Nr. 3206 - cu privire la sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024

HOTĂRÂRE

cu privire la sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024

                        Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală sesizările nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078, ambele din 6 noiembrie 2024, prin care solicită includerea în raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale, în primul caz, a constatărilor misiunii de observare „Promo-LEX” privind incidentele semnalate în ziua alegerilor, 3 noiembrie 2024, iar în al doilea caz, a constatărilor și concluziilor preliminare formulate de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentului European (PE) pe marginea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale ce a avut loc la data de 3 noiembrie 2024.

1.  Argumentele autorului sesizării

Potrivit sesizării nr. CEC-7/18077 din 6 noiembrie 2024, autorul relevă că misiunea de observare a Asociației „Promo-LEX” a constatat 791 de incidente pe parcursul votării, printre care:

• urnele de vot nu au fost sigilate potrivit procedurilor legale/ruperea/deteriorarea sau absența sigiliilor pe urnele de vot: turul I – 31 de cazuri, turul II – 55 de cazuri;
• prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta secției de votare: turul I – 51 de cazuri, turul II – 41 de cazuri;
• buletinele de vot nerepartizate membrilor BESV nu sunt păstrate în loc sigur în incinta secției de votare: turul I – 24 de cazuri, turul II – 15 de cazuri;
• agitație electorală sau PR negru în incinta secției de votare pentru a determina alegerea alegătorilor: turul I – 30 de cazuri, turul II – 15 cazuri;
• încetarea/suspendarea nejustificată a votării în secția de votare: turul I – 7 cazuri, turul II – 19 cazuri;
• acte de violență sau intimidări ale alegătorilor sau altor persoane: turul I – 10 cazuri, turul II – 17 cazuri;
• deficiențe în funcționarea SIAS „Alegeri” (suspendarea funcționării; situații când SIAS „Alegeri” indică faptul că alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat): turul I – 45 de cazuri, turul II – 127 de cazuri;
• deficiențe în listele electorale (discrepanțe dintre adrese; alegători decedați; semnături în locul altor persoane): turul I – 76 de cazuri, turul II – 65 de cazuri;
• întreruperea procesului de filmare a procedurilor de votare și numărare a buletinelor de vot, alte incidente ce țin de filmarea procedurilor de vot: turul I – 98 de cazuri, turul II – 51 de cazuri.

Consideră că situațiile de mai sus, în mod obiectiv, pun la dubii corectitudinea procesului electoral, în special când abaterile menționate sunt identificate chiar de misiunea de observare a alegerilor, fapt pentru care solicită includerea lor în raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale.

În partea ce vizează sesizarea nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024, PSRM citează unele constatări din raportul preliminar al misiunii de observare a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentului European (PE) pe marginea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale ce a avut loc la data de 3 noiembrie 2024.

Așadar, din constatările preliminare, autorul citează „Președinta în exercițiu a continuat să beneficieze de utilizarea abuzivă a resurselor administrative, cu toate că aceasta a fost în mod considerabil mai puțin răspândită decât în primul tur de scrutin, precum și de acoperirea mediatică neechilibrată. Acest fapt nu a asigurat condiții egale pentru ambii concurenți electorali.”

De asemenea, citează că „Radiodifuzorul public a oferit mai multă acoperire mediatică celor doi candidați în turul doi de scrutin, deși un mare segment din acoperirea la radio a fost dedicat activității guvernului fără o analiză critică. Monitorizarea mass-mediei a Misiuni ODIHR a reflectat faptul că, deși majoritatea posturilor TV monitorizate au dedicat în mod echitabil cantități egale de timp în cadrul emisiunilor de știri ambilor candidați, a existat o părtinire în favoarea președintei în exercițiu la toate cele patru canale TV monitorizate. Acoperirea mediatică a doamnei Sandu a fost făcută aproape în mod exclusiv pozitiv sau neutru, iar acoperirea negativă cu privire la campania sa electorală a fost neînsemnată. În același timp, acoperirea mediatică a candidaturii domnului Stoianoglo a fost făcută într-o manieră mai critică, inclusiv printr-o acoperire mai puțin pozitivă și uneori negativă în cadrul programelor editoriale.”.

