HOTĂRÂRE
cu privire la cererea prealabilă nr. CEC- 7/14191 din 31 mai 2024
a domnului Ruslan Filipaș, candidatul Partidului Politic „ȘANSĂ”
la funcția de primar al comunei Tîrnova, raionul Dondușeni
I. Aspecte introductive
1. Prin hotărârea nr. 2537 din 21 mai 2024, Comisia Electorală Centrală a stabilit data de 2 iunie 2024 pentru desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi în unele localități, inclusiv în comuna Tîrnova, raionul Dondușeni.
2. La data de 25 aprilie 2024, domnul Ruslan Filipaș, candidatul Partidului Politic „ȘANSĂ” (în continuare – Partidul „ȘANSĂ”), a fost înregistrat în cursa electorală în baza hotărârii nr. 13 a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Tîrnova nr. 13/21, raionul Dondușeni (în continuare – CECEC Tîrnova nr. 13/21).
3. Pe 29 mai 2024, Inspectoratul de Poliție Dondușeni a depus la CECEC Tîrnova nr. 13/21 două sesizări, nr. 34/32-2595 și 34/32-2590, prin care a arătat că la data de 28 mai 2024 în REI-2 al IP Dondușeni au fost înregistrate sub nr. 20241101317, nr. 20241101318 și nr. 20241101326 denunțurile depuse de către locuitori ai comunei Tîrnova, raionul Dondușeni. Conform denunțurilor acestor persoane, domnul Ruslan Filipaș, candidatul din partea Partidului „ȘANSĂ” la funcția de primar, în perioada 22.05.2024 – 28.05.2024 le-a oferit fiecăruia dintre ele câte 500 lei moldovenești pentru ca acestea să îl voteze.
4. De asemenea, în sesizări se arată că persoanele care au depus denunțurile susțin că domnul Ruslan Filipaș, în calitatea lui de concurent electoral, le-a îndemnat să atragă și alți consăteni pentru a-i da voturile, în schimbul unei recompense financiare.
5. Examinând circumstanțele de fapt și de drept, CECEC Tîrnova nr. 13/21 a adoptat hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024, prin care a luat act de sesizările Inspectoratului de Poliție Dondușeni nr. 34/32-2595 și nr. 34/32-2590 din 28 mai 2024. Prin aceeași hotărâre, CECEC Tîrnova nr. 13/21 a transmis Centrului Național Anticorupție, spre examinare prin prisma art. 1811 din Codul penal, copia dosarului administrativ în legătură cu acest caz. Conform aceleiași hotărâri, înregistrarea candidatului numit i-a fost anulată.
6. Ca urmare, candidatul la funcția de primar al comunei Tîrnova, raionul Dondușeni, domnul Ruslan Filipaș, reprezentat de către avocatul său, domnul Vadim Banaru, a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere prealabilă, înregistrată sub nr. CEC-7/14191 din 31 mai 2024, prin care contestă hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 a CECEC Tîrnova nr. 13/21.
II. Argumentele contestatarului
7. Autorul cererii prealabile susține că, în cadrul procedurii administrative, nu a avut posibilitatea de a lua cunoștință de materialele dosarului administrativ, de a-și formula punctul de vedere în apărare, de a prezenta probe și argumente, de a fi audiat efectiv. Consideră că referința nu a fost examinată de către CECEC Tîrnova nr. 13/21 și nu a fost dezbătută, fiind refuzată audierea cetățenilor care au depus denunțuri false.
8. De asemenea, autorul cererii prealabile afirmă că nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil și de dreptul la apărare în cadrul tuturor etapelor procedurii administrative.
9. Pentru motivarea susținerilor sale, contestatarul invocă art. 32 alin. (2), 44 și 70 din Codul administrativ nr. 116/2018.
10. În opinia sa, actul administrativ contestat nu este motivat, ceea ce este contrar art. 118 din Codul administrativ nr. 116/2018. În acest sens, menționează că motivarea trebuie să justifice prin forța logicii, raționamentelor, probelor și normelor de drept toate elementele care compun legalitatea actului administrativ.
