 2023, în cadrul ceremoniei de depunere de flori la Monumentul eroilor căzuți la datorie pentru integritatea Republicii Moldova, desfășurate în municipiul Bălți, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihail Popșoi, a declarat veteranilor prezenți la eveniment următoarele: „… Parlamentul Republicii Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate va depune toate eforturile pentru a sprijini sacrificiul și efortul dumneavoastră, așa cum am îndeplinit promisiunea pe care am făcut-o veteranilor să majorăm indemnizațiile. Vom face tot posibilul pentru a oferi sprijin în continuare pe măsura posibilităților bugetare…”, drept probă a fost prezentată o înregistrare video, sursa: https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=1056902305679793

5. Autorul sesizării consideră că declarația făcută ar putea fi calificată drept utilizare abuzivă a resurselor administrative în cursul procesului electoral și promisiuni electorale pe bani bugetari prin:

- lipsa de distincție între stat și partidul de guvernământ, prin identificarea Parlamentului Republicii Moldova cu PAS;

- constatarea realizării promisiunii electorale politice PAS de majorare a indemnizației veteranilor, exprimată prin fraza: „… așa cum am îndeplinit promisiunea pe care am făcut-o veteranilor să majorăm indemnizațiile”;

- formularea unei promisiuni noi: „… Vom face tot posibilul pentru a oferi sprijin în continuare pe măsura posibilităților bugetare”, care poate fi calificată drept promisiune electorală, realizată prin utilizarea funcției de vicepreședinte al Parlamentului, ce ar putea influența preferințele alegătorilor utilizând resurse publice la care nu au acces alți potențiali concurenți electorali. Acest fapt, pe de o parte, îi pune pe candidați în condiții de inegalitate, contrar principiului de egalitate de șanse în finanțarea campaniilor electorale stabilit de art. 50 lit. b) din Codul electoral nr. 325/2022, iar pe de altă parte, se folosesc resurse bugetare în scopul dobândirii eventualelor avantaje electorale.

6. În drept, autorul sesizării invocă art. 1, 18, 25 lit. t) și w), 26 alin. (1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022. De asemenea, autorul citează definiția dată de OSCE/ODIHR pentru expresia „utilizarea abuzivă a resurselor statului” (terminologie utilizată și de alte instituții internaționale) ca „fiind avantajul necuvenit obținut de anumite partide sau candidați prin utilizarea pozițiilor oficiale sau a conexiunilor cu instituțiile guvernamentale, în scopul influențării rezultatelor alegerilor”.

7. Autorul sesizării mai aduce drept argument un citat din pct. 9 din Liniile directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, aprobate la Strasbourg pe 9 octombrie 2015, unde Comisia Europeană pentru Democrație (Comisia de la Veneția) spune: „În conformitate cu Raportul din 2013 privind folosirea resurselor administrative în cursul proceselor electorale, prin proces electoral se înțelege o perioadă care este mult mai extinsă decât cea a campaniei electorale așa cum este aceasta strict definită prin legea electorală. … Include toate activitățile efectuate pentru sprijinul sau împotriva unui candidat, partid politic sau coaliție de către deținătorii unor funcții guvernamentale, înaintea și în cursul zilei alegerilor”.

8. Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII” invocă drept argument și un alt citat din pct. 10 din Liniile directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, conform căruia: „Referitor la situația proceselor electorale din Europa, s-a observat faptul că „după mai mult de 20 de ani de observare a proceselor electorale din Europa și mai mult de 10 ani de asistență legală oferită statelor membre ale Consiliului Europei, au fost remarcate multe îmbunătățiri privind legislația și practica electorală. Totuși, implementarea practică a legilor electorale și a legilor privind partidele politice (inclusiv a celor referitoare la finanțarea partidelor politice și a proceselor  electorale) rămâne problematică până la un anumit punct. Astăzi, una dintre cele mai importante și recurente provocări, remarcată în Europa și nu numai, o reprezintă utilizarea abuzivă a resurselor administrative, numite și resurse publice, în cadrul proceselor electorale”.

9. Un argument în plus invocat de autorul sesizării este și citatul din pct. 11 din Liniile directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, conform căruia „… larga răspândire a utilizării abuzive a resurselor administrative se poate reflecta într-o persistentă lipsă de distincție între stat și partidul de guvernământ”.

10. În concluzia celor formulate, Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII” solicită:

1) Examinarea sesizării în conformitate cu prevederile Codului electoral și ale legislației în vigoare.