Un alt citat vizează textul: „Doamna Sandu a discreditat parcursul lui Stoianoglo în calitate de fost procuror general și l-a asociat cu oligarhii fugari Ilan Șor și Veaceslav Platon. Cu sloganul „Noi Salvăm Moldova”, campania electorală a doamnei Sandu a încurajat susținătorii să-i aducă la secțiile de votare pe alegătorii care s-au abținut de la vot în primul tur de scrutin, avertizând despre izolarea Moldovei, inclusiv de pierderea sprijinului financiar al UE, sprijinul pentru infrastructură și liberalizarea regimului de vize dacă domnul Stoianoglo vine la putere.”.

Mai citează că „Materialele de propagandă electorală pentru doamna Sandu observate de misiunea ODIHR l-au numit pe domnul Stoianoglo un bărbat „slab” și „controlat”, în timp ce membrii PAS l-au acuzat pe oponentul acesteia de asocieri cu „hoți”, „asasini” și „trădători”. Într-o postare pe Facebook, vicepreședintele PAS și deputatul Radu Marian a scris: „Dacă candidatul lui Dodon câștigă, acest lucru înseamnă … întoarcerea în Moldova a lui Șor, Platon și alți indivizi care au jefuit această țară. Cu scheme, bandiți, asasini, intimidarea și suprimarea democrației…Putem cu siguranță evita acest scenariu prin votul pentru Maia Sandu și convingerea cel puțin a unei persoane care nu a votat sau a votat pentru altcineva să facă la fel.” Într-un alt video de pe Facebook, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus: „Domnule ex-procuror general Stoianoglo, cum pot oamenii să aibă parte de dreptate dacă dumneavoastră scoateți basma curată hoții, bandiții și trădătorii? Î-ați dat foaie de drum prietenului Platon, l-ați acoperit pe vecinul Șor, l-ați scăpat de dosar pe sponsorul politic Dodon.”

Un alt pasaj vizează constatarea: „În 21 octombrie, mai mulți susținători PAS au postat video-uri pe rețelele sociale în care a fost utilizat un limbaj xenofob împotriva domnului Stoianoglo, care este găgăuz de etnie. În primul video, care a fost eliminat încă de atunci, un utilizator a declarat: „Dăm țara pe mâinile unui găgăuz. Dacă s-ar trezi Ștefan cel Mare, ar muri din nou văzând pe cine punem la conducere”. Începând cu 24 octombrie, video-ul a fost vizualizat de mai mult de 500 000 de ori și a primit mai mult de 11 000 de aprecieri. În cel de-al doilea video, un alt utilizator a spus că „Un moldovean nu va vota niciodată un găgăuz. Găgăuz înseamnă un trădător al țării.” Până la 1 noiembrie, acest video a fost vizualizat de peste 339000 de ori, distribuit de peste 3300 de ori și a primit peste 6700 de aprecieri.”.

Autorul sesizării mai citează: „Cu mai puțină agitație electorală observată în general, utilizarea abuzivă a resurselor administrative în perioada turului doi de scrutin a fost în mod considerabil mai puțin răspândită și nu a constituit obiectul sesizărilor oficiale, dar totuși prezentă, ceea ce nu este în conformitate cu angajamentele OSCE și bunele practici. Unii membri ai guvernului au continuat să facă în mod activ agitație electorală pentru președinta în exercițiu în timp ce promovau realizările guvernului. Interlocutorii misiunii ODIHR au invocat cazuri de exercitare a presiunii asupra cetățenilor pentru a vota în favoarea Maiei Sandu, precum și raportări de intimidare împotriva suporterilor PSRM.”

