HOTĂRÂRE
cu privire la examinarea unor sesizări depuse la Comisia Electorală Centrală
(nr. CEC-7/5494 din 30 iunie 2023, nr. CEC-7/5511 și nr. CEC-7/5512 din 4 iulie 2023)
A. Aspecte introductive
Partidul Politic „Mișcarea Alternativă Națională” (în continuare – MAN) a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/5494 din 30 iunie 2023, în care se invocă pretinse acțiuni ilegale ale Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (în continuare – PAS).
Ulterior, Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc (în continuare – PNM) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (în continuare – PLDM) au depus alte două sesizări (înregistrate sub nr. CEC-7/5511 și CEC-7/5512 din 4 iulie 2023), ambele având același obiect și în care autorii invocă aceleași încălcări ale legislației de către același subiect (PAS).
Conform art. 44 alin. (4) din Codul administrativ nr. 116/2018, „pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți participanți la aceeași autoritate publică când, în baza raportului material-juridic dintre participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune și când există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură și de aceeași autoritate publică. Fiecare participant participă în cadrul procedurii administrative în mod independent față de ceilalți participanți”.
Potrivit art. 80 alin. (1) din același cod, „în cazul în care drepturile sau interesele legitime, respectiv obligațiile care formează obiectul diferitor proceduri administrative inițiate în fața aceleiași autorități publice, au la bază aceeași situație de fapt sau același temei de drept, procedurile pot fi conexate, chiar dacă scopul lor este diferit”.
Astfel, pentru a asigura realizarea eficientă a procedurilor administrative, conform principiilor prevăzute la art. 28 și 29 din Codul administrativ nr. 116/2018, se consideră oportună conexarea sesizărilor și examinarea acestora într-o singură procedură administrativă.
Cu referire la respectarea termenului de examinare a sesizărilor reținem că, având în vedere obiectul acestora, natura pretențiilor înaintate și perioada în care au fost depuse la Comisia Electorală Centrală, acestea nu întrunesc criteriile unei contestații, în sensul Codului electoral nr. 325/2022, respectiv urmează a fi examinate ținând cont de termenul general în care o procedură administrativ trebuie finalizată.
Conform art. 60 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
În lumina celor expuse mai sus, conchidem că termenul de examinare a prezentelor sesizări este respectat.
B. Argumentele autorilor sesizărilor
În sesizarea sa, MAN menționează că în mun. Chișinău sunt instalate mai multe corturi cu imaginea domnului Lilian Carp, candidat anunțat de PAS pentru alegerile locale generale și sunt distribuite pliante în susținerea acestui candidat (copia pliantului este anexată la sesizare).
În opinia MAN, pliantele distribuite au un conținut de agitație electorală și publicitate politică, însă pe care nu sunt tipărite informațiile obligatorii prevăzute de lege.
PNM mai arată că în perioada 22 iunie 2023 – 1 iulie 2023 domnul Lilian Carp, candidatul PAS la funcția de Primar General al mun. Chișinău, și echipa sa au efectuat agitație electorală în mun. Chișinău, împărțind pliante electorale în care este prezentat candidatul, sloganul și mesajul acestuia pentru alegători (copia pliantului este anexată la sesizare).
Bazându-se pe informațiile conținute în pliant, PNM precizează că pliantele au fost tipărite într-un tiraj de 60.000 exemplare, la Policolor SRL, fiind achitate de PAS prin ordinul de plată nr. 1177 din 22 iunie 2023.
În concluzia celor arătate, PNM solicită aplicarea sancțiunii sub formă de avertisment pentru încălcarea legislației electorale.
PLDM susține în sesizarea sa că domnul Lilian Carp, candidatul PAS la funcția de Primar General al mun. Chișinău, face agitație electorală prin expunere de afișe electorale în tiraj de 60.000 în or. Chișinău și 2000 exemplare în suburbie.
PLDM solicită examinarea sesizării în condițiile Codului electoral și Codului administrativ.
C. Argumentele Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
La data de 14 iulie 2023, PAS a prezentat la Comisia Electorală Centrală opinia sa pe marginea argumentelor invocate în sesizare, înregistrată sub nr. CEC-7/5601 din 14 iulie 2023.
Astfel, PAS invocă că pliantele distribuite cu imaginea domnilor Lilian Carp și Igor Boldescu constituie publicitate politică extraelectorală ce are ca obiect subiecți ai publicității politice, activitatea acestora, inclusiv idei politice, în scopul realizării unui interes public de informare a cetățenilor.