2) Constatarea utilizării resurselor administrative în perioada electorală de către Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și sancționarea acestuia în conformitate cu legislația în vigoare, luând în considerare Hotărârea CEC nr. 1126 din 14 iulie 2023 prin care partidului respectiv i-a fost aplicat avertismentul pentru încălcarea legislației în perioada preelectorală.

 

 

 

 

III. Argumentele Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

11. Prin scrisoarea nr.CEC-8/2796 din 5 septembrie 2023, a fost solicitată opinia Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” asupra celor invocate în sesizarea examinată.

12. Pe data de 7 septembrie  2023, PAS  a prezentat la Comisia Electorală Centrală opinia sa, înregistrată sub nr. CEC-7/6539, pe marginea argumentelor invocate în sesizarea nr. CEC-7/6391 din 30 august 2023.

13. PAS arată că, în fapt, la 27 august 2023, în cadrul ceremoniei de depunere de flori la monumentul eroilor căzuți la datorie pentru integritatea Republicii Moldova, desfășurate în municipiul Bălți, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihail Popșoi, a declarat că: „…Parlamentul Republicii Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate va depune toate eforturile pentru a sprijini sacrificiul și efortul dumneavoastră, așa cum am îndeplinit promisiunea pe care am făcut-o veteranilor, să majorăm indemnizațiile. Vom face tot posibilul pentru a oferi sprijin în continuare, în măsura posibilităților”.

14. PAS a adus drept argument prevederile Anexei la Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, conform căreia, una dintre funcțiile de demnitate publică este cea de Vicepreședinte al Parlamentului. Conform art. 10 al aceleiași legi, demnitarul poate avea calitatea de membru al partidelor politice sau al organizațiilor social-politice legal constituite, cu excepțiile prevăzute de legea specială. Demnitarul poate fi exponent al partidelor politice sau al organizațiilor social-politice în cadrul autorității publice pe care o conduce sau în al cărei cadru își exercită funcția de demnitate publică, cu excepțiile prevăzute de legea specială.

15. PAS a mai invocat și art. 3 din Legea nr. 190/2003 cu privire la veterani, potrivit căruia: „Politica socială a statului prevede asigurarea necesităților vitale ale veteranilor prin:

a) acordarea de drepturi și garanții, realizarea măsurilor care le garantează sănătatea și bunăstarea, asistența medicală, precum și serviciile sociale necesare;

b) asigurarea cu pensii și indemnizații, indexate periodic în conformitate cu legislația în vigoare;

c) acordarea prestațiilor sociale în conformitate cu legislația în vigoare”.

Suplimentar PAS a indicat și prevederile art. 13 din lege referitoare la conținutul protecției sociale a veteranilor.

16. De asemenea, PAS a menționat și art. 66 lit. d) din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia una dintre atribuțiile de bază ale Parlamentului este aprobarea direcțiilor principale ale politicii interne și externe a statului.

17. Conform poziției PAS, constituie un drept al partidelor politice de a interacționa cu cetățenii prin diferite mijloace legale, aceasta fiind și o exigență a principiului pluralismului politic ce permite partidului să exprime liber opinii și interese diverse, în condiții de cooperare, competiție sau chiar conflict.

18. De asemenea, PAS a motivat că din conținutul prevederilor legii privind statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică rezultă că Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova poate avea calitatea de membru al partidelor politice, or, în prezentul caz, legea specială nu stabilește restricții în acest sens. Dat fiind acest drept acordat de legislația națională, exponenții puterii, în exercitarea atribuțiilor lor, inclusiv prin darea de declarații, realizează o legătură de imagine dintre partidul politic al cărui membru este și funcția de demnitate publică.

19. Într-o altă ordine de idei, PAS opinează că, în ceea ce privește declarațiile Vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, Mihail Popșoi, privind acordarea suportului veteranilor de război care au participat la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, legea cu privire la veterani stabilește că politica socială a statului prevede asigurarea necesităților vitale prin acordarea de drepturi şi garanţii, realizarea măsurilor care le garantează sănătatea şi bunăstarea, asistenţa medicală, precum şi serviciile sociale necesare, asigurarea cu pensii şi indemnizaţii etc.  În prezentul caz, Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova nu a făcut decât să reitereze angajamentul Parlamentului Republicii Moldova de a respecta prevederile legislației, asigurând veteranii de război, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, de o susținere continuă a acestora de către stat.