Mai menționează că în raport se constată că „Articolul 1 al Codului electoral definește resursele administrative, în timp ce articolul 16 specifică persoanele cărora se aplică asemenea prevederi. În data de 23 octombrie, vice prim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a publicat mai multe postări cu privire la vizitele efectuate la diverse fabrici sau asociații de afaceri (în 23 octombrie, 28 octombrie și 29 octombrie) pentru a o susține pe doamna Sandu. În 24 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe a scris despre activitățile campaniei sale electorale în Basarabeasca, unde a promovat instalarea panourilor solare și construcția turnurilor de apă, îndemnând alegătorii să „salveze Moldova” și să voteze pentru doamna Sandu. În 30 octombrie, doamna Sandu a anunțat despre beneficiile de pensionare pentru cetățenii care lucrează în Italia și, în aceeași zi, ministrul Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre faptul că 31 000 de pensionari vor primi o plată unică de 2300 MDL (119 euro). Interlocutorii la nivel local au raportat îngrijorări cu privire la implicarea primarilor în cadrul campaniei electorale. Misiunea ODIHR a recepționat, de asemenea, acuzații cu privire la utilizarea abuzivă a resurselor administrative, inclusiv prezența materialelor de propagandă electorală pentru doamna Sandu în holul Primăriei din Strășeni și mobilizarea profesioniștilor din sectorul de educație, sănătate, precum și alte sectoare publice pentru a face agitație electorală în favoarea doamnei Sandu în Sîngerei. Misiunea ODIHR a primit raportări despre cazuri similare în Cahul, Cantemir și Criuleni.”.

De asemenea, citează că „În Căușeni, doi interlocutori au raportat despre faptul că beneficiarii serviciilor de asistență socială au fost înștiințați că nu vor primi beneficii dacă nu vor vota pentru doamna Sandu, cu un caz similar în Cantemir, în timp ce în Fălești, PSRM a declarat că angajații guvernului s-au confruntat cu presiuni de a participa în activități de agitație electorală sub amenințarea că și-ar putea pierde locurile de muncă. PSRM a raportat faptul că doi dintre susținătorii partidului au fost atacați în Chișinău; poliția a confirmat recepționarea raportării, care rămâne în curs de investigație.”.

Astfel, PSRM consideră că cele raportate de Misiunea internațională de observare a alegerilor în mod obiectiv pun la dubii corectitudinea procesului electoral, odată ce s-a menționat despre utilizarea abuzivă a resurselor administrative, acoperirea mediatică neechilibrată, părtinirea din partea radiodifuzorului public, propagandă electorală, utilizarea limbajului xenofob din partea susținătorilor PAS și lipsă de sancțiune promptă și adecvată din partea organelor de drept.

2.  Argumentele Asociației Promo-LEX

Fiind solicitată opinia Asociației Promo-LEX vizavi de cele invocate în sesizarea nr. CEC-18077 din 6 noiembrie 2024, precum și în scopul identificării secțiilor de votare în care au fost observate incidentele constatate, prin răspunsul din 7 noiembrie 2024, Asociația Promo-LEX a prezentat lista secțiilor de votare unde au fost raportate incidente de observatorii Promo-LEX și care au fost ulterior incluse în sesizarea PSRM.

Totodată, potrivit răspunsului, misiunea de observare a asociației Promo-LEX opinează că nu toate incidentele semnalate sunt imputabile membrilor BESV, iar fiecare caz ar trebui examinat separat. Mai relevă că în multe din cazurile sesizate a fost observată o abordare proactivă a membrilor BESV pentru înlăturarea sau prevenirea încălcărilor.

Adițional, consideră că nu toate incidentele constatate sunt în măsură să influențeze buna desfășurare a procesului electoral și/sau a rezultatelor votării.

3.  Aprecierea Comisiei Electorale Centrale

Conform art. 80 alin. (2) din Codul administrativ nr. 116/2018, în cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități publice mai multe petiții cu același obiect, acestea se conexează, petiționarul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petițiile depuse. Așadar, în temeiul normei citate, Comisia consideră admisibilă conexarea sesizărilor nr. CEC-7/18077 și CEC-7/18078 și pronunțarea asupra acestora prin prezenta hotărâre.

Potrivit art. 44 alin. (3) din Codul administrativ nr. 116/2018, autoritatea publică este obligată să atragă în procedura administrativă, din oficiu sau la cerere, persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin procedura administrativă.

De asemenea, conform art. 87-88 din același cod, autoritatea publică care examinează procedura administrativă se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt, iar participanții la procedura administrativă sunt obligați să colaboreze în cadrul cercetării acestei stări.

Examinând conținutul sesizării, Comisia relevă următoarele.