Aceasta publicitate politică este extraelectorală, conform art. 9 și 11 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, conținând genericul „Publicitate politică”, datele de identificare a PAS, care a plătit pentru difuzarea acesteia, data și numărul ordinului bancar de plată.
Suplimentar, PAS indică că partidul politic nu a adoptat decizii asupra candidaturilor pentru funcțiile elective în cazul alegerilor locale.
Prin urmare, PAS consideră că sesizările depuse sunt neîntemeiate, deoarece Codul electoral nu prevede careva interdicții în desfășurarea agitației preelectorale.
D. Aprecierea Comisiei Electorale Centrale
Potrivit art. 70 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, „cetățenii Republicii Moldova, partidele politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare”.
Conform art. 17 alin. (2) lit. a) și d) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, în vederea realizării scopurilor și sarcinilor statutare și de program, partidele politice au dreptul să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziție, informații despre activitatea lor și să desfășoare orice alte activități neinterzise de lege.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 3 și 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea politică reprezintă acea formă de publicitate care are ca obiect unul ori mai mulți subiecți ai publicității politice sau activitatea acestora, unul ori mai multe proiecte (cauze, inițiative, idei etc.) politice și/sau unul ori mai multe simboluri (expresii, desene, imagini, voci etc.) utilizate de către unul sau de mai mulți subiecți ai publicității politice. În perioada extraelectorală, conținutul publicității politice trebuie să corespundă prevederilor art. 7 din legea respectivă.
După cum rezultă din definiția legală, elementele de bază ale „publicității politice” sunt: 1) subiectul acesteia, conform art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate și 2) promovarea unor proiecte și/sau simboluri.
Comisia Electorală Centrală reține că partidele politice, în calitate de institute democratice ale statului de drept, contribuie la formarea opiniei publice și stimulează participarea cetățenilor la alegeri, în condițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.
Partidele politice au dreptul, inclusiv în perioada dintre alegeri, să distribuie informații de interes public și alte materiale de promovare politică prin care să supună discuțiilor deschise acțiunile întreprinse sau realizările acestuia sau să utilizeze astfel de informații în scop de publicitate politică, cu respectarea cerințelor prevăzute de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
Conform art. 4 alin. (2) din legea respectivă, în domeniul publicității politice, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral, iar art. 70 alin. (3) din cod stabilește că „Indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării”.
Potrivit art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, noțiunea de „agitație electorală” semnifică „apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire și difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum”.
După cum rezultă din definiție, scopul de bază al agitației electorale este de a „determina alegătorii să voteze pentru unul sau alt concurent electoral”, fiind esențiale două elemente: 1) „agitația electorală să emane de la un candidat în alegeri/concurent electoral sau de la un subiect care-l reprezintă” și 2) „să existe îndemnul la susținere în alegeri”.
Același articol definește „afiș electoral” drept „fotografii și alte materiale utilizate de concurenții electorali, candidați, persoanele de încredere și/sau de participanții la referendum în scop de agitație electorală sau de grupurile de inițiativă și candidații desemnați – în scop de agitație preelectorală”.
Astfel, pentru a aprecia corectitudinea acțiunilor PAS descrise în sesizări urmează să se stabilească existența sau inexistența semnelor de „agitație electorală” în conținutul pliantelor distribuite și dacă acestea constituie „afișe electorale” (distribuite în acest scop).
Examinând conținutul pliantelor (anexate de autorii sesizărilor), prin prisma elementelor caracteristice „publicității politice” și „agitației electorale”, se constată următoarele.
Pliantul conține imaginea domnului Lilian Carp și textul „pentru un Chișinău European”. Pe verso este tipărit un text unde se accentuează experiența și activitatea desfășurată de o persoană cu funcție de demnitate publică. Aceste aspecte pot fi încadrate în categoria de „publicitate politică” întrunind atât elementul de „subiect al publicității”, cât și cel de „promovare a unui proiect”.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea politică trebuie să conțină:
a) genericul „Publicitate politică”;
b) datele de identificare în publicitate ale persoanei care a plătit pentru difuzarea publicității politice, cu excepția informațiilor prevăzute la alin. (3);
c) data și numărul ordinului bancar de plată, având ca obiect plata pentru difuzarea publicității politice.