20. În privința mesajului/comunicării despre majorarea indemnizațiilor veteranilor de război PAS argumentează că, în practica sa, Comisia Electorală Centrală a reținut că partidele politice au  dreptul, inclusiv în perioada dintre alegeri, să distribuie informații de interes public și alte materiale de promovare politică prin care să supună discuțiilor deschise acțiunile întreprinse sau realizările acestora sau să utilizeze astfel de informații în scop de publicitate politică, cu respectarea cerințelor prevăzute de Legea nr. 62/2022, aducând drept exemplu hotărârea CEC nr. 1126/2023.

21. Prin urmare, PAS solicită Comisiei să constate lipsa încălcării legislației naționale electorale de către domnul Mihail Popșoi.

 

IV. Considerentele Comisiei Electorale Centrale

22. În conformitate cu art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală este „autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.

23. De asemenea, conform art. 18, „Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.

24. Potrivit art. 25 lit.t) și w) din Codul electoral nr. 325/2022, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:

- aplică sau solicită aplicarea sancțiunilor, stabilite de Codul electoral, de Legea nr. 294/2007 privind partidele politice și de alte acte normative aferente, pentru încălcarea legislației electorale, precum și sesizează organele competente privind faptele pasibile de răspundere contravențională sau penală;

- dispune de drept de acces la informațiile deținute de autoritățile publice de toate nivelurile și la registrele de stat, precum și la datele deținute de instituțiile private și băncile licențiate, inclusiv la datele cu caracter personal, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

25. Conform art. 87 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică care examinează procedura administrativă se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate:

a) să solicite informații de tot felul;

b) să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite declarații scrise din partea acestora;

c) să solicite acte și dosare;

d) prin sesizarea directă a lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului (cercetarea probei la fața locului).

26. Participanții la procedura administrativă, potrivit art. 88 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării stării de fapt. Ei urmează să indice, în special, asupra faptelor și probelor care le sunt cunoscute și să prezinte documentele pe care le dețin.

27.  Deci, examinând conținutul materialului video, al cărui link a fost anexat la sesizarea depusă de către Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”, menționăm că din discursul domnului Mihail Popșoi nu se desprind interferențe directe cu procesul electoral ce vizează alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Din textul discursului nu se constată susținerea unui anumit candidat sau transferul de imagine asupra candidaților ce urmează să participe la alegerile locale generale din partea PAS. Comisia notează că și  domnul Nicolai Grigorișin, primarul municipiului Bălți, care este membru al Partidului Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”, a fost prezent la eveniment și a oferit diplome de onoare unor veterani.

28. Atragem atenția că nu ține de competența Comisiei de a interzice partidelor politice și exponenților acestora, mai ales celor ce exercită funcții politice, ca în cazul din speță de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, de a participa la diverse activități de pe agenda parlamentară, cum ar fi cea de depuneri de flori în contextul sărbătorilor naționale și, respectiv, de a interacționa cu cetățenii prezenți la acestea.

29. Suplimentar, atragem atenția că declarațiile domnului Mihail Popușoi articulate în cadrul ceremoniei de depunere de flori la Monumentul eroilor căzuți la datorie pentru integritatea Republicii Moldova, aflat în municipiul Bălți, în contextul Zilei independenței și vizând veteranii de război, nu au o tentă și legătură directă cu alegerile locale generale ce urmează să se desfășoare în data de 5 noiembrie 2023.

30. Totuși, chiar dacă din materialul video nu se deduce o tentă și legătură directă cu alegerile locale generale ce urmează să se desfășoare în data de 5 noiembrie 2023, Comisia reiterează că promisiunile reprezentanților autorităților publice făcute în perioada electorală privind acordarea unor facilități, plăți sau servicii urmează a fi apreciate critic. În acest sens, Comisia reamintește despre necesitatea distingerii, în perioada electorală, a mesajelor expuse și activităților desfășurate în vederea exercitării funcțiilor oficiale de către persoanele care nu cad sub incidența art. 16 alin. (3) din Codul electoral și activitatea politică a acestora.

31. Respectiv, analizând circumstanțele de fapt și de drept, nu poate fi constatată utilizarea resurselor administrative în acest caz.

Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18, 32 și 93 alin. (2) lit. e) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 78 alin. (1) și 209 din Codul administrativ nr. 116/2018 și în conformitate cu Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea nr. 1098/2023, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:

 

1. Se respinge ca neîntemeiată sesizarea înregistrată sub nr. CEC-7/6391 din 30 august 2023 a Partidului Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”.

2. Hotărârea se remite spre informare participanților la procedura administrativă.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală (adresă: Republica Moldova, MD-2012, mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119, e-mail: info@cec.md).

 

 

Președinta

Comisiei Electorale Centrale                                                                      Angelica CARAMAN

 

 

Chișinău, 19 septembrie 2023

Nr. 1287