Organizarea și desfășurarea alegerilor se realizează în condițiile Codul electoral nr. 325/2022, precum și a legislației adiacente domeniului electoral. Procedura de contestare a acțiunilor ca pretinse încălcări de asemenea este reglementată de Codul electoral nr. 325/2022, precum și de Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1128/2023.

            Potrivit art. 27 lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală supraveghează executarea prevederilor Codului electoral și ale altor acte normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor și a referendumurilor. În același timp, în cazul în care au devenit cunoscute fapte de încălcare a legislației electorale, subiecții de drept electoral sunt în drept să conteste (sesizeze) acțiunile respective către organul electoral, reieșind din competența materială și jurisdicțională a acestuia.

            În partea ce vizează raportul cu privire la rezultatele alegerilor întocmit și aprobat de Comisia Electorală Centrală în corespundere cu art. 85 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022, menționăm că acesta descrie operațiunile administrative electorale realizate de către Comisie la fiecare etapă a procesului electoral în vederea organizării și desfășurării acestuia, în conformitate cu dispozițiile Codului electoral nr. 325/2022. Raportul cuprinde informația cu privire la:

• desemnarea candidaților și înregistrarea grupurilor de inițiativă, verificarea listelor de subscripție și de înregistrare a candidaților în cursa electorală, confirmarea reprezentanților concurenților electorali și a persoanelor de încredere;
• constituirea circumscripțiilor electorale, a secțiilor de votare și a organelor electorale ierarhic inferioare;
• instruirea funcționarilor electorali și a altor subiecți implicați în procesul electoral;
• listele electorale, asigurarea informațională a procesului electoral;
• aprobarea modelului, textului și tirajului buletinului de vot, repartizarea acestora;
• autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale și alte instituții implicate în asigurarea desfășurării în bune condiții a alegerilor prezidențiale;
• asigurarea logisticii electorale și accesibilității la procesul electoral pentru persoanele cu nevoi speciale;
• confirmarea observatorilor în vederea monitorizării alegerilor prezidențiale;
• reflectarea activității Comisiei și a campaniei electorale în mass-media;
• susținerea financiară a grupurilor de inițiativă și a campaniei electorale;
• modul de informare și educare a alegătorilor;
• modul de organizare, efectuare a votării și asigurarea securității procesului de votare;
• numărarea și totalizarea voturilor, centralizarea rezultatelor alegerilor;
• contenciosul electoral (examinarea petițiilor, cererilor prealabile, sesizărilor și contestațiilor înregistrate la Comisie).

Astfel, constatările misiunilor de observare formulate în rapoarte nu constituie obiect al raportului Comisiei cu privire la rezultatele unui scrutin, ori activitatea de monitorizare a unui scrutin de către observatorii naționali și internaționali acreditați de către organele electorale este una independentă de activitatea Comisiei.

Potrivit art. 88 alin. (9) din Codul electoral nr. 325/2022, observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operațiuni electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la informațiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări foto și video cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul și securitatea votării și protecția datelor cu caracter personal. Observatorii naționali pot depune și sesizări privind neregulile observate, care se examinează de către organul electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată. Observatorii au dreptul de a informa opinia publică privind constatările efectuate. În ziua alegerilor observatorii nu au dreptul să exprime constatări care ar favoriza sau defavoriza anumiți concurenți electorali/participanți la referendum.

De asemenea, menționăm că unele constatări din raportul misiunii internaționale de observare a alegerilor au constituit obiectul unor sesizări, contestații înregistrate la Comisie, acestea fiind examinate sau readresate conform competenței.

Așadar, cu privire la constatările ce vizează materialele de agitație electorală distribuite de concurentul electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în privința candidatului la alegerile prezidențiale desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, domnul Alexandr Stoianoglo, relevăm că acesta din urmă le-a contestat la Comisie, fiind înregistrate sub nr. CEC-APr/11 din 26 octombrie 2024 și nr. CEC-APr/12 din 1 noiembrie 2024. Prin scrisorile nr. CEC-8/6486 din 29 octombrie 2024 și nr. CEC-8/6564 din 2 noiembrie 2024, contestatarului i s-a explicat că faptele ce vizează libertatea de exprimare, precum și asigurarea echilibrului între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie apărute în perioada electorală se contestă direct în instanța de drept comun, în ordinea prevăzută de art. 98 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022.

