H O T Ă R Â R E
cu privire la sesizarea nr. CEC-7/17276 din 14 octombrie 2024
depusă de doamna Natalia Parasca, președinta interimară
a Partidului Politic Partidul „RENAȘTERE”
I. Aspecte introductive
Doamna Natalia Parasca, președinta interimară a Partidului Politic Partidul „RENAȘTERE” (în continuare – Partidul „RENAȘTERE”), a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-7/17276 din 14 octombrie 2024, prin care invocă pretinse încălcări ale legislației electorale și abuzuri admise de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Fiscal de Stat.
II. Argumentele și cerințele autorului sesizării
În sesizare se invocă presupuse abuzuri din partea angajaților Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Fiscal de Stat comise împotriva Partidului „RENAȘTERE”, care a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul constituțional din 20 octombrie 2024 prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2383 din 6 septembrie 2024.
Autorul arată că la data de 24 septembrie 2024 Partidul „RENAȘTERE” a notificat Comisia despre deschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral”. Mai arată că la data de 30 septembrie 2024 Partidul „RENAȘTERE” a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Tipografia „Bluestone” S.R.L., în vederea tipăririi materialelor de agitație electorală.
De asemenea, susține că la data de 9 octombrie 2024 reprezentanții Partidului „RENAȘTERE”, când au venit la tipografie să preia materialele legal comandate, s-au confruntat cu un șir de abuzuri din partea autorităților de stat.
Mai susține că reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat a refuzat fără motive justificative să emită avizul pentru eliberarea materialelor de agitație electorală comandate la tipografie, iar angajații poliției, la indicația șefului Inspectoratului de Poliție Ciocana, au restricționat eliberarea producției confecționate reprezentanților Partidului „RENAȘTERE”.
Autorul sesizării afirmă că, potrivit discuțiilor între reprezentanții partidului și autoritățile statului, materialele confecționate nu au fost eliberate reprezentanților Partidului „RENAȘTERE” din cauza unei scrisori a domnului Pavel Postica, vicepreședintele CEC, către Serviciul Fiscal de Stat, prin care vicepreședintele și-ar fi exprimat poziția personală în privința materialelor de agitație tipărite pentru participantul la referendum, Partidul „RENAȘTERE”.
În opinia sa, intervenția domnului Pavel Postica ar fi fost nejustificată și părtinitoare, încălcând dreptul partidului de a dezbate liber subiectele legate de referendum. De asemenea, autorul sesizării susține că legislația națională și practica internațională garantează acest drept participanților la referendum. În plus, deoarece conform art. 19 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală este un organ colegial, un membru al Comisiei nu poate decide unipersonal în privința unui participant la referendum. Consideră în acest sens că astfel de decizii trebuie discutate în cadrul ședințelor publice, pentru a asigura transparența și respectarea drepturilor electorale. În consecință, este de părere că acțiunile respective ar reprezenta utilizarea de resurse administrative, care ar afecta dreptul Partidului „RENAȘTERE” în calitate de participant la referendum de a desfășura agitație electorală în mod liber.
Respectiv, în temeiul art. 1, 38, 52 din Constituția Republicii Moldova, art. 3, 9, 18, 21, 23, 25, 36, 44, 69, 72 din Codul administrativ nr. 116/2018 și art. 1, 18, 27, 70, 91 din Codul electoral nr. 325/2022, autorul solicită:
1) primirea spre examinare în fond a prezentei contestații și dezbaterea acesteia în ședință publică a CEC;
2) constatarea încălcării legislației electorale de către reprezentatul Serviciului Fiscal și angajații poliției;
3) somarea instituțiilor care au blocat eliberarea materialelor de agitație electorală, în vederea deblocării procedurii de eliberare și predare a materialelor legal tipărite către Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”;
4) sesizarea organelor de drept în vederea aplicării sancțiunilor relevante față de persoanele care se fac vinovate.