Sub acest aspect, reținem că ambele pliante anexate la sesizări corespund prevederilor menționate mai sus, și anume:
a) în subsolul pliantului cu imagina domnului Lilian Carp este imprimat textul „Publicitate politică. PP Partidul Acțiune și Solidaritate, ordinul de plată nr. 1140 din 13.06.2023, tiraj 60000 ex., tipărit la Tipografia Policolor SRL”;
b) în subsolul pliantului cu imagina domnului Igor Boldescu este imprimat textul „Publicitate politică. PP Partidul Acțiune și Solidaritate, ordinul de plată nr. 1224 din 13.06.2023, tiraj 2000 ex., tipărit la Tipografia Policolor SRL”.
Reiterăm că elementele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate pentru tipăriturile ce conțin mesaje politice și de interes public în cazul pliantelor examinate corespund exigențelor legale.
Pliantul cu imaginea domnului Lilian Carp conține și textul „Am acceptat să fiu candidatul PAS pentru funcția de Primar de Chișinău, pentru că îmi doresc să construim împreună o adevărată Capitală Europeană”.
Așadar, din text desprindem mesajul că domnul Lilian Carp este candidat la funcția electivă din partea PAS. Această calitate rezultă și din informațiile publice plasate la data de 12 iunie 2023 pe pagina web oficială a PAS (unpaspentru.md) (link: https://unpaspentru.md/2023/06/12/candidatul-pas-pentru-functia-de-primar-de-chisinau-a-fost-desemnat-lilian-carp/). De asemenea, reținem că ordinul de plată nr. 1140 este din 13 iunie 2023, fapt care demonstrează că pliantele au fost achitate imediat după anunțul făcut public de PAS privind desemnarea domnului Lilian Carp în calitate de candidat la alegerile locale generale în mun. Chișinău, aceste acțiuni fiind o promovare a candidaturii acestuia în funcția electivă.
Mai mult, în text este menționată și circumscripția electorală în care intenționează să candideze domnul Lilian Carp: „Circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1”, conform anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 904/2023 „Cu privire la constituirea circumscripțiilor electorale permanente de nivelul al doilea”.
Textul mai conține și următoarele propoziții: „Te rog să mă susții în lupta mea pentru transformarea Chișinăului într-o Capitală Europeană! Sunt sigur că împreună vom reuși!”, fiind o formă de îndemn indirect pentru alegători de a susține candidatura domnului Lilian Carp.
Pe cale de consecință, având în vedere sensurile conținute în textul imprimat pe pliant și scopul urmărit prin acest text, contrar argumentului invocat de PAS, ajungem la concluzia existenței condițiilor care permit de a califica pliantul că are elemente de „afiș electoral în scop de agitație electorală”, ori, în vederea asigurării condițiilor egale de participare în alegeri și stabilitatea raporturilor electorale, distribuirea materialelor prin utilizarea mesajelor ascunse de agitație electorală în afara perioadei stabilite la art. 70 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022 nu se admite.
Nu poate fi reținut nici argumentul PAS potrivit căruia actualul Cod electoral nu stabilește interdicții în desfășurarea agitației preelectorale, deoarece conform art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, agitația preelectorală constituie apeluri, declarații, acțiuni de desemnare a candidaților în alegeri, pregătirea de colectare a semnăturilor pentru susținerea acestora/pentru inițierea unui referendum și colectarea semnăturilor, inclusiv toate aceste acțiuni întreprinse de însuși candidatul desemnat.
În context, conchidem că, agitația preelectorală este caracteristică procesului de desemnare a candidaților, prevăzut la art. 63 din Codul electoral nr. 325/2022, și activității grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului desemnat sau în vederea inițierii referendumului. Respectiv, acțiunile descrise în sesizări nu pot fi calificate drept acțiuni de agitație preelectorală.
Constatările de mai sus, în ceea ce privește existența elementelor de agitație electorală, nu pot fi atribuite celui de-al doilea pliant (2000 de exemplare), anexat în copie de către PLDM. Acest pliant conține textul: „IGOR BOLDESCU pentru Cricova Europeană”, iar pe verso este tipărit un text ce conține un mesaj de interes public.