Totodată, prin hotărârile nr. 3-162/24 și 3-163/24 din 7 noiembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a menținut răspunsurile Comisiei Electorale Centrale și a explicat candidatului la alegerile prezidențiale desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, domnul Alexandr Stoianoglo, că pretinsele acțiuni de defăimare se examinează în instanța de drept comun în corespundere cu art. 98 alin. (4) din Codul electoral.

În partea ce vizează constatările cu privire la discursul xenofob, Comisia Electorală Centrală, de asemenea, a fost sesizată în acest sens. Deoarece sesizarea se referă la acțiuni ce țin de garantarea exercitării dreptului la libera exprimare, precum și a unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie, înaintate în perioada electorală, aceasta se examinează de instanța de drept comun conform Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, conform art. 98 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022.

Cu privire la constatările privind utilizarea resurselor administrative de către candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, doamna Maia Sandu, menționăm că acestea, de asemenea, au fost contestate la Comisia Electorală Centrală, iar prin hotărârea nr. 3099 din 16 octombrie 2024 „Cu privire la executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/24)”, doamna Maia Sandu a fost atenționată să respecte rigorile legislației electorale.

Utilizarea resurselor administrative în campania electorală a constituit și obiectul unor sesizări asupra cărora Comisia s-a pronunțat în ordinea prevăzută de Codul electoral nr. 325/2022 și Codul administrativ nr. 116/2018.

De menționat că informația atât asupra contestațiilor, cât și asupra sesizărilor, rezultatul examinării acestora, operațiunile administrative întreprinse sau actele administrative adoptate se reflectă în raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale, la capitolul „Contenciosul electoral”. Suplimentar, în raportul CEC se va menționa despre rapoartele misiunilor internaționale de observare a alegerilor.

Subsidiar, observăm că în sesizare sunt redate pasaje din raportul preliminar al Misiunii internaționale de observare a Biroului OSCE (ODIHR), și nu raportul în întregime, ceea ce denaturează constatările nemijlocite, fie citatele date în sesizare nu se regăsesc în raportul misiunii internaționale de observare.

În partea ce vizează constatările misiunii naționale de observare a alegerilor a Asociației „Promo-LEX”, relevăm următoarele.

Cu referire la mențiunea că urnele de vot nu au fost sigilate potrivit procedurilor legale/ruperea/deteriorarea sau absența sigiliilor pe urnele de vot în conformitate cu pct. 42 al Instrucțiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1186/2023, securizarea urnelor de vot se realizează prin sigilare. Urnele de vot staționare se sigilează prin intermediul a 4 sigilii de tip colier cu autoblocare, iar urnele de vot mobile, prin intermediul 1 (unui) sigiliu. Procedura de sigilare a urnelor de vot este descrisă atât în actele normative ale Comisiei, cât și în cadrul instruirilor pentru funcționarii electorali pe întreaga durată de 10 ani de utilizare a cabinelor și urnelor de vot de tip nou.

Pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale 20 octombrie 2024, birourilor electorale le-au fost eliberate un număr total de 55 423 sigilii, în mediu câte 25 sigilii pe secție de votare, care ar fi permis sigilarea urnelor de vot din dotare pentru ambele scrutine.

Din informațiile publicate pe pagina promolex.md, în cadrul ambelor tururi ale scrutinului prezidențial au fost constatate cazuri când pe urnele de vot staționare au fost aplicate 2 sau 3 sigilii în loc de 4 cum prevede instrucțiunea. În majoritatea cazurilor, la solicitarea observatorilor, neconformitatea a fost înlăturată.

Totodată, în al doilea tur, la sesizarea alegătorilor privind modul de sigilare a urnelor, președinții BESV invocau argumentul că le-au fost eliberat un număr redus de sigilii pentru a sigila cel mult 2 urne de vot staționare. Subliniem că birourilor electorale ale secțiilor de votare le-au fost eliberate sigilii din plastic pentru o singură urnă de vot staționară, deoarece într-o urnă de vot staționară cu capacitatea de 45 litri pot fi introduse circa 1500 buletine de vot cu dimensiunile 140 mm x 385 mm, iar dimensiunile buletinelor de vot utilizate pentru al doilea tur de scrutin au fost 140 mm x 120 mm, de 3 ori mai mici. Prin urmare, într-o urnă de vot de 45 de litri ar fi putut încăpea 4500 de buletine de vot.