III. Considerentele Comisiei Electorale Centrale
Examinând sesizarea și materialele anexate, Comisia relevă următoarele aspecte de fapt și de drept, esențiale pentru examinarea contestației inclusiv din perspectiva propriei competențe.
Este de menționat că, prin scrisoarea nr. CEC-8/6321 din 17 octombrie 2024, autorul a fost înștiințat că termenul de examinare a contestației nr. CEC-7/17276 din 14 octombrie 2024 a fost prelungit cu cel mult două zile.
În contextul examinării celor formulate de autorul contestației, se atestă că, potrivit art. 91 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, prin contestație se înțelege cererea (sesizarea) în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care:
a) se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acţiuni sau obligarea organului electoral la inacţiune;
b) se contestă acţiunile/inacţiunile considerate ca ilegale ale subiecţilor înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi ori care urmează a fi înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către organele electorale, denumiţi în continuare subiecţi electorali;
c) se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicităţii electorale;
d) se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a candidaţilor desemnaţi, a grupurilor de iniţiativă şi a participanţilor la referendum;
e) se formulează critici în legătură cu alte încălcări ale legislaţiei electorale.
(2) Contestațiile depuse în condițiile prezentului cod se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de prezentul cod, precum și de alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite.
Deoarece în sesizare se invocă pretinse acțiuni de încălcare a legislației electorale și abuzuri săvârșite de angajații Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Fiscal de Stat Comisia o califică drept sesizare.
În sensul normelor enunțate, se atestă faptul că solicitările autorului nu se încadrează în forma admisibilă a unei contestații. Acestea nu se aliniază condițiilor stipulate, având în vedere că nu vizează direct revizuirea sau anularea unor acte administrative emise de organele electorale, nu contestă acțiuni ilegale ale subiecților înregistrați și nu se referă la încălcări clare ale modului de reflectare a campaniei electorale sau ale normelor privind finanțarea partidelor politice, fapt pentru care contestația urmează a fi declarată inadmisibilă.
Comisia Electorală Centrală își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile statului de drept, având ca scop asigurarea aplicării corecte și imparțiale a normelor legale. În acest sens, Comisia nu poate să își depășească atribuțiile și să examineze contestații care nu intră în competența sa directă sau să examineze acțiunile unei alte autorități, în cazul de față ale Inspectoratului General al Poliției.
Relevante în acest context sunt prevederile art. 53 din Codul administrativ nr. 116/2018, potrivit cărora competența reprezintă totalitatea atribuțiilor acordate autorităților publice sau persoanelor din cadrul acestora prin lege sau alte acte normative. Competența se stabilește la momentul inițierii procedurii administrative. Modificarea dispozițiilor legale privind competența pe parcursul derulării procedurii administrative nu afectează competența stabilită inițial, cu excepția cazului în care autoritatea publică este desființată sau dacă pentru procedurile administrative în desfășurare legea prevede în mod expres transferul de competență.
La fel, art. 57 alin.(1) al aceluiași cod prevede că activitatea administrativă se realizează numai de autoritatea publică competentă și în limitele competenței legale.
Astfel, se impune sublinierea faptului că examinarea presupuselor încălcări comise de angajații altor instituții, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, ar trebui să facă obiectul unei sesizări separate, adresată autorităților competente, cum ar fi Procuratura. În acest sens, este de menționat că, potrivit art. 396 alin. (31) din Codul contravențional nr. 218/2008, anume procurorul este în drept să verifice legalitatea acțiunilor agentului constatator din cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne.
Drept urmare, atribuțiile Comisiei se limitează strict la supravegherea procesului electoral și la garantarea respectării regulilor stabilite prin legislația electorală. Așadar, contestația formulată nu poate fi admisă în această formă și urmează a fi declarată inadmisibilă din punct de vedere procedural și legal.