11. Mai arată contestatarul că sesizările Inspectoratului de Poliție Dondușeni urmau a fi declarate inadmisibile, deoarece nu se încadrează în condițiile prevăzute de art. 93 și 94 din Codul electoral nr. 325/2022. În plus, organul electoral nu a demarat o procedură de control din oficiu, întrucât cel puțin nu există vreun act care ar confirma acest fapt.
12. De asemenea, susține că în art. 92 din Codul electoral sunt clar prevăzute forma și conținutul unei contestații/sesizări, menționând că elementul cel mai important al acesteia este descrierea detaliată a presupusei fapte și anexarea probelor care ar confirma aceste fapte. În acest sens, face trimitere la art. 96 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, conform căruia fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate. Declară că la sesizarea depusă de către poliție nu este anexată nicio probă care ar confirma faptele expuse.
13. Mai arată contestatarul că CECEC Tîrnova nr. 13/21, anulând înregistrarea candidatului la funcția de primar desemnat de către Partidul „ȘANSĂ” deja după desfășurarea primului tur de scrutin, a sfidat art. 95 alin. (7) din Codul electoral nr. 325/2022, conform căruia „Cererile de anulare a înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali se depun la organul electoral competent cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. Cererile depuse după acest termen se examinează concomitent cu centralizarea şi confirmarea rezultatelor alegerilor”.
14. Autorul cererii prealabile precizează că, potrivit art. 1 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală nr. 122/2003, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății şi statului de infracțiuni, precum şi protejarea persoanei şi societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată. Organele de urmărire penală şi instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa mod încât nicio persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nicio persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrângere ori să nu fie victima încălcării altor drepturi fundamentale.
15. Adaugă autorul că organul de poliție sau altă instituție a statului poate informa organul electoral doar dacă o încălcare a legii este confirmată definitiv prin decizii definitive ale unui agent constatator sau ale instanțelor de judecată, iar solicitarea venită din partea poliției de a lua măsuri privind un concurent electoral în baza unor plângeri care nu sunt confirmate cu nimic și sunt doar în proces de examinare constituie un abuz, organele electorale urmând să respingă ca inadmisibilă asemenea solicitare.
16. În opinia sa, chiar dacă ipotetic ar fi existat temeiuri de a depune o cerere de anulare a înregistrării unui candidat, atunci o asemenea acțiune este interzisă de lege. În cazul depistării unor presupuse încălcări, aceste fapte ar urma să fie examinate doar în procesul confirmării sau infirmării rezultatelor alegerilor. Autorul subliniază că o astfel de cerere de anulare a înregistrării nici nu a fost depusă conform procedurilor legale, iar organul electoral nu era în drept să inițieze anularea înregistrării unui concurent electoral, mai ales în lipsa probatoriului și în condițiile în care organul de poliție nu a solicitat acest lucru.
17. Autorul cererii prealabile susține că organul electoral, învestit cu competența materială de examinare a sesizărilor, în procesul adoptării actului administrativ individual defavorabil contestat, a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, precum principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale ale dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate de contestatar, în condițiile în care procedura de examinare a sesizărilor a plasat reclamantul într-o situație dezavantajoasă în raport cu adversarii săi, ar reprezenta un tratament discriminatoriu și inechitabil al concurenților electorali.
18. În contextul celor susținute și formulate în cererea sa prealabilă, autorul solicită:
1) primirea urgentă spre examinare a prezentei cereri și informarea CECEC Tîrnova nr. 13/21 despre contestarea hotărârii nr. 27 din 30 mai 2024, care să fie considerată suspendată de drept în baza art. 101 alin. (5) din Codul electoral nr. 325/2022 și art. 171 alin. (5) din Codul administrativ nr. 116/2018;
2) admiterea cererii prealabile;
3) anularea hotărârii nr. 27 din 30 mai 2024 a CECEC Tîrnova nr. 13/21;
4) restabilirea în drepturi electorale a candidatului Ruslan Filipaș.
III. Argumentele CECEC Tîrnova nr. 13/21
19. Prin referința nr. CEC-7/14210 din 31 mai 2024, CECEC Tîrnova nr. 13/21 a prezentat punctul său de vedere, a relatat despre modul în care a fost adoptată hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 și și-a reafirmat considerentele și cele dispuse prin aceasta în totalitate.