Subsecvent, este necesar de menționat că sigilarea urnei cu 3 sigilii din plastic nu permite deschiderea capacului fără a deteriora sigiliile.

În partea ce vizează prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta secției de votare, subliniem că, în conformitate cu art. 80 alin. (8) din Codul electoral nr. 325/2022, la toate operațiunile electorale pot să asiste membrii și reprezentanții organelor electorale ierarhic superioare, reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum în organele electorale, observatorii naționali și internaționali acreditați de către organele electorale respective, precum și interpreții acestora, după caz și jurnaliștii legitimați de instituțiile mass-media și confirmați ulterior de Comisia Electorală Centrală.

În conformitate cu pct. 77 din Regulamentul de activitate al biroului electoral al secției de votare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1101/2023, pe o rază de 100 de metri în jurul localului votării, inclusiv în alte încăperi ale clădirii în care se află sediul secției de votare, pe lângă persoanele autorizate, este permisă prezența continuă sau permanentă doar a reprezentanților forțelor de ordine desemnați să asigure menținerea ordinii publice și securitatea procesului electoral.

În majoritatea cazurilor descrise de către Promo-LEX în rapoartele publicate pe parcursul zilelor votării, aflarea persoanelor în secția de votare sau în raza de 100 m a fost de scurtă durată sau în cazul aflării mai îndelungate, a fost constatată implicarea președintelui BESV.

Privitor la buletinele de vot nerepartizate membrilor BESV și că nu sunt păstrate în loc sigur în incinta secției de votare, în conformitate cu pct.80 din Regulamentul de activitate al biroului electoral al secției de votare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1101/2023, buletinele de vot se păstrează într-un safeu / dulap din interiorul secției de votare, care se va închide / sigila, în pachete legate a câte 100 de bucăți și, în măsura necesității, se distribuie cu evidență strictă de către președintele biroului electoral al secției de votare membrilor biroului pentru a fi eliberate alegătorilor.

Plecând de la faptul că multe secții de votare nu dispun de safeu sau dulap potrivit pentru păstrarea buletinelor de vot, BESV-urile respective au păstrat buletinele nerepartizate în cutii/genți în apropierea președintelui/secretarului BESV sau le-au amplasat astfel încât respectivele să fie în vizorul observatorilor sau reprezentanților concurenților electorali, dar să nu poată avea acces nimeni la ele. Drept argument poate servi lipsa de sesizări depuse la organele electorale despre dispariția sau sustragerea buletinelor de vot nerepartizate alegătorilor.

În partea ce vizează agitația electorală sau PR negru în incinta secției de votare pentru a determina alegerea alegătorilor, conform celor reflectate de Promo-LEX, majoritatea cazurilor de agitație electorală raportată se referă la expuneri cu voce tare ale alegătorilor despre opțiunea de vot după ce și-au exprimat votul. În majoritatea cazurilor, acțiunile respective erau stopate din start de către președintele BESV.

Punctăm că, potrivit pct. 77 din Regulamentul de activitate al biroului electoral al secției de votare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1101/2023, răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul secției de votare și pe o rază teritorială de 100 de metri în jurul localului votării o poartă președintele biroului electoral al secției de votare împreună cu reprezentantul forțelor de ordine. Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toți. Neexecutarea dispozițiilor președintelui biroului electoral atrage după sine răspunderea contravențională.

Vizavi de cazurile de încetare/suspendare nejustificată a votării în secțiile de votare, din informația deținută de Comisie, comunicată de operatorii SIAS „Alegeri” în ziua votării, întreruperea aplicației a fost cauzată fie de întreruperea internetului, fie de suprasolicitarea programului. În ziua votării, cazurile descrise de observatori se referă la sistarea funcționalității SIAS „Alegeri”. Conform procedurii, în cazurile respective procesul de vot nu se suspendă, el continuă, datele alegătorilor se înscriu într-un document electronic deschis pe ecranul calculatorului și se verifică după reconectarea la sistem.