În special, mesajul pliantului înglobează idei referitoare la:
- atitudinea persoanei față de localitatea Cricova (textul: „Pentru mine, orașul Cricova este mai mult decât doar casa mea […]”);
- presupuse probleme ale localității respective, în viziunea persoanei (textul „Cunosc problemele orașului nostru […]”);
- prioritățile persoanei în calitate de consilier local (textul „Pentru a transforma Cricova într-un oraș confortabil, mi-am propus următoarele priorități […]”).
Respectiv, reiterăm că din conținutul pliantului nu pot fi desprinse elemente de agitație electorală directă sau indirectă, ori acesta se încadrează în condițiile stabilite pentru categoria de „publicitate politică” în sensul art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
Pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea sancțiunilor de bază sau complementare prevăzute la art. 102 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.
În ceea ce privește proporționalitatea aplicării sancțiunii, Comisia Electorală Centrală reține prevederile art. 21 din Codul administrativ nr. 116/2018, care prevede că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.
În aceeași ordine de idei, conform art. 29 din Codul administrativ nr. 116/2018, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă întrunește patru elemente:
a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege;
b) este necesară pentru atingerea scopului;
c) este rezonabilă.
Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.
Comisia Electorală Centrală reține că principiul proporționalității în realizarea procedurilor electorale, inclusiv în aplicarea sancțiunilor de către organele electorale, este statuat și la art. 50 lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022.
Totodată, în practica constantă a instanțelor de judecată se menționează că principiul proporționalității este un element intrinsec al statului de drept. Acesta se referă la faptul că măsurile de constrângere față de un subiect ar trebui folosite numai atunci când sunt cu adevărat indispensabile pentru realizarea interesului public. Puterea publică nu ar trebui să intervină în drepturi mai mult decât este necesar, iar din acest motiv, principiul proporționalității este adesea denumit „interdicția excesului”.
În context, având în vedere că PAS se află la prima abatere de la legislație într-un an calendaristic, inclusiv că există noi prevederi în legislația electorală care trebuie dezvoltate prin alte acte normative subordonate legii, Comisia Electorală Centrală consideră că aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment ar fi conformă principiului proporționalității. La fel, neadmiterea utilizării mesajelor ascunse de agitație electorală și distribuirii în viitor a pliantelor pe care este tipărit textul: „Publicitate Politică. PP Acțiune și Solidaritate, ordinul de plată nr. 1140 din 13 iunie 2023, tiraj 60000 ex., tipărit la Tipografia Policolor SRL” (ce fac obiectul sesizărilor) ar fi o măsură rezonabilă pentru înlăturarea caracterului prejudiciabil al faptelor sesizate.
Atragem atenția că scopul aplicării sancțiunii sub formă de avertisment constă în special în necesitatea încetării acțiunilor contrare legislației electorale și prevenirii pentru viitor a unor noi încălcări.
Conform art. 18 din Codul electoral nr. 325/2022, misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Potrivit art. 26 alin. (1) lit. i) din același cod, în calitate de organ de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice, Comisia Electorală Centrală studiază și monitorizează aplicarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă.
Prin urmare, având în vedere că ambele pliante anexate la sesizări conțin elemente ce permit verificarea cheltuielilor suportate de PAS la tipărirea acestora, Comisia Electorală Centrală consideră necesar de a verifica corectitudinea reflectării acestor cheltuieli în rapoartele privind gestiunea financiară a PAS care urmează a fi prezentate semestrial și anual, adoptând ulterior o hotărâre.
Pentru motivele arătate și în temeiul prevederilor art. 18, art. 32 și art. 102 alin. (2) lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), art. 78 alin. (1) și art. 209 din Codul administrativ nr. 116/2018, ale Regulamentului de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea nr. 1098/2023, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Se admit parțial sesizările nr. CEC-7/5494 din 30 iunie 2023, nr. CEC-7/5511 și nr. CEC-7/5512 din 4 iulie 2023.
2. Se atrage atenția Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” asupra necesității respectării legislației electorale.
3. Se aplică Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” sancțiunea sub formă de avertisment.
4. Se interzice Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” să utilizeze sau să distribuie pliantele pe care este imprimat textul: „Publicitate Politică. PP Acțiune și Solidaritate, ordinul de plată nr. 1140 din 13 iunie 2023, tiraj 60000 ex., tipărit la Tipografia Policolor SRL”.
5. Hotărârea se remite spre informare participanților la procedura administrativă.
6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală (adresă: Republica Moldova, MD-2012, mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119, e-mail: info@cec.md).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 14 iulie 2023
Nr. 1126