20.Respectiv CECEC Tîrnova 13/21 solicită menținerea hotărârii nr. 27 din 30 mai 2024 și respingerea cererii prealabile depuse de către domnul Ruslan Filipaș ca fiind nefondată, întrucât nu se bazează pe probe concludente și veridice.
III. Considerentele Comisiei Electorale Centrale
21. Examinând cererea prealabilă, referința, materialele dosarului administrativ prezentat de către CECEC Tîrnova nr. 13/21, materialele atașate, de asemenea punctul de vedere și argumentele contestatarului, Comisia formulează următoarele concluzii în vederea finalizării procedurii administrative de verificare a legalității actului contestat pe calea prealabilă.
22. În ceea ce privește argumentul contestatarului, conform căruia nu a avut posibilitatea de a consulta dosarul administrativ și, implicit, de a prezenta argumente în acest sens, acesta nu poate fi susținut. Din materialele cauzei se atestă faptul că la referința contestatarului asupra sesizării Inspectoratului de Poliție Dondușeni din 28 mai 2024, care a stat la baza adoptării actului contestat, este anexată copia plângerii către Procuratura raionului Dondușeni din 30 mai 2024 privind denunțul fals împotriva acestuia, care conține date aferente procedurii administrative în examinare.
Prin urmare, acest argument Comisia îl consideră ca fiind în contradicție cu starea de fapt și nu poate fi admis în vederea aprecierii legalității actului contestat.
23. Cu referire la susținerea contestatarului precum că actul individual defavorabil nu este motivat, deoarece nu și-a formulat punctul de vedere asupra acestuia, Comisia atestă că hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 a CECEC Tîrnova nr. 13/21 este constituită din următoarele compartimente:
1) „Aspecte introductive”;
2) „Considerentele candidatului la funcția de primar al com. Tîrnova, desemnat de către Partidul Politic ”Șansa”, domnul Filipaș Ruslan”;
3) „Considerentele Inspectoratului de Poliție Dondușeni”;
4) „Considerentele Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Tîrnova nr. 13/21”.
24. Compartimentele 1)-3) conțin rezumatul punctelor de vedere ale subiecților implicați în procedura administrativă, iar compartimentul 4) cuprinde aprecierea organului emitent cu referire la normele de drept aferente speței.
25. În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul administrativ, „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii”.
26. Este de menționat că argumentul de bază al contestatarului prezentat în cadrul procedurii administrative de emitere a actului contestat este că în speță lipsesc probe, iar vinovăția coruperii alegătorilor urmează a fi stabilită de organele de drept ca o precondiție a finalizării procedurii administrative.
27. Deci, organul emitent, în vederea aprecierii argumentului de bază, a reținut art. 54 alin. (7) din Codul electoral, potrivit căruia încălcarea interdicției de corupere a alegătorilor prin oferirea de bani se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept, ceea ce se probează prin materialele administrate de organul de poliție.
28. Astfel, Comisia constată că actul contestat este în conformitate cu cerințele legale aferente motivării, oferind o evaluare corespunzătoare a argumentelor aduse, ceea ce demonstrează netemeinicia susținerii formulate de contestatar cu privire la acest aspect.
29. În ceea ce privește considerentul contestatarului, potrivit căruia inspectoratul de poliție nu este subiect cu drept de depunere a contestației și respectiv sesizările acestuia urmau a fi declarate inadmisibile de către CECEC Tîrnova nr. 13/21, sunt de reținut cele menționate în pct. 30- 35.
30. Potrivit art. 28 alin. (1) pct. 1) lit. d) și h) din Codul electoral nr. 325/2022, în aria electorală Ministerul Afacerilor Interne deține următoarele atribuții suplimentare, care reprezintă obligații pozitive ale structurilor acestuia:
- prevenirea, contracararea și constatarea contravențiilor și a infracțiunilor în procesul electoral;
- acordarea de suport organelor electorale cu scopul de a asigura respectarea actelor administrative cu privire la finanțarea competitorilor electorali, precum și delegarea, după caz, a personalului calificat pentru constituirea grupurilor de lucru în acest sens.
31. Subsecvent, potrivit art. 37 alin. (1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022, „În perioada electorală, consiliul electoral de circumscripție are următoarele atribuții: f) examinează comunicările și sesizările ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor, depuse de autoritățile administrației publice locale, de întreprinderile, instituțiile și organizațiile implicate în procesul electoral, întreprinde măsuri pe marginea celor comunicate ori sesizate”.