Referitor la acte de violență sau intimidări ale alegătorilor, sau altor persoane, în majoritatea cazurilor raportate de observatori situația a fost soluționată prin implicarea membrilor BESV sau a organelor de drept.

Cu privire la deficiențe în funcționarea SIAS „Alegeri” (suspendarea funcționalității, situații când SIAS „Alegeri” indică faptul că alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat), aici echipa Promo-LEX a descris cazuri de deficiențe tehnice constatate în ziua votării (unul din 2 laptopuri nu a lucrat, probleme cu internetul), precum și au raportat cazuri când persoanele au votat pe liste suplimentare din motivul că nu s-au regăsit în listele electorale de bază. Astfel, în cazurile când SIAS „Alegeri”, după introducerea IDNP-ului alegătorului, a arătat că acesta a votat în altă secție de votare, președinții BESV urmau să verifice veridicitatea respectivului fapt la preşedintele BESV la care sistemul a arătat că alegătorul a votat. În cazul în care ultimul confirma faptul că alegătorul nu se regăsește în listele electorale de bază sau suplimentare, primul acorda posibilitatea alegătorului de a vota.

În acest sens, între primul și cel de-al doilea tur de scrutin organelor electorale ierarhic inferioare le-a fost trimis demersul nr. CEC-8/6492 din 30 octombrie 2024.

Privitor la deficiențe în listele electorale (discrepanțe între adrese, alegători decedați, semnături în locul altor persoane), în toate cazurile raportate de către misiunea de observare, când alegătorii nu se regăseau pe lista electorală de bază, dar aveau înregistrare la domiciliu sau reședință în hotarele secției respective – aceștia votau pe lista electorală suplimentară.

Cât privește persoanele decedate, subliniem că listele electorale, în conformitate cu art. 61 alin. (9) din Codul electoral, se tipăresc cu 7 zile înainte de ziua votării. Până în ziua alegerilor, dintre alegătorii care figurează în listele tipărite pot să survină astfel de cazuri. Subliniem că, în perioada de dinaintea zilei alegerilor, cu sprijinul președinților consiliilor electorale de circumscripție, registratorii din cadrul consiliilor locale au verificat separat faptul admiterii includerii în listele electorale a alegatorilor decedați și au înlăturat circa 200 de astfel de cazuri.

Semnarea în locul altei persoane a fost raportată, însă după admiterea erorii pentru clarificare a fost întocmită o notă de argumentare.

Așadar, din cele descrise mai sus se atestă că incidentele depistate au fost sesizate și înlăturate sau soluționate imediat, sau acestea nu au influențat rezultatele votării. Mai mult ca atât, în cazul în care au devenit cunoscute fapte de încălcare a legislației electorale, subiecții de drept electoral sunt în drept să conteste (sesizeze) acțiunile respective către organul electoral, după competența materială și jurisdicțională a acestuia.

Suplimentar, reiterăm că informația privind incidentele din ziua votării, privitor la contestațiile și sesizările adresate în ziua votării, rezultatul examinării acestora, operațiunile administrative întreprinse sau actele administrative adoptate se reflectă în raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale, la capitolele privind organizarea, efectuarea votării și asigurarea securității procesului de votare și contenciosul electoral. Suplimentar, în raportul CEC se va menționa despre rapoartele misiunilor naționale de observare a alegerilor.

De asemenea, constatările și recomandările misiunilor de observare a alegerilor sunt examinate în perioada postelectorală, la etapa perfecționării cadrului legal cu incidență în domeniul electoral.

Potrivit celor arătate și în temeiul art. 18, 27 lit. s), 32, 85, 88 din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10, 44, 87-88 din Codul administrativ nr. 116/2018, Comisia Electorală Centrală hotărăște:

1. Se ia act de sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024.

2. Se respinge solicitarea de reflectare în raportul Comisiei Electorale Centrale privind rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 a constatărilor misiunilor de observare menționate în sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024.

3. Hotărârea se aduce la cunoștință participanților la procedura administrativă.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 de zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresă: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău).

Președinta

Comisiei Electorale Centrale                                                                 Angelica CARAMAN

Chișinău, 8 noiembrie 2024

Nr. 3206