Totodată, Comisia consideră relevant pentru acest subiect să sublinieze faptul că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional republican, care vor avea loc concomitent în ziua de 20 octombrie 2024, reprezintă două tipuri de scrutin/procese electorale distincte, nefiind interdependente. Respectiv, pot să desfășoare agitație electorală pentru unul sau pentru ambele scrutine subiecții abilitați cu acest drept, în baza înregistrării de organul electoral în mod separat pentru fiecare tip de scrutin.
Partidul „RENAŞTERE” nu are calitatea de concurent electoral la alegerile prezidențiale, ceea ce implicit semnifică faptul că nu are statut de concurent electoral și în mod subsecvent nu poate efectua agitație electorală la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
În această ordine de idei, corelând starea de fapt cu cea de drept, se constată că materialele de agitație electorală aferente speței, pe lângă publicitatea electorală în legătură cu referendumul, conțin și apeluri/îndemnuri împotriva unui candidat la alegerile prezidențiale, în cadrul unui proces electoral în care Partidul „RENAŞTERE” nu este înregistrat în calitate de concurent electoral și nu dispune de dreptul de a desfășura agitație.
Deoarece materialele respective nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate pentru a fi produse și distribuite, Partidul „RENAȘTERE” nu este în drept să le distribuie și acest tip de comportament contravine principiilor corectitudinii și transparenței în campania electorală.
În acest sens, aducem în atenție prevederile pct. 19 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public nr. 1155/2023, potrivit cărora fiecare material de publicitate politică, preelectorală, electorală sau mesaj de interes public difuzat trebuie să includă specificațiile privind transparența acesteia: denumirea lizibilă, ușor de deslușit și inteligibilă, a furnizorului care l-a comandat și numele/denumirea subiectului publicității sau mesajului de interes public. În specificațiile privind transparența se poate folosi numele/denumirea completă, acronimele sau logotipul distinctiv. Specificațiile privind transparența fiecărui material difuzat trebuie să includă genericul „Publicitate politică”, „Publicitate preelectorală”, „Publicitate electorală” sau „Mesaj de interes public” și să fie însoțit de mențiunea „Achitat conform facturii/conform contractului nr. ____din __ _______20__” .
Aceleași condiții se aplică și participanților la referendum în lumina art. 70 alin. (14) din Codul electoral nr. 325/2022.
Respectiv, lipsa calității de concurent electoral a Partidului „RENAȘTERE” în alegerile prezidențiale și distribuirea materialelor care conțin apeluri împotriva unui candidat la aceste alegeri reprezintă o încălcare a cadrului normativ aplicabil.
Totodată, Comisia remarcă obligația pozitivă a autorităților publice de a contracara difuzarea în circuitul public a materialelor ce afectează interesele legitime ale societății, pentru a asigura echilibrul între libertatea de exprimare a unui subiect și drepturile și garanțiile altor subiecți, ca măsură ce garantează funcționarea eficientă a principiilor aferente unui stat de drept, în special în procese electorale care contribuie la formarea legitimității puterii în stat.
Respectiv, solicitările formulate de autor nu se încadrează în criteriile necesare pentru ca respectiva contestație să fie considerată admisibilă. Absența statutului de concurent electoral al Partidului „RENAȘTERE” în cadrul alegerilor prezidențiale face imposibilă desfășurarea agitației electorale și producerea materialelor aferente.
Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18, 32, 38, 91 alin. (1) și (2), 93 alin. (2) lit. e), 101 alin. (3) lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), 11 alin. (2), 17, 53, 57 alin.(1) și 78 alin. (1) din Codul administrativ nr. 116/2018 și în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de depunere, examinare și soluționare a contestațiilor în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:
1. Contestația depusă de doamna Natalia Parasca, președinta interimară a Partidului Politic Partidul „RENAȘTERE”, înregistrată sub nr. CEC-7/17276 din 14 octombrie 2024, se declară inadmisibilă.
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în partea ce vizează pct.4 și 5 ale prezentei hotărâri în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).
Președinta
Comisiei Electorale Centrale Angelica CARAMAN
Chișinău, 18 octombrie 2024
Nr. 3124