32. Deci, în sensul normelor citate, organele de drept pot sesiza (în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale) organele electorale în legătură cu abaterile de la cadrul legal, aceasta fiind o competență a acestora.
33. Prin urmare, sesizările înaintate de entitățile publice au un regim distinct de cel al contestațiilor care se depun numai de competitorii electorali și alegători conform art. 94 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, sub incidența cărora cade orice petiție care întrunește condițiile de admisibilitate.
34. Astfel, pornind de la faptul că inspectoratul de poliție, ca parte componentă a organelor de drept condusă de Ministerul Afacerilor Interne, are atât dreptul, cât și obligația de a sesiza organele electorale în vederea neadmiterii încălcării cadrului normativ electoral, ale căror acte nu cad sub incidența regimului juridic al contestațiilor aplicabil competitorilor electorali, argumentul formulat de contestatar în acest sens Comisia îl consideră neîntemeiat.
35. Cu referire la argumentul contestatarului precum că cererile de anulare a înregistrării în condițiile art. 95 alin. (7) din Codul electoral se înaintează cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor, acesta nu poate fi susținut, deoarece sesizarea organului de poliție nu conținea solicitarea de a fi anulată înregistrarea concurentului electoral, ci prin aceasta se comunicau circumstanțe înregistrate, care pot influența integritatea procesului electoral. Prin urmare, prevederile invocate nu sunt incidente speței examinate.
36. În ceea ce privește punctul de vedere al contestatarului, potrivit căruia anularea înregistrării poate fi dispusă numai după ce în ordinea penală este dovedită incontestabil vinovăția persoanei implicate, Comisia reține următoarele aspecte cu titlu de principiu:
1) În pct. 157 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 134/2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova se spune: „Curtea reține, coruperea alegătorilor trebuie privită ca o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere și democratice, inclusiv a procesului echitabil și transparent al alegerilor. Asemenea încălcări creează precondiții pentru a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor. De asemenea, aceste încălcări pot influența considerabil asupra rezultatelor alegerilor”. (HCC nr. 134 din 13 decembrie 2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova).
2) Caracterul grav al fenomenului coruperii alegătorilor s-a regăsit ca apreciere a temeiniciei declarării neconstituționalității partidului politic. Respectiv, Curtea constituțională în pct. 153 al hotărârii sale nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor” a stabilit: „Curtea conchide că finanțarea netransparentă și ilegală a activității Partidului „Șor” și coruperea alegătorilor sunt incontestabile. Aceste acțiuni sistematice, continue și în proporții semnificative limitează în mod substanțial procesul democratic al alegerilor și constituie un factor descurajator nu doar pentru ceilalți concurenți electorali dar și pentru alegătorii care cred sincer în valorile democratice. Curtea subliniază că participarea unui asemenea partid la procesul de formare a voinței de stat nu este permisă într-o democrație liberă”.
3) Deci, Comisia reține art. 54 alin. (7) din Codul electoral, conform căruia „Încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol [inclusiv coruperea alegătorilor] se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept…”.
37. Prevederea citată a fost introdusă în Codul electoral nr. 325/2022 prin Legea nr. 220/2023 pentru modificarea unor acte normative (implementarea unor considerente ale Hotărârii Curţii Constituţionale nr.10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Şor”).
38. Așadar, raportând această reglementare la argumentele formulate de contestatar, este relevant scopul legal urmărit care poate fi dedus din motivarea în procesul elaborării normative a acesteia.
39. Astfel, potrivit notei informative la amendamentul[1] prin care s-a introdus reglementarea respectivă, necesitatea acesteia rezidă din următoare considerente:
„Procesele electorale, reieșind din natura acestora, sunt limitate în timp, iar procesele penale, care includ garanțiile, inclusiv statuate de acte internaționale, de regulă, esențial depășesc perioada electorală. Prin urmare, atestarea unor fapte de corupere a alegătorilor în cadrul campaniei electorale a unui competitor electoral, conform prevederilor legale actuale, nu poate servi temei pentru reacție din partea organelor electorale atâta timp cât nu există finalitatea procesului penal în acest sens prin emiterea unei sentințe definitive de condamnare în baza art. 1811 din Codul penal.
