Participarea delegației CEC la lansarea Rețelei regionale europene pentru împuternicirea femeilor în alegeri

  • 10.07.2022
  • 1052

 

Participarea delegației CEC la lansarea Rețelei regionale europene pentru împuternicirea femeilor în alegeri, organizată de Biroul Regional al Fundației Internaționale Pentru Sisteme Electorale (IFES), la Praga, Republica Cehă

         În perioada 19-20 mai 2022, o delegație a Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC) a participat la reuniunea de lansare a Rețelei regionale europene pentru împuternicirea femeilor în alegeri (RENEWE), organizată de Biroul Regional al Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale (IFES), la Praga, Republica Cehă. Delegația a fost reprezentată de Diana HAMÂC, consultantă a Direcției juridice din cadrul Aparatului CEC, și Iulia ROTARI, specialistă principală a Serviciului achiziții publice și logistică din cadrul Aparatului CEC.

        Evenimentul a reunit 37 de reprezentante din cadrul autorităților de management electoral, precum și experți internaționali, din 19 țări.

            Lucrările evenimentului au fost deschise de către Magnus OHMAN, Director al Biroului Regional IFES și consilier principal în finanțare politică. Agenda reuniunii a inclus subiecte, precum:

  • Prezentare generală a situației actuale a femeilor în administrarea electorală;
  • Exemplu de bune practici ale autorității electorale din Letonia și Georgia pe segmentul de integrare a perspectivei de gen;
  • Identificarea stereotipurilor părtinitoare de gen și rolul bărbaților în aceste situații;
  • Dezinformarea de gen și discursul instigator la ură.                                             

În cadrul panelului privind prezentarea generală a situației actuale a femeilor în administrarea electorală, au fost abordate și cauzele subreprezentării femeilor în acest domeniu. Astfel, principalele blocaje în subreprezentarea femeilor ar fi: cultura, cutuma, lipsa abilităților în leadership, lipsa de încredere, balanța viață profesională – viață personală, motive politice, lipsa de ambiție, duble standarde, rolurile familiale, cota mai mare a bărbaților aflați în funcții de conducere față de femei (patriarhat), lipsa de solidaritate între femei. Potrivit bunelor practici, posibilele soluții în redresarea situației ar fi: analiza/auditul de gen, strategia de gen și planurile de acțiuni, unitatea de gen/punct focal, ținte și cote, formarea unui grup de candidate.

            Totodată, în cazul Letoniei și Croației s-a remarcat subreprezentarea bărbaților în administrația electorală.

            Pe segmentul de integrare a perspectivei de gen, reprezentantele Georgiei au comunicat despre Consiliul pentru Egalitate de Gen, creat de Comisia Electorală Centrală a Georgiei în anul 2011. Potrivit Politicii Consiliului, acesta trasează Comisiei Electorale Centrale principiile, angajamentele și obiectivele pe segmentul de gen, focusându-se pe 2 grupuri țintă: (1) pe intern – angajații CEC; (2) pe extern – participanții la programele/proiectele de instruire în administrare electorală și de informare, precum și femeile candidate. Întrucât Consiliul Național pentru Egalitate de Gen nu reușea să cuprindă problemele existente la nivelului procesului electoral, acesta din urmă fiind unul complex și larg ce implică toate părțile, a fost creat Consiliul pentru Egalitate de Gen de către Comisia Electorală Centrală.

        În cadrul panelului privind stereotipurile părtinitoare de gen, condus de Regina WAUGH, consilier global senior pe dimensiune de gen, IFES, a fost pe larg analizată și discutată tematica identificării stereotipurilor de gen la locul de muncă, precum și propunerile/sugestiile privind aducerea în discuție a aliaților bărbați. Alierea bărbaților în problema dimensiunii de gen presupune o modalitate de diminuare a discriminării femeilor și de ameliorare a bunei conlucrări între reprezentanții ambelor sexe, ori, buna conlucrare între colegi este primul pas pentru eficacitatea activității instituției.                       

            O atenție deosebită s-a acordat subiectelor dezinformării de gen și discursului instigator la ură. În cadrul panelului au fost evidențiate aspecte privind cine poate fi subiectul dezinformării de gen, conținutul, motivul, dar și cum funcționează. Prin urmare, la întrebarea cine? aceasta poate fi orice femeie, fată sau persoană care nu se conformează normelor de gen și care se angajează în spații publice și digitale. Pe partea de conținut, dezinformarea sau instigarea la ură se realizează prin raportare părtinitoare în mass-media; răspândirea conținutului fals sau problematic despre persoane; atacuri la persoană, hărțuire, abuz și amenințări; reprezentare publică definită de stereotipuri și conținut sexist. Se consideră că motivul dezinformării de gen provine din faptul că prin promovarea egalității de gen se atentează la rolurile tradiționale de gen ce au existat de-a lungul timpului. Criticile aduse prin dezinformare nu au legătură cu capacitățile sau experiența femeilor candidate, însă se concentrează asupra caracterului, moralității, aspectului și conformității (sau lipsei acestora) în raport cu rolurile și normele tradiționale de gen. Combaterea dezinformării de gen este importantă, deoarece joacă un rol de bază în susținerea sistemelor politice care mențin structurile de putere existente în care femeile sunt subreprezentate.           

              Dezinformarea și discursul instigator la ură au scopul de a reduce la tăcere personalitățile publice și de a descuraja femeile să candideze sau să ocupe roluri publice. Astfel, în combaterea acestui fenomen se recomandă utilizarea următoarelor instrumente:                       

  • de a fi pregătit(ă) (conștient(ă)) să devii subiect al dezinformării;
  • de a distribui rapid și larg un raport narativ privind situația reală;
  • realizarea campaniei de informare / educație a alegătorilor care îi va ajuta să identifice informațiile manipulatorii;
  • crearea unei rețele de sprijin cu și pentru femeile care au fost victime ale campaniilor de dezinformare sau ale discursului instigator la ură etc.

        RENEWE reprezintă o platformă favorabilă pentru schimbul de bune practici și mentorat în vederea promovării și responsabilizării femeilor în administrația electorală. Totodată, reuniunea internațională oferă un cadru adecvat pentru identificarea soluțiilor de combatere a stereotipurilor de gen, a dezinformării și a discursului instigator la ură în procesul electoral.

 

 „The woman’s mission is not to enhance the masculine spirit,

but to express the feminine;

hers is not to preserve a man-made world,

but to create a human world by the infusion

of the feminine element into all of its activities.”

(Margarete Thatcher)