De remarcat că, în perioada electorală organele electorale la general și Comisia Electorală Centrală, în special, este deseori sesizată asupra faptelor de corupere a alegătorilor, atestate și de misiuni de observare, inclusiv cele efectuate de organizațiile obștești. Reieșind din criteriile de competență expuse supra, sesizările în cauză se transmit organelor de drept pentru examinarea în fond și informarea Comisiei asupra rezultatelor examinării. Acest mecanism s-a dovedit a fi unul mai puțin eficient, întrucât nu corespunde principiului celerității procesului electoral.
Astfel, ținând cont de faptul că fenomenul coruperii alegătorilor persistă, însă nu este combătut prompt și operativ, în special în cadrul procesului electoral, în vederea neadmiterii la funcții elective a persoanelor care recurg la aceste practici ilegale de influențare a voinței alegătorilor, se atestă necesitatea instituirii unui mecanism eficient de prevenire și combatere.
În acest sens, se propune ajustarea cadrului legal astfel încât să fie posibil de constatat fapte de corupere a alegătorilor de către organele electorale și dispunerea anulării înregistrării candidatului și/sau a concurentului electoral (partid politic/bloc electoral).
Prin urmare, modificările operate la Codul electoral vin să instituie un nou temei de aplicare a sancțiunii care constă în anularea înregistrării subiecților electorali. Astfel, în cazul constatării de către organul electoral a coruperii alegătorilor sau susținătorilor prin oferirea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în vederea determinării alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, Comisia Electorală Centrală va aplica sancțiunea înregistrării concurentului electoral. Luând considerare riscurile și pericolul care-l poate produce fenomenul coruperii alegătorilor, anularea înregistrării concurentului electoral reprezintă o sancțiune proporțională și disuasivă. Or, sancțiunile administrative propuse fortifică caracterul de prevenție a faptelor prejudiciabile ce urmăresc compromiterea principiului democrației alegerilor. Totodată, se diferențiază procedurile electorale de cele contravenționale/penale, acestea nefiind direct interdependente, ceea ce va oferi posibilitatea combaterii fenomenului de corupere a alegătorilor, care atentează la legitimitatea puterii în stat dobândite în urma alegerilor, chiar în perioada electorală”.
40. Deci, din motivația citată reiese cert că norma a fost introdusă anume în vederea desprinderii proceselor electorale de cele penale, în așa fel încât abaterile de la această normă să fie oprite în manieră eficientă, fără a fi blocate de procedurile procesual penale care ar putea afecta caracterul legitim al puterii obținute în urma unor alegeri libere și corecte.
41. Astfel, în situația în care organului electoral i-au fost notificate denunțurile privind fapte de corupere a alegătorilor, depuse sub sancțiunea tragerii la răspundere penală pentru denunț fals, în lipsa altor argumente plauzibile, o abordare contrară celei contestate ar fi în contradicție cu scopul urmărit de legiuitor, precum și contrar competenței funcționale care excedă aprecierea veridicității denunțurilor respective.
42. Deci, examinând materialele administrate și argumentele formulate de contestatar, Comisia ajunge la concluzia lipsei temeiurilor de apreciere a actului contestat ca fiind ilegal, fapt pentru care cererea prealabilă urmează a fi respinsă.
În temeiul art. 32, 91-101 din Codul electoral nr. 325/2022 și în conformitate cu Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128/2023, Comisia Electorală Centrală hotărăște:
1. Se respinge ca neîntemeiată cererea prealabilă nr. CEC-7/14191 din 31 mai 2024 a domnului Ruslan Filipaș, candidatul Partidului Politic „ȘANSĂ” la funcția de primar al comunei Tîrnova, raionul Dondușeni.
2. Se menține hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Tîrnova nr. 13/21, raionul Dondușeni.
3. Prezenta hotărâre se comunică participanților la procedura administrativă.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale.
5. Hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Tîrnova nr. 13/21 poate fi atacată la Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (adresa: str. 31 August 1989, or. Dondușeni, MD-5101) în decurs de 3 zile de la data adoptării prezentei hotărâri.
Secretara
Comisiei Electorale Centrale Dana MUNTEANU
Chișinău, 31 mai 2024
Nr. 2568